3,258 matches
-
mai eficace la realizarea finalităților globale ale acestuia, ci pentru a maximiza beneficiile membrilor săi. „Spiritul de corp” reprezintă, în această perspectivă, promovarea intereselor comune ale membrilor unui subsistem, în contextul și cu instrumentele organizației. Militarii, de exemplu, pot fi tentați să militeze pentru creșterea importanței armatei încadrul colectivității nu numai pentru că ei sunt mai avizați în ceea ce privește importanța pentru colectivitate a organizării unei armate eficiente sau pentru că, în mod firesc, tind să supraestimeze obiectivul parțial spre care sunt orientați în cadrul intereselor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al doilea prizonier. Din structura jocului astfel definită, este clar că cea mai avantajoasă situație pentru ambii prizonieri este să nu mărturisească nici unul și să ia fiecare câte doi ani de închisoare. Paradoxul este însă că cei doi vor fi tentați să nu adopte această strategie, ci să mărturisească ambii, luând fiecare câte cinci ani de închisoare. Strategia adoptată, fiind mai proastă, pare irațională. În fapt, ea este rezultatul opțiunii celei mai raționale, pe care fiecare dintre prizonieri o poate lua
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dinamicii orașelor americane. Orașul american trece printr-o criză profundă, fiind antrenat pe panta unui proces de degradare treptată. Analiza pe calculator a dinamicii acestuia demonstrează că soluțiile care par de regulă bune oamenilor politici și pe care aceștia sunt tentați să le promoveze, deci intuitiv par bune, sunt în final catastrofale. Forrester nu vrea să susțină că toate soluțiile adoptate la nivelul și cu mijloacele cunoașterii comune practice sunt inadecvate. Este însă suficient să acceptăm că unele sunt, că sistemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizate. În fapt, orice sistem social este caracterizat prin diferențe de interese, de orientări între membrii săi. Intrând ca specialist într-un sistem social, sociologul este supus unei puternice presiuni a grupurilor, claselor sociale și chiar persoanelor. Fiecare va fi tentat să utilizeze activitatea sociologului pentru a-și promova interesele. De la început deci sociologul este nevoit să facă o opțiune în această rețea de interese. Dacă el nu o face conștient, pe baza propriilor sale criterii, riscul este să devină instrumentul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și să le supună
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lipse de imaginație sociologice, ci concluzia unei explorări amănunțite a alternativelor și dezavantajelor acestora. Există o tendință inevitabilă de preferare a statu-quo-ului, de care sociologul trebuie să fie conștient. Cercetând procesele sociale existente și căutând să le perfecționeze, sociologul este tentat să le considere ca „reale” în mod absolut. În fapt, ele reprezintă doar o alternativă care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aplicării sociologiei în SUA (Scott și Shore, 1979). Sistemul politic, consideră autorii, se caracterizează printr-o abordare incrementalistă. Mecanismele politice nu își pun ca obiectiv schimbări de structură, ci perfecționări treptate, marginale ale activității sociale. Din acest motiv, oamenii sunt tentați să considere soluțiile oferite de sociologi ca fiind dacă nu utopice, în orice caz nepractice. Concluzia specialiștilor americani este că rezolvarea acestei incompatibilități constă în asimilarea de către sociologi a perspectivei politice: renunțarea la soluțiile „radicale”, sprijinirea practicienilor în formularea și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces este însă evidentă. Analiza obiectivelor și a problemelortc "Analiza obiectivelor și a problemelor" Una dintre contribuțiile fundamentale pe care o poate aduce sociologul la perfecționarea activității unui sistem social este clarificarea obiectivelor acestuia. De multe ori, sistemele sociale sunt tentate să considere că obiectivele lor sunt clare și doar mijloacele de atingere a lor sunt problematice. O asemenea poziție este însă eronată. Obiectivele (finalitățile) sistemelor sociale nu sunt date neproblematic în conștiința lor practică; nu se poate presupune că ele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aleatoriu și, în această calitate, justificat în condiții de incertitudine accentuată. La limita cunoștințelor, acolo unde au rămas în competiție doar alternativele între care nu mai pot face nici o discriminare, și aceasta este o situație mult mai frecventă decât suntem tentați să credem, alegerea întâmplătoare este o procedură la fel de rațională ca oricare alta. La limită, modelul analitic este reductibil la alegerea de tip întâmplător. Aflat în situația de a alege între mai multe alternative care i se par egale, decidentul, în virtutea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În condițiile în care o colectivitate sau un grup social nu mai poate sau nu mai dorește să-și continue viața în formele fixate de tradiție, fiind deci în situația de a recurge la o decizie de schimbare, poate fi tentată (și adesea chiar s-a întâmplat) să recurgă la un nou tip de plusvaloare, desemnat de Max Weber prin termenul de charismă. Weber avea în vedere, în mod special, cazurile tradiționale: profeți, conducători religioși. Prin extensie, conducătorul charismatic este acela
