1,870 matches
-
deget ca s-o ajute să plece; intimidat probabil de legătura ei notorie cu acel Breban din pricina căruia era cât p-aci să-și piardă Înaltul scaun În partid În vara lui ’71, trebuind să Înfrunte mânia șefului său, micul tiran al României care nu-și revenea din uimire că un fiu de popă unit, căruia „ei” Îi oferiseră toate favorurile, Îndrăznește să-l critice În presa burgheză, dând astfel un foarte prost exemplu, printre altele, celor care În țară murmurau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Schiller au aprins nu numai În ducatele germane flacăra speranței unor posibile libertăți civice, dar au măturat Întreaga Europă de atunci cu flacăra egalității și a demnității umane, conform dedicației inserate pe revoluționara sa dramă, Hoții - in tyranos - jos tiranii! Sigur, unii dintre corifeii vechii emigrații pariziene Îmi reproșau că nu am dat prevalență luptei politice; chiar și unii jurnaliști și critici francezi erau nedumeriți că puneam accentul În primul rând pe calitățile estetice ale cărților mele, punând o surdină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aplica În toată Europa democratică, ce-l „apăra pe șeful unui stat” de atacuri directe sau inflamate - marile cotidiene occidentale nici nu publicau astfel de atacuri! Mai sensibile la critici ar fi fost organele mass-media occidentale dacă, În locul asaltului contra „tiranului”, s-ar fi făcut aspre analize și critici la politica sa și la marile neajunsuri din economie, sănătate, agricultură, școală, cultură. Asemenea critici și analize ar fi „prins” și o bună parte a establishment-ului politic, al suprastructurii administrative și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
afară și dinăuntru o mult mai amplă, mai „eficientă” solidaritate a unor straturi ce se aflau direct În controlul treburilor statului, regionale sau centrale. Atacul susținut, Însă, mai ales asupra președintelui, a aruncat asupra lui o aură de sanghinar, de tiran sângeros, ceea ce fusese antecesorul lui, Dej, și nu el; aură care persistă până azi, un fel de Dracula al vieții politice moderne al Europei, aruncându-se astfel, voit sau nu, o perdea de tăcere și de uitare asupra echipei sângeroase
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fi oprită, limitată În anvergura ei ce urma să prindă forme catastrofice și, din păcate, nu numai pentru cultură!, mi-au stat aproape, ca și Țepeneag, sfătuindu-mă să rup lanțul care mă lega de administrația politică și culturală a tiranului. Erau iritați că „nu am continuat” protestul meu și În țară contra excesivei concentrări de putere, contra abuzurilor tot mai mari ale politicienilor. Păi, nu am făcut-o tocmai pentru că am simțit, pe pielea mea, cum se zice, golul ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au valoare prin ele Însele, ci doar În măsura În care „sunt pe placul” și „sugerate” de acea Figură care umple toate spațiile ce rămân goale În viața unui individ sau a unei colectivități. Nu, eu nu insinuez aici o demonizare a foștilori tirani, a lui Ceaușescu sau a lui Dej, ei Înșiși cădeau și erau „absorbiți” de o formă extrem de nouă, În modernitate, și folosesc acest cuvânt ca un concept aristotelician - o structură esențială, repetitivă și edificatoare a omului și a colectivității umane
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
participare, fiind mai mult o respectare a unui anumit ritual. În Asia și la popoarele sale, acest „cult” al celui predestinat de a conduce masele, popoarele, asumându-și existența și destinul lor, tindea să „lunece” spre acel Potentat, Despot sau Tiran - tiran nu În accepția strâmtă de azi, ci ca „atotputernic și binefăcător, judecător și providență!” -, loc uman Înalt, În care se concentrează voința și predestinarea, istoria ce prinde chip uman, deși acest chip nu e decât o figură purtată pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fiind mai mult o respectare a unui anumit ritual. În Asia și la popoarele sale, acest „cult” al celui predestinat de a conduce masele, popoarele, asumându-și existența și destinul lor, tindea să „lunece” spre acel Potentat, Despot sau Tiran - tiran nu În accepția strâmtă de azi, ci ca „atotputernic și binefăcător, judecător și providență!” -, loc uman Înalt, În care se concentrează voința și predestinarea, istoria ce prinde chip uman, deși acest chip nu e decât o figură purtată pe lectici
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
