1,621 matches
-
gramática [1971], în Eugenio Coseriu, Gramática, semántica, universales. Estudios de lingüística funcional [1978], Segunda edición revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1987, pp. 128-147. Coseriu 1976 = Eugenio Coseriu, La formación de palabras desde el punto de vista del contenido (A propósito del tipo "coupe-papier") [1976], în Eugenio Coseriu, Gramática, semántica, universales. Estudios de lingüística funcional [1978], Segunda edición revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1987, pp. 239-264. Coseriu 1977/1991 = Eugenio Coseriu, El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística [1977], Segunda
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
December 2005, 152(6), pp. 787-792, Copyright IEEE, 2005. Choo C. W., Information management for the intelligent organization The art of scanning the environment, ASIST Monograph Series, American Society for Information Science, p. 315, 2002. Ciocoiu N., Cornel Ciocoiu, Stelian Tipa, "Diferite perspective asupra conceptului de risc în societatea modernă", în Revista Investigarea criminalității, nr.4, 2009. Cohen A. and Liran Einav, Estimating Risk Preferences from Deductible Choice, Source: The American Economic Review, vol. 97, nr. 3, pp. 745-788, Published by
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare din anii'30: text cules și stabilit, Editura Polirom, Iași, 1998. Iancu, Carol, Evreii din România de la emancipare la marginalizare (1919-1938), Editura Hasefer, București, 2000. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ibidem, p. 46. Reversul acestei atitudini se va resimți în anii '30, când, constatându-se creșterea numerică a populației evreiești în școlile române, noua deviză va fi cea de numerus clausus. 13 Daniel Hrenciuc, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 283. 14 D.J.A.N. Suceava, Fond Liceul Evreiesc Suceava (1919-1948). 15 Gheorghe Sbârnă, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007, p. 82. 16 Ibidem, p. 167. 17 Ion Nistor, Politica de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în școală "cineva de la Partid", tot se ascundea în spatele unor discursuri prefabricate ("în general, când veneau, ăștia citeau") sau a unor cerințe fără rost. Se străduiau să fie nefirești ("parcă jucau un rol") și asta îi făcea ușor de reperat. "Tipa de la Partid" era un personaj neplăcut, care sfida realitatea precară (frigul, sărăcia, apatia generalizată) "cu haina ei de blană". Nu reușea să fie o "doamnă", cu atât mai puțin o "tovarășă" a celor pe care îi superviza. Nu își putea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
face propuneri, votăm și apoi vom striga Trăiască... cine iese". După vot, "a trebuit să ne ridicăm în picioare și să strigăm Ceaușescu- PCR!, Ceaușescu și poporul!". Dar oamenii erau împietriți de absurdul situației, "nu porneau să strige". La care "tipa de la Partid" a zis șefei organizației de Partid din școală: "dați tonul!", continuând: "trebuie să aplaudați! Nu stați așa, ca morții!". Doamna A. a trăit, din nou, într-o singurătate perplexă, acele minute lungi care ieșeau din orice logică: "mi-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
decât mie însumi, paradoxal singurul lucru care poate să mă definească" (Jean-Luc Marion, op. cit., p. 77). 74 Vol. Viața și moartea din glas, Editura Galateea, München, 2003, p. 47. 75 Vol. Alteritate de duminică (2004), în Compendii de melancolie, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013, p. 296. 76 Datat 10 sept. 2008, în Memoria frunzelor, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2010, p. 31. 77 Vol. Centura de castitate, Editura Cartea Românească, București, 2007, p. 27. 78 Cf. Platon, Republica, 621 a-c. Uitarea e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-n cerc și îndepărtându-se/ una de alta: două talere de aramă ce măsoară/ lumina și întunericul" (În podul casei, în Nichita Danilov, op. cit., p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009, în Friedrich Michael, Pâine și vin, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 194. 