1,760 matches
-
Transilvania se poate ajunge mult mai repede în ajutorul domnului muntean. Turcii n-au putut ocupa Țara Românească în anii 1523-1527, deoarece, în momentul în care Radu de la Afumați nu putea să mai reziste, trecea Carpații și venea cu ajutor transilvan. După ani de permanente lupte, turcii au fost obligați să renunțe la intenția lor de a transforma Țara Românească în pașalâc. Forța militară a celor trei țări Românești putea să facă față unei ofensive otomane, așa cum o arată campania din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
război, apoi din 1950 până În 23 februarie 1962 Uzina “2l Decembrie” după ziua de naștere a lui I.V.Stalin, Între 1962-1970 s-a numit Uzina Chimică Metalurgică, 1970 -1989: Uzina Metalurgică de Materiale Neferoase și din 1990 “Sometra” (“Societatea Metalurgică Transilvana”) controlată de Holdingul Mytilineos, care deține 60% din acțiuni (Gabor I.: Axente Sever, carte deschisă de istorie, cultură și legende, Sibiu, 200l). Pentru a scăpa de concentrările continui, Tata s-a angajat la turnătoria Uzinei de zinc, unde, fiind “muncă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
viticultori nu mai garanta supraviețuirea. Astfel au lăsat totul în urmă în speranța unei vieți mai bune la 1500 km în jos spre sud-estul continentului. Astfel, după luni ba chiar ani de peripeții, greutăți, boli, foamete, au ajuns în zona transilvană unde "clanul Schenk" s-a așezat în zona Cincu (astăzi jud. Brașov) și cel al Jidveiului unde au reînceput o nouă viață însă cu vechile lor ocupații, de hangii și viticultori, care erau strâns legate unele de altele. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ediția I, 1937, p. 403. ) Zburăm pe lângă Dârste, unde era cuibul lui Beldiman, de tristă memorie, și ajungem la Brașov, unde cu greu am găsit o masă la restaurant, dar unde pentru prima oară vedeam fâlfâind steagurile românești și cele transilvane. Constatam prozaic că ni s-a micșorat cheltuiala pe jumătate din înlocuirea coroanei cu leul. De la Brașov, pe fugă, spre Sibiu, trecând de-a lungul munților albaștri ai Făgărașului, care se lasă pe muchii perpendiculare din șirul Carpaților până la frumosul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar spune, de rumoarea imediatului, cucerindu-și în lirica de azi nota proprie tocmai prin faptul că îndrăznește să fie altfel. Ion Horea își asumă vechimea, instalarea în tradiție, racordarea la un set de valori spirituale care sunt expresia ascendenței transilvane și țărănești. La început poetul „horațianiza“, cum a spus, remarcându-i debutul, G. Călinescu, dezvăluind afinități cu Alecsandri și Ion Pillat, evocatorii senini ai bucuriilor vieții câmpenești, ai muncilor agricole și ai fecundității pământului. Luminozitatea inițială a liricii lui Horea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
respectiv, 5 seminarii teologice (8). Românii din Transilvania solicitaseră, încă din 1848, o universitate în limba maternă. Se crease doar o catedră de limba română pe lîngă Universitatea din Cluj, la care predarea se făcea însă în limba maghiară. Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), creată în 1861, a acordat, în perioada de care ne ocupăm, un interes sporit problemelor școlii. În 1900 celor trei secții existente (literară, istorică, științe naturale și fizică) li s-au adăugat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
instituțiile politice. Cererile lui concrete depășeau recunoașterea ca a patra națiune privilegiată. Membrii grupului voiau de asemenea o poziție în guvern proporțională cu mărimea populației lor. Revendicările lor erau deci revoluționare și loveau în bazele aristocratice și feudale ale societății transilvane. Opiniile acestea au apărut curînd și sub formă tipărită. În 1838, George Barițiu și colaboratorii lui au început să publice la Brașov Gazeta de Transilvania și suplimentul literar al acesteia, Foaie pentru minte, inimă și literatură. Acestea au devenit vehiculele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