petrecut târziu, cam cu un deceniu Înaintea surpării Bisericii moscovite. Pe care, În ultimii ani, În hybris-ul său, el Însuși Îndrăznea s-o conteste În calitatea ei de far ideologic al imperiului sovietic. O târzie imitație a grotescului Enver-Hodja, tiranul Albaniei, care a Împins primitiva și grotesca aplicare a marxism-leninismului până la a interzice botezarea copiilor după numele sfinților din calendar! Kim Ir Sen, la mii de kilometri distanță, desființa realmente familia, creând uriașe silozuri umane, unde locuiai ca’ntr-un cămin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al „părinților patriei”, mergându-se până acolo Încât copiii erau Îndemnați să raporteze elemente din discuțiile și ideile părinților pentru a se detecta „dușmanii ascunși” ai noii ordini. Am subliniat În câteva rânduri că circulă Încă imaginea de sanghinar, de „tiran sângeros” care i s-a făcut lui Ceaușescu În mass-media occidentală și care persistă până azi! - nu Ceaușescu, ci Dej, Pauker, Drăghici, Teohari Georgescu, Luca și ceilalți „tovarăși” au fost cu adevărat călăii, În accepție nonfigurativă, directă, fizică, a suprastructurii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ori universale. Dacă, din sfera literaturii române, cartea lui Theodor Codreanu se întâlnește, cum am arătat, cu scrierile lui Rebreanu, Călinescu, Camil Petrescu, Preda, dar poate fi pus de pildă, prin anumite scene, cum sunt cele în care apare micul tiran de la Opăriți, directorul școlii și în relație cu lumea lui Caragiale, aceasta trimite și spre literatura universală, amintind, în unele privințe, între altele, de creațiile lui Balzac, Gide, Proust sau Kafka. Cu titlu metaforic și îmbinând elemente ale artei românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formelor" generată de ciudata băutură crospec, de viziuni coșmărești (o extraordinară pagină despre intrarea în oglindă!). Învățătorul Rebega, deținătorul miraculoasei plante, explică: " Schimbarea cea mai derutantă pricinuită de băutură privește Timpul. Altminteri cro e particula lui Cronos". În acest mod tiranii "tot din viitor au sosit" în anumite perioade ale istoriei universale. Crospecul generează spectacolul descompunerii spectrale. Primează vocația de narator (la persoana întâi dedublată), cu motivul dublului inserat motivului Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bunului simț, decelează, identifică și separă binele de răul care îmbolnăvește opera: "Vulgaritatea, chiar și în artă, n-are dreptul la libertate. / Cine doboară adevărul, va fi sufocat de adevăruri. / Tot citind literatură proastă, riști să scrii la fel de prost. / Există tirani, vrea să spună Lamparia, deopotrivă în politică și în artă". Îndrăznim să facem o structurare a fragmentelor. În general, aforismele lui Codreanu dispun de o simetrie perfectă. Fiecare dintre ele conțin două elemente dihotomice. Partea pozitivă, în corelație cu cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
balcanic era adesea atras de doctrinele sociale și politice mai radicale ale zilei. Asemeni omologilor lor din alte părți, acești tineri nu numai că erau naționaliști, dar atacau și instituțiile create de generațiile anterioare. Un autor bosniac spunea: "Părinții noștri, tiranii noștri, au creat lumea aceasta după modelul lor și ne obligă acum pe noi să trăim în ea."1 Facțiunile extremiste puneau un accent deosebit pe implicarea personală și considerau asasinatele și teroarea expresii ale creativității și libertății. Între 1910
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernul Pašić. Patru dintre membrii săi au devenit membri ai cabinetului, iar Radić a devenit ministrul Educației. Această nouă cooperare nu era oricum, lipsită de divergențe. Plin de temperament, Radić avea obiceiul să-și trateze adversarii drept "porci", "trișori", "gangsteri", "tirani" și "agenți străini".8 Prin aprilie 1926, el se retrăsese din guvern. În același timp, marele lui rival, Pašić, a fost nevoit să demisioneze din cauza acuzațiilor de corupție aduse fiului său. Liderul sîrb a murit în decembrie 1926. Prin februarie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. Betea, Lavinia, Partea lor de adevăr, Editura Compania, București, 2008. Betea, Lavinia; Diac, Cristina; Mihai, Florin Răzvan, Țiu, Ilarion, Viața lui Ceaușescu cu volumele: Ucenicul Partidului, 2012, Fiul poporului, 2013 (Editura Adevărul Holding) și Tiranul, 2015 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște). Armanca, Brândușa, Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Curtea Veche, București, 2011. Bîrsan, Angela, Dreptul la singurătate, Editura Promaris Print, Băile Tușnad, 2008. Bocancea, Sorin (coord.), De la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Civică, București, 2012); Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu. 1965-1989. Geniul Carpaților (Editura Polirom, Iași, 2011); Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin Răzvan Mihai, Ilarion Țiu, Viața lui Ceaușescu, cu volumele: Ucenicul Partidului (2012), Fiul poporului (2013, Editura Adevărul Holding) și Tiranul (2015, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște). 3 Platon, "Phaidros", în Opere, vol IV, trad. de Gabriel Liiceanu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 275e. 4 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge and Kegan Paul Ltd., Londra, 1968, p. 67. 5
