5,710 matches
-
asemenea deosebită, în cadrul acesteia lucrătorul se livrează fără limite muncii sale, fără să calculeze unitățile de timp și compensația corespunzătoare. Munca devine astfel artă, este o activitate onorantă bazată pe talent. Este de asemenea relevantă diferențierea de gen în termenii tipologiei. Dacă ne gândim că și Durkheim, într-o concluzie eronată care contrastează cu întreg geniul său, se referea la procesul emancipării femeii ca la o rătăcire, putem sesiza mai bine spiritul epocii respective. Prin natura sa, femeia ar fi mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
consecința procesului de raționalizare. O analiză aparte a concepției lui Tönnies face Guy Rocher (1968: 49 și urm.), orientându-se după constatarea că Ferdinand Tönnies prezintă de fapt fundamentele psihice ale raporturilor sociale, raporturi ce sunt relații între voințele umane. Tipologia propusă de gânditorul german este deosebită de clasificările evoluționiste sau istorice propuse de Comte, Marx și Engels, punctul de plecare fiind reprezentat de psihologia individuală. Termenul voință este vag aici, imprecis, desemnând "ansamblul mecanismelor care motivează și orientează conduita oamenilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
similitudini între caracteristicile diverselor zone, în special în cazul țăranilor. 10. Următoarea tranziție Schimbările resimțite la toate nivelurile și pe toate palierele societății românești conduc la structurarea unor tipuri sociale specifice. Dumitru Stan (2001: 347 și urm.) prezintă o asemenea tipologie raportat la sătenii României contemporane. 1. Săteni filo-urbani sau urbano-centriști admiratori ai orașelor, din diverse motive nu pot finaliza dorința de migrare, fiind însă afectați de socializarea anticipativă; cu cât baza comunitară este mai redusă (bunuri comune puține, rude puține
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
desemna o așezare-palat construită după un plan anume ș( care cuprindea școli, ateliere, cantine, bucătării, biblioteci ș.a. Numărul era stabilit de Fourier (n conformitate cu propria teorie a pasiunilor, consider(nd că (ntr-o astfel de cuprindere reușea să grupeze (ntreaga tipologie caracterială. Principala (ndeletnicire trebuia să fie agricultura, ocupație pe care majoritatea oamenilor o poate practica. Capitalul urma a se constitui din achiziționarea de către societari a uneia sau mai multor acțiuni ce dădeau dreptul corespunzător la o parte a venitului obținut
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro SOCIOLOGIA COMUNITĂȚII 2 1 Introducere Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii Definirea comunității Comunitatea Morgana Forme pseudo-comunitare de asociere Mobilitatea intercomunitară Tipologii ale comunităților Dinamică socială "Autopsia" comunității Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască Comunitatea! Ferdinand Tönnies Intermezzo istoric Situarea noastră în lume Noi (și nu numai) despre noi Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc Imposibila comunitate? Bibliografie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Electorale Permanente, a fost membru de drept al Biroului Electoral Central la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale din 2004. Dintre lucrările sale amintim: Nevoia schimbării. Un deceniu de pluripartidism în România (2000), Sisteme politice contemporane. Mica enciclopedie (2004), Sisteme electorale. Tipologie și funcționare (2005), Cum am fraudat alegerile !? (2005), Sistemul politic românesc (2009). Radu Alexandru, Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNLPD (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de deputați și 8,4% din cele de senatori, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) reușise să obțină numai 0,5% din mandate, iar Partidul Social Democrat Român (PSDR) înregistrase același scor însă numai pentru prima cameră parlamentară. În termenii tipologiei sistemelor partidiste, această organizare partizană ar aparține unei categorii aparte, pe care o putem denumi, urmând logica clasificării lui Blondel, drept "sistem cu un partid și jumătate"5. Într-adevăr, pentru 1990 numărul efectiv al partidelor din sistem, calculat pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
54 3,23 3,39 Cifrele pun în evidență schimbarea sistemică majoră produsă în 1992, anul activării CDR, când sistemul de partide s-a ordonat după un format occidental, cel al multipartidismului, în varianta sa pură sau perfectă, conform clasicei tipologii a lui Jean Blondel. Într-adevăr, plasarea primelor două forțe politice la peste 20% din voturi fiecare satisface prima din cerințele sistemice ale multipartidismului pur. "De asemenea, în sprijinul aceleiași concluzii pledează și dispunerea excentrică pe eșichierul politic: FDSN la
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
