1,422 matches
-
a aflat la jumătatea drumului dintre lagărele de la Bogdanovka (Bohdanivka) și Domanevca (Domanivka), la 18 km distanță de acestea și șa 60 km sud-est de orașul Golta (Pervomaisk]) . Lagărul a fost înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată și cu tranșee și a fost pus sub paza unor polițiști ucrainieni. Cei internați în lagăr aveau foarte puține resurse de hrană și apă potabilă. În iulie 1942 evrei deportați în lagărul de la Domanovka au primit permisiunea ca să trimită celor câteva sute de
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
-se în altă fortăreața, Alesia. Vercingetorix a ajuns la Gergovia înaintea lui Cezar și și-a instalat tabăra acolo. Cezar observase că atacul frontal era prea riscant din cauza terenului muntos,așa că a hotărât o tactică de asediu,ordonând săparea unei tranșee duble cu intenția de-a încercui Gergovia și a-i obligă pe gali să se predea prin infometare.Planul nu a reușit când au sosit aliații galilor de încredere,aeduii,care odinioară erau aliați cu românii,i-au tradat.Lucrarile
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]
-
al Doilea Război Mondial. Dezvoltat în perioada interbelică, acest aruncător a fost fabricat sub licență sau copiat de majoritatea țărilor din Europa. În timpul Primului Război Mondial, mortierul de fabricație britanică Stokes s-a dovedit a fi o armă eficace în războiul de tranșee. Sir Wilfred Stokes a studiat mortierul Coehorn, proiectat de inginerul olandez Menno van Coehoorn cu 200 de ani mai înainte, și a îmbunătățit arma prin modernizarea muniției. Proiectilul folosit de mortierul Stokes avea propria sa încărcătură propulsivă și explozivă. Deși
Brandt Mle 27/31 () [Corola-website/Science/327145_a_328474]
-
impresii: "„Girardi «scrie», într-o atmosferă filtrată prin perdelele exploziilor și ale ploilor reci, ce îți pătrund în suflet dureros, Ultima noapte de dragoste..., a cărei «regie de imagine» se înalță pe structuri simfonice. Registrul rece, dur, al frontului, cu tranșeele lui noroioase și cerul greu, încărcat de nori, pământ răscolit de explozii și fum, i se opun - contrapunct - imaginea calmă, tandră, pe alocuri chiar diafană, a lumii de dincolo de oroare”". Călin Căliman consideră că Nicolae Girardi a reușit aici să
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
a trăit evenimentele din 23 august 1944, când Armata Română a întors armele împotriva nemților. El avea 14 ani pe atunci și locuia la Timișoara, unde a fost martorul luptelor între armatele română și germană. „Împreună cu prietenii mei colindam prin tranșeele orașului, asistam de pe acoperișuri la luptele din împrejurimi, îndeosebi la cele din cimitirul Mehala”, și-a amintit el ulterior. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, inginerul Pantelimon Nicolaescu (1902-1994), tatăl regizorului, a fost inspector șef al serviciului Drumuri
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Von Sponeck a reușit de două ori să scape din capcanele întinse de olandezi. În cele din urmă, el și cei 1.100 de oameni pe care îi comanda au fost obligați își oprească înaintarea și să se apere în tranșee săpate în grabă. Parașutiștii germani au fost de umilința capitulării de bombardamentul strategic al orașului Rotterdam de pe 14 mai 1940. Tot până pe 14 mai a rezistat atacurilor olandezilor și un mic grup izolat de parașutiști germani în satul Valkenburg. După
Bătălia pentru Haga () [Corola-website/Science/330631_a_331960]
-
aparatele de zbor și piesele de artilerie moderne, dar și sistemele mecanizate care să îi permită deplasarea rapidă a forțelor în teren. comandanții francezi rămăseseră credincioși tacticilor primului război mondial, care se bazau pe artileria grea staționară și lupta de tranșee. Ofensiva franceză în valea Rinului a început pe 7 septembrie, la patru zile după declarația franceză de război. În acea perioadă, "Wehrmacht-ul" era implicat în luptele din Polonia, iar francezii se bucurau de o superioritate numerică decisivă de-a
Ofensiva din Saar () [Corola-website/Science/330280_a_331609]
-
de Aragon în același oraș între anii 1504-1506 și duce de Terranova, Montalto, Andría, Santángelo și Sessa. A reorganizat armata spaniolă în curs de dezvoltare și tacticile sale și a ajuns să fie cunoscut sub numele de "Tatăl războiului de tranșee". A fost admirat de către generația de conchistadori care i-au urmat și mulți oameni influenți au luptat sub el, cum ar fi tatăl lui Francisco Pizarro. S-a născut la Montilla, în ceea ce este acum provincia Cordoba, ca fiul mai
Gonzalo Fernández de Córdoba () [Corola-website/Science/329281_a_330610]
-
niciodată trei purceluși. Primul dintre ei își construiește o casă de paie, cel de al doilea o casă din bețe, în vreme ce ultimul dintre ei și cel mai isteț o casă din piatră, superfortificată și apărată de tunuri și înconjurată de tranșee. Deși primii doi îl iau în derâdere pe purcelușul cel isteț, acesta îi avertizează că el se pregătește pentru a se apăra de lupul cel mare și rău care urmează să invadeze Porcmania. Bazându-se pe tratatul de pace pe