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spre el. Chiar și din comuna Sant'Oreste, cocoțată pe vîrful unui munte ce-și trăiește orgoliul său. Din nord, ca și din sud, din est sau dinspre vest, acest colos de șase sute de metri înălțime domină Tibrul ca un tiran gelos pe supușii săi. Localnicii nu ezită să te corecteze: șase sute de metri și ceva. Mă rog, să socotim și acel ceva și tot un dîmbuleț ar rămîne dacă s-ar întrece cu falnicii Apenini sau chiar cu pașnicii noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să-mi ziceți Ciornei, fârtaților, c-apăi chiar așa mă cheamă, Pătru Ciornei. Sânt dintre moți; am fost ortacul lui Horia. Am luptat cu dânsul până l-au prins tâlharii împărătești în pădurea Scorogetului. N-am văzut cum l-au nimicit tiranii pe Horia, cu chinul roții, la Alba Iulia-n cetate. Dar am auzit. Și asta, no, asta am s-o țin minte cât oi trăi. Horia a fost omul cel mai deplin pe care l-am cunoscut. Un înțelept. Și-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a propriei noastre subiectivități, iar nu lucruri reale. Viața-i vis274. Firea poetului-om este surprinsă în Geniu pustiu cum nu se poate mai bine: Așa e felul meu. În visurile mele mă cred în stare de-a deveni un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de aur șu desfrânat ca un Eliogabar, când în realitate neci nu sânt în stare să mă mâniu cumsecade. Atâta timp sânt și eu mânios pe-un om cât ține el mânie pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ministru n-ar fi altceva decât un locotenent-colonel tipic al KGB-ului, o sosie a lui Akaki Akakievici, eroul umil din "Mantaua" lui Gogol. Se comportă exact ca un membru al poliției secrete din vremea lui Lenin. Nu este un tiran și un despot înnăscut. Pur și simplu a fost educat să gândească în termenii deprinși în cadrul KGB-ului, organizație pe care o consideră un model ideal, așa cum a declarat-o public nu odată. "De ce îmi displace atât de mult Putin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aplicare programul din Charta Atlanticului (14 august 1941), de a organiza la sfârșit lumea postbelică, astfel încât să nu tolereze, ci să anuleze "orice schimbare teritorială, care nu este conformă cu voința liber consimțită, exprimată, a popoarelor interesate?"... Și Stalin, acest tiran fără asemănare al lumii contemporane, aderând la Charta Atlanticului, la 24 septembrie 1941, nu promisese în modul cel mai demagogic posibil că "Uniunea Sovietică apără dreptul fiecărui popor la independență statală, la inviolabilitatea teritorială a țării sale, dreptul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Deși țară neutră, vasele suedeze sau aflate sub pavilion suedez au fost supuse unui riguros și scandalos control, iar unele chiar torpilate și scufundate de nemți. Pactul sovieto-german, din 23 august 1939 care împărțea sferele de influență între cei doi tirani, Stalin și Hitler a fost privit cu ostilitate în Suedia și au fost dezaprobate deopotrivă, atât U.R.S.S. cât și Germania. Suedia a încercat să prevină agresiunea sovietică în Finlanda. Conducătorii țării au convocat în octombrie 1939 o conferință a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prelata militară și l-a avut pe generalismul Stalin în atelier, prizonier! L-a avut la picioarele sale, jos, neputincios. Și-a putut să-l taie cu dalta pe dușmanul de ieri, pe cel mai lacom, mai feroce, mai atroce tiran și criminal al tuturor timpurilor! Și-apoi, iarăși stau și mă-ntreb: ce-o fi dialogat, în gând, maestrul, lucrând la statuia lui Sadoveanu, despuindu-l, mutilându-l și în final, ucigându-l, pe acel Stalin care se cocoțase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
por..!” „Uraaa... uraaa... uraaa..!” „ - Trăiască tov. Stalin, conducătorul tuturor popoarelor !”, strigă un activist, într-o pâlnie, de tablă, până la răgușire. „ - Uraaa... uraaa..!”, aclamau românii în delir, pe un călău rus, cu care nu aveau nimic în comun... Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]