rezultatelor electorale din 2004 pe care le știm, și ele inedite în istoria politică a României postcomuniste. Chestiunea majorității ne permite să aducem în discuție și des întâlnita teză a semi-prezidențialismului sistemului politic românesc. Mai întâi să spunem că, în conformitate cu tipologia Sartori 393, executivul de tip dual, precum cel din România, este o caracteristică a sistemului politic semi-prezidențial, în sensul că, ales popular, "președintele trebuie să împartă puterea cu un prim-ministru; primul ministru trebuie, la rândul său, să obțină sprijin
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
privatizarea, fie prin lichidarea lor; * liberalizarea pieței energetice, precum și privatizarea structurilor de producție și distribuție de pe această piață; * dezvoltarea infrastructurii necesare determinării calității bunurilor și serviciilor; * susținerea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare tehnologică. Asigurarea unei infrastructuri funcționale prin: * reconfigurarea tipologiei rețelei de transport, în conformitate cu nevoile și tendințele societății; * conectarea funcțională a rețelei de drumuri industriale, agricole, forestiere, turistice și de comunicare teritorială, la necesitățile de dezvoltare sectorială; * asigurarea compatibilității rețelelor naționale de transport cu cele ale UE, inclusiv prin finanțarea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
politic și uman complementari" (cf. Ziua, 21 octombrie 2004). 89 Vezi, spre exemplu, Ziua, 11 octombrie 2004. 90 Adevărul, 18 octombrie 2004. 91 Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 887 din 29 septembrie 2004. 92 Conform tipologiei lui Pierre Martin, un astfel de scrutin este încadrat în categoria scrutinelor proporționale complexe (vezi Pierre Martin, Sistemele electorale și modurile de scrutin, București, Ed. Monitorul Oficial, 1999, p. 83). 93 Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
242 Recomandăm tuturor celor interesați, în mod deosebit pentru calitățile ei didactice, excelenta lucrare a lui Pierre Martin, Sistemele electorale și modurile de scrutin, tradusă în limba română la Editura Monitorul Oficial, în 1999. Vezi și Alexandru Radu, Sistemele electorale, tipologie și funcționare, București, Ed. ProUniversitaria, 2007. Recomandăm, de asemenea, Arend Lijphart, Electoral systems and party systems, Oxford University Press, 1994, ca și Pippa Norris, Electoral Engineering. Voting Rules and Political Behavior, Cambridge University Press, 2004. 243 P. Norris, op. cit., p.
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
final, paragrafele legate de cultură, obiceiuri, tradiții readuc discuția pe tărâmul socioculturalului și al identității și umanizează portretul celor două localități. Capitolul mai conține și o detaliere a metodologiei utilizate, precum și o încercare de încadrare a celor două sate în tipologiile ruralului vehiculate în literatura de specialitate. Abordarea în acest capitol face apel la analize extrem de variate, istorice, demografice, geografice, economice, sociale și culturale. În plus, datele prezentate sunt atât de factură cantitativă, cât și calitativă. Al doilea capitol, de contextualizare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populația totală. Acest lucru este valabil atât pentru eșantioanele pe cele două sate, cât și pentru cele două componenta masculin/feminin a fiecăruia. 4. TĂLMĂCELUL ȘI LUDOȘUL ÎN CONTEXTUL RURALULUI ROMÂNESC Subcapitolul de față urmărește încadrarea celor două sate în tipologiile referitoare la comunitățile rurale vehiculate astăzi în literatura sociologică, în scopul înțelegerii mai complete a realităților pe care le prezintă și a poziției lor în ruralul românesc. O primă discuție se referă la întrebarea dacă cele două sunt sate sărace
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
măsură sărac. (D. Sandu, 1999) Ludoșul, cu o populație de 531 de locuitori în 2002, în continuă scădere, prezintă încă un criteriu pentru luarea lui în considerare ca sat sărac. Putem încadra Ludoșul și Tălmăcelul și în alt tip de tipologie, care să nu aibă legătură cu sărăcia? Literatura de specialitate pune la dispoziție o altă modalitate de clasificare a satelor, în funcție de alte variabile, cum ar fi: stocul de educație, ponderea imigranților interni în localitate, ponderea grupurilor minoritare de tip religios