84 Condiție clar-obscură sau revelatoare a unui mister care se dezvăluie în propria învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un individ suspect ce se plimba prin vagonul de clasa I și cânta de jale. Cam mult. Nici pasagerii nu sunt, toți, de prima clasă, vorbesc mulți la telefon cu voce ridicată și-și varsă intimitățile Întregului vagon, iar o tipă plină de ea, cu aer de doamnă de succes, eleganță căutată (strident „neglijentă”), a repezit-o Într-o asemenea manieră pe o vânzătoare de ziare Încât am fost nevoit să-mi schimb locul. Nu s-a sinchisit, s-a lăbărțat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiecărui fel, cine l-a creat, cum se prepară. O lecție lungă, un didacticism rafinat. Facem și câteva plimbări prin oraș, lume grăbită, Îmbrăcată sobru, predomină negrul, seara la nouă totul e pustiu. Într-o seară, pe faleză, vedem două tipe splendide, elegante, În total dezacord cu peisajul local. Când ne apropiem, constatăm că vorbesc rusește. La ceremonie suntem Îndrumați, toți oaspeții, mai mulți de zece, Într-o sală În care ne punem robele și pornim spre sala de festivități precedați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ci și pervers, aproape maladiv. Motivația acestui fapt este una simplă, explică romancierul: dacă flirtul este, într-adevăr, un joc colectiv, fetele și băieții nu se conduc după aceeași regulă. Pentru tinerii bărbați, scopul este să facă dragoste cu "o tipă bine", afirmându-și astfel virilitatea. Dimpotrivă, pentru tinerele studente, "regula numărul unu" este să nu cumva să facă dragoste. Căci o "tipă bine" nu trebuie să cedeze. Mai mult ca oricând, tinerele americane sunt prinse într-o menghină de contradicții
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și băieții nu se conduc după aceeași regulă. Pentru tinerii bărbați, scopul este să facă dragoste cu "o tipă bine", afirmându-și astfel virilitatea. Dimpotrivă, pentru tinerele studente, "regula numărul unu" este să nu cumva să facă dragoste. Căci o "tipă bine" nu trebuie să cedeze. Mai mult ca oricând, tinerele americane sunt prinse într-o menghină de contradicții care le poate face să devină incoerente, chiar crude. Pe de o parte, conformismul social le somează să seducă. America nu numai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte delicioasa realitate că Leslie nu vorbește decât despre propriu-i libido. Iată ce-i spune la un moment dat tânărului, privindu-l drept în ochi: "Pariez că-i poți trage unei tipe un futai fantastic!". Așa că tinerii stabilesc să se întâlnească joia următoare. În timpul acestor patru zile de așteptare, Stingo simte că plutește, purtat de un val de euforie, de excitație, de anticipare a desfătării ce avea să urmeze. Tânărul este convins
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
en la comunicación, lo que ha llevado al cambio de la lengua. De este modo se puede incluso instaurar una tendencia de la evolución de la lengua a través de la paulatina acentuación del analitismo y la restricción del sintetismo, hasta la modificación del tipo lingüístico. Está en el orden natural de las cosas que la investiga-ción que tiene por objeto la comunicación en el espacio euro-peo necesite mencionar y evaluar ciertos fenómenos históricos y sociales que representan el marco de los fenómenos cultu-rales y
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
que se refieren a su vida histórica, a su cultura y a su lengua serán traídos a colación cada vez que sea necesario. Además de esto, se impone la idea de ofrecer una imagen y una aclaración en cuanto al tipo de europeísmo representado por la romanidad oriental y, en este enfoque, es preciso hacer hincapié en algunos asuntos culturales (y sociales), entre los que se tiene en cuenta de manera especial el asunto de la lengua. El hecho no nos debe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ni la exhaustividad a la hora de abarcar los problemas planteados ni la perfección a la hora de tratarlos, pero puede y debe ser un medio, adecuado en la medida de lo posible, para orientar la atención hacia un cierto tipo de hechos y hacia una cierta manera de pensar sobre ellos. Traducción de Alina ȚIȚEI CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nr. 32 (2). Epstein, D.F., The Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. Filitti, I.C.; Vântu, I.G., "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010. Focșeneanu, Aleodor, Istoria constituțională a României, Editura Humanitas, București, 1992. Foner, Eric, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. Frey, Bruno S.; Bohnet, Iris, "Democracy by competition: referenda and federalism in Switzerland", în Publius
