1,405 matches
-
Eu cred că rădăcinile fenomenului trebuie căutate în Primul Război Mondial, în ce s-a întâmplat cu soldații. Acolo a pornit sila de guverne. Absolut toți tinerii se revoltă azi împotriva autorităților. Asta a pronit de la Primul Război Mondial, de la tranșee, de la incompetența tuturor, pe toate fronturile. S-a adunat mânie amărăciune, și asta a dus la comunism. De acolo a curs înspre terorism. Așa cred eu, deși teza pare extrem de simplistă. Ceea ce destestă Doris Lessing, în fond, e tocmai această
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scos în evidență faptul că religia avea pentru el doar un rol național; funcția ei fiind să întărească ființa organică și națiunea prin aducerea pe primul plan a moralei, prin ajutorarea familiei etc. A evocat împărțirea Bibliilor, de către biserică, în tranșeele românilor din 1917. Fără o astfel de funcție, biserica ar deveni un simplu cult faraonic. Biserica constituie un element complementar al națiunii, ea poate doar să-și mărească proporțiile și să servească în mai mare măsură interesele națiunii. "Sînt un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În primăvară, Italia a intrat în război de partea Aliaților; Aliații au încercat să debarce în Dardanele. La sfîrșitul lui 1915, Bulgaria a intrat în război de partea Puterilor Centrale. În Apus, totul se rezuma la un crîncen război de tranșee, instalîndu-se atmosfera de "Nimic nou pe frontul de Vest", descrisă suprarealist de Remarque. În timpul acestui război, armate uriașe, stînd față-n față, s-au distrus una pe cealaltă fără milă și sistematic cu artileria, gaze toxice, sîrmă ghimpată și mitraliere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult decît atît!""63. Cuvîntarea lui Iorga a avut un mare efect; întreaga țară i-a mulțumit pentru ea, în frunte cu regele și regina. Cuvîntarea a fost tipărită și difuzată în tranșeele soldaților crîncen asediați, obosiți, însîngerați și luptînd totuși. Iorga a scris în perioada aceasta cîteva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucizi de pe front, atît de carieră cît și mobilizați, sperau tot mai mult că Iorga va lua conducerea. Șeicaru își amintea de o vizită făcută acasă la Iorga, la Iași, în septembrie 1917. El i-a explicat lui Iorga psihologia tranșeelor și i-a descris situația: dezorganizare, calitate slabă a aprovizionării, profunda corupție și absența celei mai elementare onestități a celor aflați la conducere. "Iașul este o lume diferită", continua el, "pentru care războiul nu există. Iașul nu trăiește în lumea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
calitate slabă a aprovizionării, profunda corupție și absența celei mai elementare onestități a celor aflați la conducere. "Iașul este o lume diferită", continua el, "pentru care războiul nu există. Iașul nu trăiește în lumea speranțelor și a idealurilor celor din tranșee. Cei care trăiesc în confortul și siguranța relativă a Iașului gîndesc că "o să ne ia naiba în tranșee!"" Iorga avertiza asupra faptului că era ușor pentru tineri să identifice răul cu o singură persoană, încheind: "Identificăm tot răul acesta cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este o lume diferită", continua el, "pentru care războiul nu există. Iașul nu trăiește în lumea speranțelor și a idealurilor celor din tranșee. Cei care trăiesc în confortul și siguranța relativă a Iașului gîndesc că "o să ne ia naiba în tranșee!"" Iorga avertiza asupra faptului că era ușor pentru tineri să identifice răul cu o singură persoană, încheind: "Identificăm tot răul acesta cu Ion Brătianu!" În timpul acestei memorabile întîlniri a țîșnit ideea mauro-asiatică a diferenței dintre țara legală și țara reală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ion Brătianu!" În timpul acestei memorabile întîlniri a țîșnit ideea mauro-asiatică a diferenței dintre țara legală și țara reală. Șeicaru și-l amintea pe Iorga fără să-l întrerupă deloc, profund mișcat. Adusese cu el și cîteva sute de scrisori din tranșee adresate lui Iorga. (În felul acesta, scrisorile nu treceau prin mîinile cenzurii militare). I le-a înmînat. Scrisorile relatau cazuri de abuzuri, corupție și incompetență. În momentul acela, Iorga s-a sculat și i-a arătat lui Șeicaru un sac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revoluția rusă deschisese porțile în fața anarhiei. Germania va profita cu siguranță de situație. Era conștient de marile defecte ale guvernului Brătianu, dar, și aici Iorga și-a ridicat glasul ca și cum ar fi vrut să fie auzit acolo unde se săpau tranșeele: Dar nu-mi pasă cine poartă stindardul țării noastre; nu văd decît steagul și doar steagul țării noastre îl apăr"95. Lui Iorga i se oferea o mare șansă, adică să devină liderul și purtătorul de cuvînt al generației care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cine poartă stindardul țării noastre; nu văd decît steagul și doar steagul țării noastre îl apăr"95. Lui Iorga i se oferea o mare șansă, adică să devină liderul și purtătorul de cuvînt al generației care avea să iasă din tranșee. O generație care începea să-l privească ca pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerități, onestități și incoruptibilități (cunoscute de toată lumea din țară și neconstituind trăsăturile majore printre conducătorii României de atunci). Priveau spre el pentru că era un luptător înflăcărat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o "generație pierdută". Ce cale avea să urmeze această generație nu era clar în momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de stînga, nici de dreapta. Și în România își făcea apariția o astfel de generație. Să o numim "Generația tranșeelor". Cei cu poziția cea mai distinctă dintre ei erau învățători sau profesori de liceu, preoți, funcționari, avocați, medici. Toți erau "Iorghiști" înainte de război, cititori ai "Neamului românesc", iar în perioada de la Iași, toți priveau spre Iorga ca la un conducător
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