diplome, medalii și diferite însemne ale unor societăți civile. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, George Muntean a fost, totodată, și membru al altor asociații și fundații, între care menționam: Asociația de Istorie „Nicolae lorga”, Asociația Națională a Folcloriștilor, Asociatiunea Transilvana pentru Literatură și Cultură Poporului Român (ASTRA), unde a îndeplinit, timp de câțiva ani, funcția de prim vicepreședinte, Fundația Culturală „Iancu Flondor”, Fundația Culturală „Centrum”, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea Culturală „Ținutul Herta”, Societatea de stiinte Filologice, Societatea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
până azi. În anul 1223 mânăstirea catolică din Cârța, fondată în jurul anului 1200, primește printre altele, o porțiune de teren între râul Olt și munții Făgărașului. În donație se precizează că de pe acest teritoriu românii au fost alungați în timpul voievodatului transilvan Benedict (1203 - 1209), imediat după înființarea mânăstirii. Românii băștinași au fost alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
documentul de donație se amintește de posesia «Cetate» prin care trebuie înțeleasă mânăstirea Cârța, iar «de regione Kercz», hotarul Cârței înclusiv Cârțișoarele. În multe hărți medievale munții Făgărașului se numesc Munții Cârței ( Alpes Kertzeberg). În graiul sașilor din unele sate transilvane, acești munți se numesc până azi Munții Cârței (Kertzergebirg, de Kertzergebirjer). Aceste două denumiri reflectă o situație anterioară secolului XVI, pentru că în anul 1479, mânăstirea Cârța se desființează, posesiile ei intrând în proprietatea patricienilor din Sibiu. Denumirea munților în forma
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pământ îndiferent de suprafața stăpânită. Și cel care avea zeci de sate și acela care trăia în devălmășie cu rudele lui pe o parte dintr-un sat - adică moșneanul sau răzeșul - tot boier se chema. În ceea ce privește situația nobilimii române transilvane, a deținătorilor de pământ adică, aceștia au o situație diferită față de cea a proprietarilor de pământ din Moldova sau Țara Românească. În secolul al XIIIlea și în prima jumătate a celui următor, nobilii români sunt amintiți alături de cei unguri, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu cea a vecinilor sau rumânilor din Țara Românească, cu toate că situația acestora din urmă nu era deloc roză, în Transilvania exploatarea feudală era mult mai accentuată. Dacă în Țara Românească, țăranul dependent lucra mai mult sau mai puțin în profitul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era unul din adversarii cei mai înverșunați ai voievodului muntean. Nobilimea maghiară din Transilvania nu se putea resemna să se afle sub autoritatea „valahului“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați, pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan, cucerit. În sfârșit în rândurile boierimii din Țara Românească, opoziția față de încercările domnului de a impune statul domnesc în detrimentul celui boieresc avea numeroși aderenți. Dincolo de succesele sale militare, poziția lui Mihai rămânea fragilă, în primul rând din cauza precarității mijloacelor sale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care aflăm că «la 14 aprilie 1685, la Cârțișoara s-a încheiat o convenție secretă între Antide Dunod, trimisul împerial și cancelarul Mihail Teleki, prin care cel din urmă se obligă să sprijine intențiile și acțiunile de anexare a principatului Transilvan la Imperiul Habsburgic» Înțelegem că încă de atunci numele de Teleki era un nume predestinat a fi un neînduplecat vrăjmaș a tot ceea ce reprezenta interes valah. Târziu, cam la douăzeci de ani după moartea lui Iosif Teleki, strănepot al «vânzătorului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
enorm al averilor clanului Teleki, el însuși ne mai fiind capabil să-și contabilizeze activele, trebuind să apeleze la sprijinul statului pentru a-și clarifica situația averilor. Vom face abstracție de lucrările sub comisiilor din diversele zone ale întregului principat transilvan și vom urmări numai ceea ce s-a constatat în cele două Cârțișoare ale noastre și eventual în vecinătăți, cu ocazia întocmirii acestei conscripții. Pe baza celor arătate mai sus, așa dar, subcomisia răspunzătoare de satele noastre s-a prezentat în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o abjurare a adevăratei credințe. Înalții ierarhi ai Bisericii ortodoxe - dela patriarhul ecumenic al Constantinopolului până la mitropolitul Țării Românești, Teodosie - au condamnat și anatemizat pe cel ce era considerat - așa cum scria mitropolitul Teodosie românilor din Brașov, Sibiu și alte zone transilvane - drept »mincinosul mitropolit și vânzător de credință și noul Iuda, Atanasie». Acțiune a unei minorități, unirea cu Roma nu a întrerupt legăturile dintre românii transilvăneni și cei din Țara Românească și Moldova, dar le-a făcut mai anevoioase. În calitatea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
