2,166 matches
-
delicatețe, de parcă ar fi umblat cu un bibelou de porțelan, îi întoarse capul într-o parte și în cealaltă. — Măi, măi, ești superbă, spuse Catherine privind-o îndelung pe Adriana. Minunați pomeți, ochi mari și frumoși. Dar pielea! murmură femeia. Tenul unui înger. Ei da, așa mai mergea. Adriana se pomeni că afișează pentru a doua oară în seara aceea zâmbetul ei de premiantă. — Mulțumesc! Ce drăguț din partea ta! Încerca să facă pe rușinata sau cel puțin pe umila, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în uniformă, și confrații lor mai mari, arătoși, care păreau într-o formă fizică și mai bună la treizeci de ani sau chiar patruzeci de ani decât partenerii lor americani. Oriunde se uita, dădea cu ochii numai de specimene cu tenul măsliniu, părul negru și mușchi frumos sculptați și, în această abundență de bărbați, Rafi era unul dintre cei mai cei. S-au cunoscut cu două zile în urmă, într-o joi, într-un restaurant din Tel Aviv, numit Yotvata. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
repede un tricou lung și lălâu. Sam o salută cu o sărutare pe obraz. Purta pantaloni cargo bej Închis și un pulover John Smedley kaki, pe gât. Ruby remarcă imediat ce bine se potrivește kakiul cu ochii lui negri și cu tenul măsliniu. Și se surprinse din nou gândindu-se cât de bine poate să arate omul ăsta. — Micul dejun, anunță el, arătându-i o cutie mare, plată, pe al cărei capac scria Krispy Kreme. Sper că n-ai mâncat Încă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mucegăită a dușului atârna pe bara de susținere, înfășurată pe jumătate. Săpunul era perfect aranjat în savonieră. Pe etajera de sub oglindă se afla doar o cremă de mâini și un borcănel de sticlă opacă în care se zărea fondul de ten pe care Italia și-l întindea pe față. Pe jos era un coș de nuiele, am ridicat ușor capacul, înăuntru erau câteva haine murdare. Privirea mi s-a oprit pe o pereche de chiloți mototoliți. Și am simțit în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fruntea bombată. Am încercat să caut în minte singura imagine pe care vroiam s-o păstrez despre ea, acel trup confuz și supus. Dar femeia pe care o aveam în față era prea departe de imaginea aceea. Nemachiată, Italia avea tenul de un alb prăfos, care se înroșea sub ochi și sub nas. Și apărea mai scundă ca de obicei, încălțată cum era cu o pereche de teniși negri. Se așeză în fața mea. Poate se rușina că am surprins-o fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
studiase cu siguranță pe Otto. Se mișca precum un om al cărui suflet fusese rănit, dar a cărui ținută era încă impecabilă, mulțumită armatei germane. Unul după altul, personajele apărură pe ecran. Nu am putut să nu zâmbesc. Actrița cu tenul alb ca laptele - un fost model, citisem eu - nu semăna cu nici una dintre persoanele pe care le cunoscusem eu, dar poate că iubitorii de film nu vor să plătească bani grei ca să vadă o fată cu dinții strâmbi și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
un magazin, iar Maria deja se pregătea să devină una dintre cele mai tinere cumpărătoare de haine la modă. Chiar o prindea rolul, cu fustele ei cloș și bluzele strânse pe talie care, împreună cu părul castaniu cu bucle mici și tenul alb, o făceau să arate ca o sirenă de la Hollywood din anii ’50, stil pe care nu l-a abandonat nici când a devenit mai sofisticată în felul de a se îmbrăca. Pentru mine va fi întotdeauna extrem de exotică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dat seama că nu se machiase. Avea o față în mod evident mai îmbătrânită decât a mea, ridurile erau mai pronunțate, fără îndoială din cauză că stătuse atâta la soare în vacanțele petrecute în Caraibe. Avantajul petrecerii vacanțelor în Marea Britanie fiind că tenul meu nu va fi niciodată distrus de soare. Iar părul ei nu era deloc mătasea aurie cu care eram obișnuită - mai degrabă o masă compactă de tutun uscat care-i atârna în franjuri pe umeri. —Cafea? mă întrebă ea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Ed și pentru o clipă am fost satisfăcută la gândul că eu aveam acces la un tip de intimitate care-i era inaccesibilă lui Rachel în calitatea ei de „fostă“. Mi-am tencuit fața cu suficient fard ca să-i dau tenului meu un aspect portocaliu foarte dubios, care speram să fie mai atrăgător decât combinația alb-roșu de dedesubt. Simțindu-mă aproape uman, am coborât repetând deja replicile spirituale cu care-l voi distra pe Ed și o voi demola pe Rachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
