10,354 matches
-
nu țin numai de o schimbare de generație, ci evidențiază și o altă concepție despre structura tragică și caracterul tragic al eroului. Din punctul de vedere al compoziției pieselor, se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
altă concepție despre structura tragică și caracterul tragic al eroului. Din punctul de vedere al compoziției pieselor, se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se mai puțin de cei care-l înconjoară. Sofocle nu practică trilogia legată, ca Eschil, deoarece tragedia eroilor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lui Sofocle revine jocului actorilor, corul este redus la rolul unui simplu personaj. Concentrând tot interesul asupra omului, el nu se mai mulțumește cu cei doi actori din teatrul lui Eschil, introducându-l pe al treilea. Făcând din om resortul tragic, Sofocle a acordat mai mare atenție prezentării personajului și analizei lui. Multe personaje din teatrul său au o psihologie mai bogată, mai suplă, spre deosebire 57 de predecesorii săi. Dramatismul, pateticul pe care îl creează eroii săi (așadar și Electraă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
său au o psihologie mai bogată, mai suplă, spre deosebire 57 de predecesorii săi. Dramatismul, pateticul pe care îl creează eroii săi (așadar și Electraă este mai omenesc, fără ca ei să piardă grandoarea pe care trebuie s-o aibă eroul tragic: sunt oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că prin modul în care îi prezintă pe zei, tragedia sa a pierdut grandoarea pe care Eschil și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
eroul tragic: sunt oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că prin modul în care îi prezintă pe zei, tragedia sa a pierdut grandoarea pe care Eschil și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe care grecii îl vedeau doar în raporturile dintre om și destin, Euripide îl vede în om și problemele lui. Omul este factorul esențial în tragedie și pe autor îl interesează complexul sufletesc ce determină acțiunile sale, raporturile dintre oameni
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
anumite norme care sunt obligatorii și care trebuie urmate, la nevoie chiar cu prețul vieții. Într-adevăr, Electra își riscă viața apărând Marile Legi. Ea 61 pune capăt lungului șir de crime odioase ale Atrizilor, după cum Antigona pune sfârșit istoriei tragice a Labdacizilor. III. Legenda Electrei în teatrul secolului al XX lea Revalorificarea miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
un înșelător și un tiran. Figura Plugarului se impune prin demnitate, generozitate, înțelepciune și curaj. Dintre personajele colaterale atrizilor, pe Nicolae Iorga l-a interesat în mod deosebit figura Kasandrei, care i se pare a fi una dintre cele mai tragice: dacă Agamemnon se prăbușește fără a se aștepta la această lovitură din partea destinului, Kasandra știe de la început că orice încercare este zadarnică - Troia va cădea, neamul lui Priam se va stinge, iar ea va fi ucisă de Clitemnestra. În piesa
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
acerbă între reprezentanții unei familii legate printr-o comunitate de sânge. În prima piesă, Întoarcerea acasă 1, generalul Ezra Mannon revine acasă, după ani de lupte, ca și Agamemnon și, la fel ca pe eroul grec, îl aștepta aceeași soartă tragică. De la început asistăm la conflictul dintre Christine Mannon, soția generalului și Lavinia, fiica lor. Christine e îndrăgostită de căpitanul de marină Adam Brant, pe care îl iubea și-l dorea ca soț Lavinia. Caracterizându-se printr-o psihologie deosebită, îndărătnică
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
neilliană, aruncând întreaga vină asupra sângelui și blestemului strămoșesc. La O`Neill, Orin Mannon, suferind de complexul lui Oedip, îl ucide pe amantul mamei sale nu atât din dorința de a răzbuna moartea tatălui, cât din gelozie, eroul prăbușindu-se tragic sub povara eredității maladive. Giraudoux face din Oreste un adolescent superb, plin de vise, predestinat să se bucure de dragoste, de viață. Șovăiala lui nu se naște din teamă, ci din dorința de a-și trăi tinerețea, iar frumusețea lui
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lui nu se naște din teamă, ci din dorința de a-și trăi tinerețea, iar frumusețea lui rezidă în aspirația spre absolut. Pentru Sartre, Oreste devine erou al libertății, actul alegerii făcându-l din deplină conștiință a puterii sale. Eroul tragic, prototipul omului adevărat, parcurge drumul ascendent al conștiinței de la interogația lui Oreste, ca prim element al eului responsabil, la acțiunea lucidă a Electrei. Rostul fiului lui Agamemnon a fost să înfățișeze vremii sale și poate tuturor vremurilor că omul nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
trează conștiința mulțimii, devenind simbol al dreptății. După cum s-a văzut, mitul rămâne pentru dramaturgia contemporană o inepuizabilă rezervă de istorie, a cărei apropiere înseamnă transpunerea unor vechi întrebări în atmosfera și problematica zilelor noastre. Operele celor trei mari autori tragici - Eschil, Sofocle și Euripide - au rămas modele pentru că au reflectat bucuriile și durerile colectivității, mentalitatea și legăturile ei cu străvechile mituri. Cele peste două milenii care-i 79 despart de noi au învăluit în uitare multe știri din viața lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de lumin?. Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste?ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui sentiment tragic al existen?ei umane" . Din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu dramele, iluziile ?i dezam?girile ei. Peisajul că stare a sufletului A.Reprezent?ri terestre ale Paradisului pierdut Moto