Blitz Wolf () [Corola-website/Science/328573_a_329902]
-
fost pregătit mai bine: pentru a ajuta cavaleria, în spatele trupelor atacatoare se deplasa infanteria. Cavalerii au fost forțați să se deplaseze pe pantă prin găurile din gardul englez sub focul arcașilor englezi, care se aflau pe o poziție sigură în spatele tranșeelor, și sub acoperirea dealurilor. Mulți nobili francezi datorită greutății armurii și a celei de pe cai au reușit să spargă gardul și să continue atacul. În curând la locul luptei au sosit și întăririle, astfel anglo-gasconii având o superioritate numerică semnificativă
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
sfârșitul războiului. Efectele noilor tehnologii au fost multiple și individuale, dezvoltările cele mai importante au fost în următoarele domenii: Primul Război Mondial a transformat tacticile de manevră caracteristice conflictelor armate până atunci caracteristice de exemplu Războaielor Napoleoniene în războaie de tranșee datorită utilizării unor noi descoperiri ca: Acest război a fost primul război al noii societăți industriale, care stăpânea producția de masă și folosea avantajele pieselor standardizate. Mitraliera prin puterea sa de foc nu mai permitea efectuarea unor manevre lente, iar
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
au investit foarte puțin în cercetare-dezvoltare în domeniul militar. Francezii credeau că dacă vor fi atacați din nou de germani, acest război va fi ca o prelungire a Primului Război Mondial, motiv pentru care s-au pregătit pentru un nou război de tranșee construind Linia Maginot. Se presupunea că germani vor ataca prin Belgia (Planul Schlieffen) și francezii în cooperare cu britanicii îi vor putea opri. În Franța tancul era privit ca o armă de sprijin a infanteriei, tancurile fiind dispersate în unități
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
celui de-al Doilea Război Mondial armamentul a cunoscut o dezvoltare rapidă astfel că în decurs de șase ani începând de la arme cu calibre mici până la avioane armele cu care forțele au început războiul au fost depășite. De exemplu, dacă tranșeele, cavaleria și cuirasatele erau larg folosite în 1940, peste șase ani armele moderne erau avioanele cu reacție, rachetele balistice și chiar bomba atomică. Forțele Axei aveau probleme serioase din cauza lipsei de combustibil petrolier. Germania a dezvoltat un procedeu tehnologic prin
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
sili să-i plătească fapta, făcându-l sluga lui. Darie află de la Diplomat că trenul nu merge în Germania, ci în Balcani, în apropiere de Bitolia; oile trebuiau duse pe front, iar prizonierii urmau să fie folosiți acolo la săparea tranșeelor. În timpul traversării Dunării, Spelbul reușește să evadeze, iar Siteavul îl ucide pe frizerul Noe Dodu pe care-l dușmănea de mai mult timp din cauza unei femei. Ajunși la Semendria, feldwebelul neamț îi lasă liberi pe prizonierii români să se plimbe
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
bătălia de la Uhud, Khalid a fost decisiv în obținerea victoriei asupra musulmanilor, el dovedindu-și în acea bătălie calitățile de strategie militară (625). Ultima bătălie pe care Khalid a dus-o împotriva musulmanilor a fost în 627, și anume Bătălia Tranșeelor. În anul 628, a avut loc Pactul de la Huddaybiyya între musulmanii de la Medina și qurayshitii de la Mecca. În perioada următoare, a avut loc o schimbare în gândirea lui Khalid. Acesta și-a amintit de bătălia de la Uhud, și de felul
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
Divizia a VIII-a a generalului Iacob Zadik, care la 11 noiembrie a ajuns la Cernăuți. Civilii au pus la dispoziția autorităților militare caii și trăsurile, au participat la lucrări de întreținere a drumurilor reparare a podurilor și săpare a tranșeelor. O proclamație emisă la 18 septembrie 1914, interzicea tragerea clopotelor la biserici. Bisericile și casele parohiale sătești, au trebuit să asigure spații necesare pentru desfășurarea instrucției militare a recruților. În 1915 s-au rechiziționat clopotele din biserici și mănăstiri. Recolta
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
din roman. Revine pe front și hotărăște să li se alăture conaționalilor săi români, în loc să lupte împotriva lor. Constantin Kirițescu a scris: „Apropiindu-se de pământul românesc, Rebreanu a auzit chemarea secretă din sufletele fraților săi, șoptindu-i de dincolo de tranșee. Între datoria cazonă nefirească și datoria sfântă de român, Rebreanu a luat-o în seamă pe cea din urmă”. Astfel, în noaptea de 10-11 mai 1917, după ce a fugit din infirmeria unde era sechestrat, a încercat să traverseze frontul către