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care o putem califica drept „cognitivism radical”, ajunge bineînțeles să identifice stări mentale și stări cerebrale. Orientarea ideilor și cercetărilor care decurg din această variantă se îndreaptă rapid spre o știință a creierului; cercetătorii care se raportează la aceasta sunt tentați să renunțe la analiza comportamentului și a interacțiunilor organismului cu mediul. In domeniul biologiei, lucrarea lui Changeux este un exemplu extrem al acestei orientări. In psihologie, terapia rațională emotivă a lui Ellis este un alt exemplu în acest sens. Cea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau calmarea în prezența incertitudinilor. Marie identifică și ierarhizează unele situații nesigure, care prezintă cel puțin un element deranjant identificat: - să propună soțului său să iasă în oraș la un nou restaurant; - să aleagă primul fel de mâncare care o tentează cu riscul de a se păcăli; - să meargă la cinematograf fără să fi consultat orele de difuzare; - să ceară fiicei sale să o sune o singură dată în timpul serii; - să diminueze doza de medicamente pentru a facilita sevrajul; - să nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
BDD sau Body Dysmorphic Disorder la anglo-saxoni), adică convingerea obsedantă și dureroasă că imaginea sa fizică are un defect, imperfecțiunea fiind considerată minimă, chiar absentă, în ochii celor din anturaj, și explică motivul pentru care mulți dintre acești pacienți sunt tentați să recurgă la o intervenție chirurgicală (care nu este validată în prezent de nici cel mai neînsemnat studiu controlat) care constă în secționarea unor fascicule de nervi ai sistemului simpatic, responsabili de simptomele neurovegetative deranjante. Ideea că "fără această înroșire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fobiilor". Bouvard și Cottraux, 2005. Aceste povestiri pot fi imperfecte și confuze: scopul nu este acela de a "povesti bine" ci de a povesti. Tot grupul se ridică și participanții să apropie unul de altul cot la cot. Atunci când este tentată să-și plece ochii, Isabelle spune: "Stop!" și terapeutul își pleacă ochii; Isabelle continuă să-l fixeze pe terapeut apoi spune: "Continuăm" și terapeutul își ridică din nou privirea. Andrș, 2004. Capitolul VIII: "Peurs et phobies sociale". Explicarea modelului, lucrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a „cine obține și ce, când, unde și cum”.3 În timp ce Easton se concentrează asupra luării de decizii legitime, Lasswell pune accentul asupra competiției privind distribuirea recompenselor și penalităților conținute în mod intrinsec în actul de guvernare. În schimb, sunt tentat să formulez o definiție care pune accentul asupra caracterului colectiv sau „public” al politicii. Oamenii sunt animale sociale care trăiesc în comunități guvernate de reguli și care participă adesea la procesul de stabilire a acelor reguli care le afectează drepturile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să transceadă „peștera” realității vizibile și să ajungă la lumina înțelegerii filozofice. Lumea ne propune, dar noi suntem aceia care dispunem ce eliminăm și ce nu. Teoreticienii politici ai Evului Mediu, care și-au bazat filozofiile pe religie, au fost tentați să folosească și ei metafizica drept fundație. Realitatea supremă este Dumnezeu și din această realitate s-a născut lumea pe care a El a creat-o. Omul poate cunoaște lumea în mod empiric, dar există o cunoaștere superioară care este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oamenii migrează datorită procentului ridicat de persoane cu păr roșcat, că rebeliunile apar din pricina lunii pline, că politicienii aleși își pierd voturile atunci când consumă mai multă brânză decât fructe. Toate acestea sunt explicații posibile, dar nu suntem câtuși de puțin tentați să le adoptăm. Nu există vreo legătură plauzibilă, care să convingă, între un antecedent și o consecință. Aceste exemple absurde pun în evidență valoarea explicațiilor nomologice pe care le considerăm de la sine înțelese și pe care ne bazăm în mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aspect face parte din polemica inerentă științelor sociale; nimeni nu poate scăpa de riscul de a fi provocat la o dispută de un alt coleg de breaslă care operează cu o teorie pe care nu ai anticipat-o. Putem fi tentați - pentru siguranța noastră - să includem în modelul cauzal tot ce ne trece prin cap că ar putea constitui variabile de control. Dar și acest lucru are un inconvenient, căci asta ar duce la scăderea eficienței estimării. Este nevoie de date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