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care poetul Îl tr?ie?te În mijlocul acestui univers desacralizat (imaginea bisericii cu ferestre sparte, u?i prin care ?iuie vântul, marcând astfel c?derea din sacralitate, triste?ea, pustietatea, ruinarea). Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna, „regina nop?îi", e lipsit? de via??, iar cerul s-a preschimbat În „mormânt albastru", În „mausoleu mândru". Pustietate, ghea??, ruin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
umbră lor neagr?, adâncimea st? În limpezime ?i senin?țațe ". (Hermann Hesse, Jocul cu m?rgele de sticl?) Peisajul selenar descris În versurile poemului „Melancolie" reprezint? astfel o expresie liric? a „lumii interioare" a poetului st?pânit? acum de sentimentul tragic al unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Vino iar În sân, nep?sare trist?; Că s? pot muri lini?țiț, pe mine /Mie red?-m?! "): „Asta vrea s? spun? abstragerea geniului, triumful spiritului care I?i Învinge, prin chiar faptul de a-lgândi ?i de a-l cuprinde, tragicul existen?ei". „Imagine-cheie a viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare ?i transfiguratoare" , impresionând nu numai prin for?a sugestiv? a spa?iului poetic c?ruia Îi d
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pove?ți"). Poetul contrapune Ins? acestei „poetici a gra? iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste? ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui „sentiment tragic al existen?ei umane" În care s-a zidit fiin?a poetului ve?nic zb?tându se Între limitele ?i dramele „soartei oarbe". Privit? din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-se În „Întinsele / ?i necuprinsele / Drumuri de nori", „floare de crâng" ce „trece" ? i se stinge" că ?i clipele vie?îi": „ Stele-n cer Deasupra m?rilor Ard dep?rt?rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer) Alteori, acestui sentiment tragic al existen?ei umane -supuse sclipirii efemere a unei „candele" din cer -, i se substituie bucuria ?i speran?a Împlinirii visului de iubire. Configura?iile lirice ale spa?iului poetic uimesc prin frumuse?e ?i str?lucire, iubirea reg? sindu-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spună de-a dreptul pentru mai multă claritate. Dacă în textele dramatice propriu-zise parodia dramei este extrem de relevantă, cauza ei metafizică este absentă. Atitudinea este, moralmente vorbind, la mijloc de rău și bun: între eroic (unde binele este triumfător) și tragic (unde răul este destin), infinitul ne face ridicoli. Oricum, spune Horia Gârbea (un bun eseist care se exprimă prin mijloace beletristice), conștiința de sine a omului a atins luciditatea supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie. Prin anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
felii, dar să știți că în seara asta nu s-a grăbit deloc. A fost tacticoasă, a semănat cu un torționar care știe că victima nu mai are cum să fugă, este la cheremul său, s-a împăcat cu soarta tragică, așa că nu are de ce să grăbească evenimentele. Și îi dă târcoale, cu pași calculați, mai înfige o țepușă, din când în când, taie încă o bucată, pune foc aici, pune foc și acolo, în cea mai sensibilă zonă, depinde dacă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care publicul din USA o are pentru JO .” - Dick Ebersol , președintele NBC Sports, 2 iunie 1999. „Sunt puține instituții în lume care se bucură de respect și prestigiu precum CIO și Jocurile Olimpice. Acesta (CIO) a făcut dezvăluiri recente toate foarte tragice. Eu aștept, oricum, ca CIO să vrea să răspundă pozitiv la evenimente și să profite de această oportunitate de a moderniza guvernarea CIO în recunoașterea succesului său.” - Paul Allaire, președinte și CIO, corporația Xerox, 2 iunie 1999. „CIO este o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
trebuit să te întâlnesc, de ce a trebuit să mă îndrăgostesc, de ce ne-am despărțit, de ce ne-am reîntâlnit după atâția ani? Cine s-a jucat cu viețile noastre, care păpușar a tras sforile atât de frumos și totodată atât de tragic? Ai vreun răspuns la întrebările mele, căci eu, deși mi-am bătut capul cu ele, n-am reușit să aflu. Petre, dragule! Nu mai rezist! Nu mai dorm, nu-mi mai găsesc rostul, umblu de colo-colo fără să mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
computerul... Nu se omora cu privitul la televizor, nu-l interesa circul din fiecare zi, din fiecare seară. Își zicea că de la Caragiale nu se schimbase mai nimic în România, din contră, ce la Conu' Iancu era comic, acum era tragic. Dimineața citea, de pe internet. două-trei ziare. Aceleași știri, de care se sătura repede și începea apoi să butoneze pe Google, căutând articole despre inițiative economice în mediul rural, finanțări, târguri de mobilă, fructe de pădure... Când găsea câte ceva interesant își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mulți ani, s-au întors acasă: Vasile Miron (dascăl), Ioan Varzaru (învățător), Ștefan Fieraru, Ilie Căbujan, Ion Căbujan, Alexandru Lăcătușu, Ion Muraru, Gheorghe Lespezanu, Ion Florescu, Gheorghe Florescu, Dumitru Costea, Vasile Costea, Dumitru Tătărușanu, Ion Nichita, Mitruță Nichita, Vasile Rotaru. Tragic a fost pentru familiile ai căror soți, fii, frați nu s-au mai întors, peste jumătate din cei plecați. Este și cazul prizonierului Vasile I. Drob, care a murit în Uniunea Sovietică. În memoria lor, s-au ridicat monumente la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit cu un tulpan și purtat obligatoriu, demonstrând trecerea ei spre menirea de nevastă; - A treia secvență este dominată de sentimentul de integrare în noua stare, un sentiment aproape tragic, implicând resemnarea totală față de bucuriile vârstei tinere. De aceea noua stare este așteptată ca un infern în care încetează cântecul și horele. Într-o căsnicie există spații sacralizate: vatra care semnifică statornicia, pragul și poarta fiind calea regenerării. Influența juca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]