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în funcție de alte variabile, cum ar fi: stocul de educație, ponderea imigranților interni în localitate, ponderea grupurilor minoritare de tip religios, ponderea minorităților etnice în sat și gradul de izolare al acestuia (Sandu, 2004). Pe baza acestor criterii, același autor construiește tipologia din tabelul de mai jos: Tabel 1.5 Distribuția satelor pe tipuri culturale Tipuri culturale de sate Caracteristica definitorie Procent populație din rural Tradiționale Stoc de educație redus 14,7 Asociate cu izolarea Sate periferice, depărtate de oraș și de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2006. Încercând să identific criterii în plus pentru compararea celor două comunități cu alte sate din România și pentru poziționarea acestora în spațiul social al comunităților rurale românești, am încercat să obțin acele informații necesare pentru încadrarea celor două în tipologia de mai sus. Din păcate, nu am reușit să încadrez decât Ludoșul într-unul din tipurile menționate, pentru că în ce privește Tălmăcelul m-am lovit de aceeași dificultate: lipsa unor date statistice extrem de relevante pentru populația, economia, migrația acestuia. Recensămintele populației care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a elitelor din comunism la o paletă a elitelor mult mai diferențiată politic, economic, militar, administrativ, acestea reprezentând grupuri puternice, competitive; și de la uniformitatea ideologică a comunismului la o politică mult mai deschisă reglementată prin norme și reguli democratice. Conform tipologiei prezentate în tabelul 2.4, elita comunistă a fost una de tip ideocratic, ea fiind singura în măsură să definească scopurile sociale, să legitimeze sistemul politic cu un singur partid și economia centralizată, toate acestea, din perspectiva ideologiei comuniste. Tabel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei grupuri se adaugă grupul celor ce nu au nici o opinie față de această problemă, acesta fiind alcătuit preponderent din persoane vârstnice, de etnie rromă, cu nivel scăzut de educație, pensionari, casnice și cu localizare în mediul rural. Probabil că această tipologie explică și opinia negativă pe care o au românii din rural despre beneficiarii economiei de piață. Graficul 2.1 arată că trecerea la economia de piață a fost mai puțin benefică pentru oamenii obișnuiți, întreprinzători, cu inițiative și pentru români
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
abordare diferite. R. Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea empirică (Le Play); 3. comunitatea ca tipologie (Tönnies și Weber); 4. comunitatea ca metodologie (cadru de analiză, la Durkheim); 5. comunitatea moleculară (Simmel). Comunitatea nu poate fi cunoscută în absența acestor unghiuri de vedere, care surprind fiecare o fațetă a ei. Pornind de la aceste 5 modalități de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
valorile și normele împărtășite de comunitate; * valorile și normele sunt interiorizate și mai puțin exprimate; * sentiment puternic de ingroup. În timp ce Weber se referă în principal la tipul de autoritate pentru a esențializa realitatea socială și a o încadra într-o tipologie, Durkheim este atras de diviziunea muncii, diferențiind între solidaritatea organică și cea mecanică. În aceeași manieră tipologică, Marx vede diferența între societatea premodernă și cea modernă bazându-se pe opoziția între feudalism -capitalism și cea între țărănime-nobilime și proletariat-burghezie. Mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitare. Ilfovul, ca zonă puternic marcată de apropierea Bucureștiului se caracterizează prin nivele ridicate de migrație circulatorie în străinătate și de navetism în București, ceea ce este de natură să slăbească participarea comunitară. O altă direcție explicativă își are sursa în tipologia conturată de Dumitru Sandu (2004) ce diferențiază șase tipuri de sate. Conform acestei tipologii, în Dobrogea regăsim comunități izolate și de imigranți, ambele situații ducând la o slăbire a comunității. Rezultatele de mai sus nu permit inferarea unor concluzii unitare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de migrație circulatorie în străinătate și de navetism în București, ceea ce este de natură să slăbească participarea comunitară. O altă direcție explicativă își are sursa în tipologia conturată de Dumitru Sandu (2004) ce diferențiază șase tipuri de sate. Conform acestei tipologii, în Dobrogea regăsim comunități izolate și de imigranți, ambele situații ducând la o slăbire a comunității. Rezultatele de mai sus nu permit inferarea unor concluzii unitare, care să ia în calcul toate cele trei dimensiuni, de tip: regiunea/aria culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oportunitate istorică istorică și nu o tendință necesară, inevitabilă și inexorabilă, ca un produs, adesea neintenționat, al acțiunii umane colective și nu ca un rezultat al voinței divine sau al unor oameni excepționali (Sztompka, 1993: 37). 10 Poznanski realizează o tipologie a tranziției în funcție de două criterii: nivelul de radicalism al reformelor și continuitatea politică pe de o parte și caracterul organizat sau dezorganizat al procesului, pe de altă parte. Rezultă astfel patru tipuri, România, încadrându-se alături de Bulgaria în tipul mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]