sosit, dar până acum nimic altceva. Doamna James ajunge la Carlyle Mansions În aceeași seară. În hainele bine croite dar demodate din satin negru și lână, cu părul alb tras pe după urechi și strâns În coc la ceafă, cu un ten bine spălat, neatins de cosmetice, părea să fi călătorit prin timp către Londra cea dărăpănată de război venind din epoca victoriană sau echivalentul său din New England. Insistă să Îl vadă pe Henry imediat, În ciuda faptului că Theodora o avertizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai puțin elegant al lui Park Lane, la sfârșitul anilor șaptezeci și Începutul anilor optzeci, unde dădea lecții și organiza serate muzicale. M-am dus și eu de câteva ori. — Era evreu? — Nu, era irlandez, dar avea Înfățișare de țigan. Tenul smead, păr negru și des, pe care Îl purta lung, favoriți negri. Mai chipeș decât Svengali, dar același gen. — Și Își hipnotiza elevii? Du Maurier râse. — Din câte știu eu, nu, dar metoda lui de predare părea să dea rezultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a doua ofensivă, căreia Încă de pe acum Îi profețesc izbânzi la fel de mari ca ale primeia. Pun pariu că doctorul și-a asezonat istorioara cu tot tacâmul misterelor orientale, care sunt marca de foc a strălucitelor sale monosilabe și chiar a tenului și ținutei proprii. Departe de mine chiar și umbra vreunei intenții de a aduce critici vorbirii biblice, din belșug Înluminată cu predici și parabole; dar Îndrăznesc să bănui că domnia voastră veți prefera un compte rendu Întocmit de mine, numai nervi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să stăm în casă și să ne călcăm hainele pentru următoarea săptămână. Cea petrecută în viața viitoare. În general, mă număram printre primii sosiți la o petrecere. Și invariabil eram printre ultimii care plecau. Un rotocol generos de fond de ten, întins cu energie pe față, mi-a gonit paloarea alburie și bolnăvicioasă specifică iernii. Eram adepta școlii de machiaj care mizează nu numai pe calitate, dar și pe cantitate. Și cu toate că pielea bronzată era considerată a fi un simbol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
înainte, nu? Atunci când mă pregătisem să fac sex cu Adam. Dar haideți să nu vorbim acum de chestia asta. M-am dat cu o tonă de farduri. —Mai mult rimel, m-a îndemnat Helen de pe margine. Mai mult fond de ten. Tehnica subtilă folosită de dimineață fusese, haideți să spunem, mai mult decât puțin convingătoare. Așa că acum trecusem la tehnica atacului la jugulară. În timp ce-mi aplicam chestia pișcăcioasă cu care mă dădeam pe buze ca să nu mi se întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sâmbetei. Lăsați la o parte râsetele, lăsați la o parte certurile, lăsați la o parte sexul, lăsați la o parte gelozia. Dar scoateți-vă pălăria și țineți un moment de reculegere în memoria legiunilor de tuburi nenumite de fond de ten, de rimel, de tuș, de ruj și de fard de obraz care au murit ca să facă totul posibil. Dar care s-au sacrificat în van. M-am privit în oglindă și am fost nevoită să recunosc că arătam bine. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
memoră date, locuri, asociați cunoscuți. Trase adînc aer În piept, ca să scape de trac, apoi intră pe ușa de la numărul 1. Sugar Ray Coates legat cu cătușe de un scaun și Îmbrăcat Într-o uniformă de pușcărie largă. Înalt, cu ten deschis la culoare, aproape mulatru. Un ochi umflat, Închis. Buze tumefiate și crăpate. Nasul zdrobit, cu suturi la ambele nări. Ed luă cuvîntul: — Se pare că amîndoi am Încasat-o. Coates se uită la el chiorîș, cu o uitătură fioroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și Carlisle mișcați-vă curul și faceți ce trebuie să facă niște polițiști. Breuning Își netezi cămașa, intimidat. Bud intră În boxă. TÎrfele arătau rău: o blondă făcută cu peroxid, o roșcată vopsită cu hena și prea mult fond de ten pe niște fețe prea obosite. Bud spuse: Deci ați citit ziarele de dimineață. Royko Fulgușor Îi răspunse: — Da. Bietul