individ oarecare de a coopera sau nu. După cum am văzut în exemplul cu întreprinderile care poluează un lac, trebuie să existe în mod obișnuit un prag pentru numărul de jucători cooperanți pentru ca beneficiul să se producă. Astfel, chiar dacă aș fi tentat să cooperez, în jocurile de n persoane există un stimulent pentru a mai aștepta ca să văd dacă nu cumva aș putea să profit de alegerile pozitive ale celorlalți. Pus în termeni mai formali, gama de asigurări ce trebuie schimbate între
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lor de a găsi soluții. Unii critici ar putea susține că eșecul teoriei alegerilor sociale în a furniza soluții definitive, care să pronosticheze exact când și de ce cooperează indivizii în vederea îndeplinirii unor țeluri comune, constituie o patologie majoră. Eu sunt tentat să nu fiu de acord. În primul rând, alegerile sociale au contribuit în mod semnificativ la caracterizarea problemei de analizat. Prin simpla conceptualizare a unei situații de acțiune colectivă sub forma jocurilor „Lașul” sau „Dilema prizonierului”, înțelegem deja mai bine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
responsabili cu impunerea comportamentului cooperant este responsabilă de eșecul încercării de a-i intimida eficient pe cei care acționează fără să țină cont de alții și că aceasta subminează rapid sentimentele de încredere și reciprocitate între aceia care ar fi tentați să fie încrezători. Știm, în ceea ce privește soluțiile interne, că sentimentul comunității și al schimbului de asigurări pozitive, necesar evitării catastrofei sociale implicite din egoistul joc de „Dilema prizonierului”, necesită timp îndelungat de formare și sunt adânc înrădăcinate în instituțiile participatorii ale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de variație din selecția lor de observații. Poate că cineva a acumulat cunoștințe despre națiunile Asiei de Sud și astfel își va restrânge studiul doar la țările Asiei de Sud. Poate că cineva dispune de contacte personale în trei țări și astfel va fi tentat să nu caute să obțină informații și de altundeva. Poate că cineva este interesat în mod special de România, sau Franța, sau San Diego și astfel va include una dintre acestea în studiul său în mod arbitrar. Toate acestea sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
numai în cadrul tipului de situații J. Există însă un pericol inferențial în limitarea acestui domeniu, în absența unei teorii solide. Această avertizare este importantă mai ales pentru cercetătorii din Europa de Est, care, mai ales datorită intereselor lor sociale, ar putea fi tentați să includă propria lor națiune în orice studiu, sau, din motive de apropiere, ar putea să-și limiteze studiul la regiunea lor și să ignore comparațiile mai ample de la nivelul altor regiuni care ar putea fi adecvate. Axioma nestrămutată a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să se potrivească corespunzător dorințelor noastre cu anumite valori ale variabilei independente. Este foarte mare tentația de a manipula un studiu în cercetarea calitativă. Datorită faptului că metoda permite examinarea unor observații potențiale pe baza numelui propriu, cercetătorul poate fi tentat să selecteze cazuri în care relația ipotetică dintre cauză și efect să fie vizibilă. Dat fiind numărul mic de cazuri, n, din studiu, este nevoie doar de câteva astfel de observații pentru a se construi o argumentație aparentă. Astfel, un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
echivalentă cu metodologia pentru care am pledat ca fiind capabilă să descopere și să susțină adevăruri empirice. Ba mai mult, mă preocupă gradul în care angajamentele morale puternice pot produce distorsiuni în cadrul cercetării empirice, căci omul de știință poate fi tentat să-și modeleze rezultatele în conformitate cu imaginea lui personală despre virtute. Și, de fapt, nu sunt sigur că faptele și valorile se pot separa în mod clar, că pot fi împărțite în domenii diferite distincte. Dacă este așa, înseamnă că științele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]