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
de Armată A, Erich von Manstein, aprecia însă că, dacă atacul avea să se desfășoare conform planului inițial, avea să ducă la un impas la fel ca în primul război mondial și în cele din urmă la un război de tranșee. Manstein a propus cu sprijinul comandantului său Gerd von Rundstedt Înaltului Comandament German (OKH) un plan alternativ. Manstein propunea un atac al diviziilor blindate prin regiunea înaltă împădurită din Ardeni, printr-o zonă considerată de nestrăbătut pentru tancuri. Următoarea fază
Operațiunea Dynamo () [Corola-website/Science/331977_a_333306]
-
surprindere pe români, care dormeau în vagoane. Deși surprinși, pe un ger de - 40 de grade, românii au ieșit din vagoane și au constituit un front de apărare întărit de troienele de zăpadă înghețată - care au servit pe post de tranșee, contraatacând decisiv dinspre sud de calea ferată cu companiile din avanposturi și cu restul detașamentului de lăncieri. Din trenul blindat „Mărășești” s-a executat foc de bombardament spre pozițiile inamice de la Troitskaia - aflate la jumătatea drumului dintre Șeragul și Traktovaia
Lupta de la Șeragul și Kuitun () [Corola-website/Science/336998_a_338327]
-
batalioane ale Diviziei 708 Volksgrenadier au contraatacat capetele de pod aliate de peste râul Ill în după-amiza zilei de 23 ianuarie , dar au fost respinse. Generalul Garbay a dorit să evite luptele cu infanteria și tancurile germane care ocupaseră poziții în tranșee în Pădurea Elsenheim () și a ordonat Brigadei I să se deplaseze în principal pe drumul care lega Illhaeusern () de Elsenheim. De-a lungul a două zile (26-27 ianuarie), Brigada I și-a concentrat eforturile pentru deschiderea acestui drum și pentru
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
în fața orașului Horbourg. În aceeași zi, americanii au atacat cu sprijinul blindatelor franceze spre est, spre Artzenheim, dar germanii au reușit să oprească înaintarea aliată. Germanii au creat un puternic baraj de artilerie, iar distrugătoarele de tancuri Jagdpanther îngropate în tranșee au distrus șase tancuri și patru tranpostoare blindate ușoare. Până la urmă, Artzenheim a fost cucerit de Corpurile II franceze pe 1 februarie. Regimentul I de parașutișiti francezi, luptând în cadrul Diviziei a 3-a, a atacat și cucerit orașul Widensolen în
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
precum și a primei Bătălii de la Lacurile Mazuriene (9-14 septembrie 1914). La 8 noiembrie 1914 a fost numit comandant Corpului I Rezervă. care a intrat în compunerea Armatei 9 în septembrie 1914, participând în Bătălia de la Łódź și în războiul de tranșee de la Rawka și pe Bzura. Din septembrie 1916, Corpul I Rezervă a participat la campania împotriva României, în compunerea Armatei 9, condusă de generalul Erich von Falkenhayn. Acesta a sprijinit acțiunile de luptă ale Armatei 1 austro-ungare în luptele din
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
rusesc de la Przasnysz și la luptele de urmărire de pe cursul inferior al râului Narew. În septembrie forțele diviziei au atins localitatea Wolkowysk ocupând începând cu 20 octombrie 1916 sectorul Narotsch - Dryswjatysee, luptele transformându-se aici într-un lung război de tranșee. La 7 iulie 1916 von Staabs îi succede generalului Otto von Lauenstein la comanda Corpului XXXIX Rezervă. După intrarea României în război, corpul a fost redislocat pe frontul românesc, participând la campania împotriva României, în compunerea Armatei 9, condusă de
Hermann von Staabs () [Corola-website/Science/334360_a_335689]
-
de apoximativ 130 km aflat la est de frontiera belgiano-germană. Americanii au avut ca obiective inițiale blocarea forțelor germane din zonă pentru ca să le împiedice să sprijine liniile frontului de la nord în timpul bătăliei de la Aachen. La Aachen, aliații duceau lupte de tranșee în mijlocul unei rețele de orașe și sate întărite, interconectate cu fortificații de câmp, obstacole antitanc și câmpuri minate. Este posibil ca un al doilea obiectiv să fi fost executarea unei manevre de ocolire prin flanc a frontului german. Obiectivele tactice
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
care le urmaseră, erau în cea mai mare parte neexperimentați. Coroanele înalte ale copacilor erau de asemenea un factor în favoarea defensivei. Proiectilele de artilerie au fost reglate să explodeze la nivelul coroanei arborilor. În timp de germanii erau protejați de tranșee împotriva schijelor proiectilelor și așchiilor rupte din copaci de explozii, atacatorii, care operau în loc deschis, se aflau în poziții vulnerabile. Spre deosebire de germani, care căutau să se adăpostească în tranșee săpate în zonele împădurite, artileriștii americani aveau nevoie să găsească luminișuri
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]