Dukey! Nu s-ar zice că-l plîngi prea tare. — Dukey era Dukey. Era el cam chitros, dar nu te lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe goarnă. — Ce să dau? — Noua afacere a lui Duke și dușmanii lui. Și cine a fost peștele lui Kathy. — Nu știu cine a fost peștele ei! — Atunci vreau celelalte două informații. Cindy Își șterse fața, mînjindu-se cu ruj și fond de ten. — Nu știu decît că e un tip care agață fetele prin baruri și se poartă exact ca Duke. Știi cum e: aruncă o pastilă. Exact cum făcea Dukey. Am auzit că Încearcă să racoleze fete care să facă vizite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o femeie. Avea ochi albaștri pătrunzători și foarte inteligenți, care mi i-ar fi țintuit cu siguranță pe ai mei ca s-o privesc insistent dacă nu i-aș fi ocolit în mod voit, preferând în schimb să observ detaliile tenului ei palid și ușor pătat și părul arămiu bogat. Îmi zâmbi, nu cu toată gura, doar atât cât să se întrevadă dinții frumoși, regulați și să mă îndemne să zâmbesc și eu oricât de greu mi-ar fi. Am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vagon de cel puțin o sută de ori. În spatele meu se înghesuiau tot mai mulți oameni și m-am pomenit strivit între un tânăr funcționar slăbănog și șleampăt - era îmbrăcat într-un costum la un singur rând și avea un ten păstos - și paravanul de sticlă care ne separa de pasagerii care stăteau jos. Firește că aș fi preferat să stau cu nasul lipit de sticlă, dar când am încercat, am descoperit că exact la nivelul feței era o imensă pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de câteva sute de metri venind spre el. Își puse jos valiza și, când vehiculul se apropie ridică rugător degetul mare. — Mergeți cumva pe aproape de Winshaw Tower? întrebă el când geamul șoferului coborî lăsând să se vadă un bărbat cu tenul măsliniu, proaspăt ras, cu o șapcă plată și un Barbour verde. — Merg până la aproape un kilometru de el: mai mult nu mă apropii, spuse bărbatul. Urcă. Merseră câteva minute în tăcere. — Urâtă noapte, spuse în cele din urmă șoferul, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
unde vârâse poalele unui simplu tricou alb din bumbac - tricou care, deși ar fi putut la fel de bine să fie Hanes, era În mod clar Armani sau Hugo Boss, și pe care și-l pusese numai ca să-i scoată În evidență tenul minunat. Jacheta neagră părea la fel de scumpă și Îi stătea la fel de bine, fusese de bună seamă făcută la comandă pentru a se mula perfect pe corpul lui de statură mijlocie, dar inexplicabil de sexy, dar ochii lui erau cei care atrăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Însoțite de un ondulator de gene și de două pieptănașe pentru gene, În caz că (ferească sfântu’ă se formau gâlme pe ele. Pudrele, care păreau să formeze jumătate din conținutul produselor și care erau menite a acoperi/accentua/ascunde pleoapele, nuanța tenului și a obrajilor, erau Într‑o varietate de culori mai complexă și mai subtilă decât cea din paleta unui pictor: unele te făceau să pari bronzată, altele deschideau culoarea, iar altele te făceau Îmbufnată, bucălată sau palidă. Aveam de unde alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
altele deschideau culoarea, iar altele te făceau Îmbufnată, bucălată sau palidă. Aveam de unde alege dacă voiam să adaug bujori sănătoși pe obraji folosind un material solid, lichid sau de consistența pudrei, sau o combinație a celor sus‑menționate. Fondul de ten era cel mai impresionant: părea că cineva chiar prelevase o mostră de piele de pe fața mea și o folosise ca să creeze ceva potrivit pentru ea. Fie că „adăugam lustru“ sau „acopeream petele“, fiecare sticluță se potrivea cu nuanța tenului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de ten era cel mai impresionant: părea că cineva chiar prelevase o mostră de piele de pe fața mea și o folosise ca să creeze ceva potrivit pentru ea. Fie că „adăugam lustru“ sau „acopeream petele“, fiecare sticluță se potrivea cu nuanța tenului meu mai bine decât... ei, bine, decât propriul meu ten. Într‑o cutie ceva mai mică se aflau accesoriile: bucăți de vată, pătrățele de bumbac, bețigașe cu capete de vată, bureței, vreo două duzini de pămătufuri de diverse mărimi, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]