învățământ pentru copii, ba chiar și pentru adulți, în proporții care să asigure o oarecare alfabetizare, avem cunoștințe destul de târzii pe scara existenței istorice a satului nostru, ca de altfel pentru întreaga Țară a Făgărașului și chiar a întregului principat Transilvan. Premizele apariției unui asemenea fenomen, atât de necesar și de așteptat de oamenii locului se fac simțite abia către finele secolului al XVIII-lea. Dintr-o corespondență dintre episcopul Transilvaniei Ghedeon Nichitici și Kir Protopopul Lazăr din 7 mai 1782
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apoi să absolve seminarul teologic, să se instaleze și să activeze pe toate laturile vieții sociale în comuna lui, între consăteni, ocupând pentru tot restul vieții funcția de preot aci. El a fost acela care în anii grei pentru ortodoxia transilvană, ai regimului dualist austro-ungar se deplasează la București, la Mitropolia Ortodoxă Română care înzestrează la cererea și insistențele sale, biserica din Streza cu aproape tot necesarul de cărți bisericești utile unei bune desfășurări a cultului, ritualurilor creștine în sat. Cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau între altele și satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cititorul poate ușor deduce cam care era condiția de viață a oamenilor satului nostru atunci imediat după ieșirea lor din jalnica stare de iobăgie. Completăm însă tabloul, fresca scrisă a acelei epoci în care nu numai Cârțoroșanul, ci aproape tot Transilvanul era în căutarea unei noi forme de viață în cadrul noului statut în care revoluția dela 1848, îl plasase. Și ca să fim convingători vom da cuvântul unui alt martor ocular al acelor timpuri, săteanului Matei Moraru, născut în 1898, căruia autorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului român „ASTRA”, cu sediul la Sibiu, autor. NANU, Dimitrie Al. (n. 1906), folclorist; NASTASE, Victor, fost decan al Facultății de Farmacie din Iași; NEȘTIAN, Valeriu C. (1932 2011), publicist, autor; NICULIU, Adriana, cercetător în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
românesc, acest motiv a fost reprezentat și iconografic. Pe frescele bisericii ortodoxe din satul Țichindeal (lângă Sibiu), de exemplu, realizate la Începutul secolului al XIX-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt similare celor Îndurate În 1514 de răzvrătitul transilvan Gheorghe Doja (tron și coroană Înroșite În foc). Textul care Însoțește imaginea sună astfel : „Când au batjocorit jidovii pe Domnul Iisus Hristos”. O altă frescă prezintă „Divanu’ jidovilor” (Sanhedrin-ul) judecându-l pe Cristos <endnote id="(432)"/>. În astfel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel de Întâmplări tragice, ziariștii de la Albina românească - ziar editat la Iași de Gheorghe Asachi - se războiau, dimpotrivă, cu publiciștii care dădeau În vileag astfel de prejudecăți. Și anume, cu „vânătorii de novitale”, cu „condeiul Încărcat de negreală”, de la „foile transilvane de toate limbi[le]”. „În lipsă de tâmplări sunătoare, de catastrofe și alte asemine picante fapte”, aceste „foi” Încearcă să denigreze Moldova, „care se bucură de cea mai deplină liniște”. Este adevărat - recunoșteau cu jumătate de gură ziariștii moldoveni - că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
septembrie-decembrie 1940, București, 1997. Dobrinescu, Valeriu Florin și colab., Plata și răsplata istoriei, I-IV, Iași-Focșani Pitești, 1994-197. Duțu, Alexandru, Constantin, Botoran și colab., eds., Al doilea război mondial. Situația evreilor din România, I/1, 1939-1941, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1994. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.I. Legislația antievreiască, prefață șef Rabin dr.Moses Rosen, volum alcătuit de Lya Benjamin, coordonator științific Sergiu Stanciu, Editura Hasefer, București, 1993. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.II. Problema evreiască
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]