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cf. Mihai Ghițulescu, Organizarea administrativă a statului român modern (1859-1918), Editura Aius, Craiova, 2011, p. 209. 3 I. C. Filitti; I.G. Vântu, "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 305. 4 La 1864, erau 33 de județe: Argeș, Bacău, Bolgrad, Botoșani, Brăila, Buzău, Cahul, Covurlui, Dâmbovița, Dolj, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Ismail, Mehedinți, Muscel, Neamț, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat, Romanați, Roman, Suceava
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cerut ceva în ungurește (era tot pe bicicletă). Evident, n-am putut răspunde. Mi-a luat ceva timp până să găsesc hotelul, deși orașul nu era prea mare. Am lăsat bicicleta afară, în grabă mi-a căzut, și-am intrat. Tipa de la Recepție, foarte strict, mi-a zis că nu mai sunt locuri. Am insistat, dar degeaba. Plictisită poate, până la urmă mi-a recomandat să merg să mănânc ceva, și să revin mai târziu. Văzându-l apoape, am ales restaurantul din
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de natură să-mi pună coroniță, să mă situeze pe cine știe ce piedestal, ci este, ca o continuă rugă și cale spre mântuire. Într-un eseu, intitulat Transferul de ființă și mântuirea prin poezie, (vezi Mireasma dintre cele două temple, eseuri, Tipo Moldova, 2013), explic mai pe larg raportul poetului cu poezia. Miza e pe timpii ce vor să vină. Sună naiv, știu, dar salvarea din precaritate, din nimicnicie nu o aflăm în realitatea de lângă noi, ci mereu în propriile noastre construcții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cartea mea Politica după comunism, liderul ales direct care numește guvernul, TĂtucul, fărĂ intermediarii corupți din partide, ideal cultivat și de BĂsescu mai târziu. Primul nostru număr foarte critic față de Iliescu nu le-a mai plăcut muncitorilor tipografi, aceiași muncitori tipo‑ grafi care în decembrie ne dăduseră hârtia pe gratis și lucraseră să ne tipărească fărĂ să ne ceară un ban. O lună mai târziu, nu ne-au mai tipărit, drept pentru care, după ce am discutat între noi, am luat decizia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
intimidat destul de multă lume și a creat probleme eco‑ nomice mari. La prima mea vizită în străinătate, chiar în America, am făcut parte din cohorta de oameni care mer‑ geau și se rugau la diverse organizații să ne dea o tipo‑ grafie pentru presa liberă, pe care cred că România liberă o are până în zilele noastre. CĂ, până la urmă, ne-au dat una. De ce ? Pentru că minerii, când au venit la București, au interzis tipărirea României libere, ca și muncitorii noștri de la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din 1880. * Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896), editura Gazeta poporului „Deșteptarea” (1897-1900) Întocmit de S. Morariu-Andrievici între anii 1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian, I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și tânăra îi spune că ar fi mai bine să meargă în altă parte, dar degeaba. Haide, Iacob, să mergem mai sus, la o cofetărie poate. Hai, ridică-te ! — Tichie jegoasă, ascult-o pe cumătra și dispari ! — Hei, sare deodată tipa, nu trebuie să-l jigniți ca un bădăran, domnul nu v-a făcut nimic. — Domn, auzi ? Cuconițo, mie nu-mi plac jidovii și nu sufăr să-i văd în crâșma mea, se răstește, ducându-se țintă către ea, gata s-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pune mâinile la ochi. Iar Cristi trage repede cearșaful pe el și începe să râdă cu poftă. — Mii de scuze, Cristian, se aude vocea doamnei Apostolescu, care venise și ea îndată. Îmi spui și mie cine e doamna ? se răstește tipa goală, de sub cearșaf. Dar Cristi râdea tot mai tare : — Nu tu, mamă, m-ai învățat să bat la ușă, să nu deran- jez ? Acum uite în ce situație te găsești. Tânăra admiratoare a fost condusă de doamna Apostolescu afară, iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]