depindea de sacrificiul lor. Stăpîni acum pe propriul lor pămînt, ei erau oameni care-și dovediseră valoarea și cărora li se promisese dreptul de a participa la viața politică a țării. Atît cei pasivi cît și cei activi din generația tranșeelor trăiseră pe propria lor piele în război efectele corupției și ale ipocriziei claselor conducătoare. Acum aspirau cu toții la ceva total nou în România Mare. Să ne amintim de vizita făcută în 1917 de Șeicaru acasă la Iorga, ocazie cu care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la ceva total nou în România Mare. Să ne amintim de vizita făcută în 1917 de Șeicaru acasă la Iorga, ocazie cu care a exprimat speranțele acestei generații. Și de scrisorile pe care mulți i le scriau lui Iorga din tranșee. Vocile acestea erau pline de speranță; poate că datorită faptului că războiul durase în România mai puțin decît în Apus, oamenii aceștia trăiau mai puțin în atmosfera deprimantă a tranșeelor decît cei de pe Frontul de Vest. România era de partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrisorile pe care mulți i le scriau lui Iorga din tranșee. Vocile acestea erau pline de speranță; poate că datorită faptului că războiul durase în România mai puțin decît în Apus, oamenii aceștia trăiau mai puțin în atmosfera deprimantă a tranșeelor decît cei de pe Frontul de Vest. România era de partea învingătorilor; și se afla în fața perspectivei uluitoare a României Mari. În acest timp, generația aceasta a tranșeelor credea în democrație, în drepturi egale pentru minorități și într-un viitor mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puțin decît în Apus, oamenii aceștia trăiau mai puțin în atmosfera deprimantă a tranșeelor decît cei de pe Frontul de Vest. România era de partea învingătorilor; și se afla în fața perspectivei uluitoare a României Mari. În acest timp, generația aceasta a tranșeelor credea în democrație, în drepturi egale pentru minorități și într-un viitor mai bun. Ce păcat că această credință dătătoare de viață pe care ei o aduseseră din vîltoarea sîngeroasă a războiului avea să aibă o viață atît de scurtă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea lui), care să semene cît mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de război. Drept consecință, în această perioadă, toți cei din generația tranșeelor erau "Iorghiști". În Adunarea aleasă liber în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel puțin 300 de deputați foști studenți ai lui Iorga. Șeicaru estima (încă din anii '30) că 36% din deputații Partidului Național Țărănesc care dețineau funcții în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel puțin 300 de deputați foști studenți ai lui Iorga. Șeicaru estima (încă din anii '30) că 36% din deputații Partidului Național Țărănesc care dețineau funcții în guvern erau foști Iorghiști 28. Generația tranșeelor privea acum spre Iorga, considerat pe drept cuvînt un "luptător", un intelectual de o anvergură extraordinară, ceva mai mult decît incoruptibil (fenomen rar la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o anvergură extraordinară, ceva mai mult decît incoruptibil (fenomen rar la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și asume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau nu putea să-și asume rolul de frunte oferit de generația tranșeelor. Prin aceasta a pierdut el ocazia de a deveni un lider politic important, liderul unei reînnoiri a României, de a prelua cîrma statului și de a face ceea ce dorise toată viața: să pună umărul cu onestitatea și energia sa la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a întîmplat acest lucru? În cea mai mare parte datorită calităților personale ale lui Iorga și, mai ales, pentru că el nu era politician. După ce a pierdut ocazia de a deveni purtătorul de cuvînt coerent înflăcărat și aproape irezistibil al generației tranșeelor, Iorga s-a reîncadrat în regim, permițînd astfel restaurarea sistemului liberal de către Brătianu, două lucruri pe care le ura cel mai mult. Cu toate acestea, în perioada 1919-1920, Iorga a fost într-o dispoziție aproape revoluționară, ca reacție la felul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care picantul și competentul jurnalist al scenei bucureștene, Șeicaru, o numea "fantezistele zigzaguri excentrice ale atitudinilor fanteziste, extravagante și capricioase ale lui Iorga" (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu înțelegea că pentru a canaliza sprijinul generației tranșeelor (sau orice sprijin potențial) era nevoie de un partid. În ciuda talentelor sale de orator și animator, el nu înțelegea rolul unui partid în politică și care era funcția unei mașini de partid, adică să exprime și să aplice în practică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dominat restul Europei în anii aceștia. Așa că oamenii de stat s-au grăbit să fixeze granițele ca să contracareze fervoarea revoluționară (ținînd cont de exemplul rusesc). Procesul acesta însemna practic o restaurare a vechiului regim. Totuși, situația lăsa pe dinafară generația tranșeelor. O asemenea "revenire la normalitate" însemna în România restaurarea și consolidarea vechiului sistem politic și extinderea acestuia în teritoriile nou dobîndite. De acum înainte, Brătianu și regimul politic s-au angajat într-o permanentă autofelicitare, ceva de genul acesta: "Noi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
autofelicitare, ceva de genul acesta: "Noi am fost cei care am creat România Mare, este meritul și realizarea noastră". Ei au lăsat astfel o mulțime de speranțe înșelate neîmplinite și grave probleme nerezolvate. Iorga a rămas undeva între așteptările generației tranșeelor și complezența automulțumitoare. El rămînea un om al secolului al XIX-lea, tributar visului său sămănătorist, dar care considera perioada interbelică drept o realizare și nu o provocare, nu din punctul de vedere al noului tip de naționalism pe punctul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]