1,625 matches
-
critică a unei stări de fapt. În articolul "Cuvinte de mântuire pentru săteni", ajunge la concluzia că țăranul nu-și poate găsi mântuirea decât prin muncă și prin carte. Își încheie articolul prin cuvinte pline de înțelepciune, convingătoare și care transpiră o mare dragoste față de popor: "în timp de război ați cucerit Grivița și Plevna, și în timp de pace sunteți fără duh în voi. La Mărăști și Mărășești ați uimit lumea cu vitejia voastră și aici faceți țara de râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
obișnuiți, așa cum s-a încarnat în istoria spaniolilor. Pelerinajul exprimă un sens al existenței terestre, al creștinului, dar și al musulmanului pios în drum spre Mecca. însă omul caucazian născut din mitul lui Prometeu se încăpățânează să nege camino, să transpire din greu pentru a domina natura, materia, pentru a o stăpâni atât de mult încât nu își dă seama că devine sclavul ei. Camino ne va învăța (așa intuiescî că suferind cu înțelepciune pe drumul existenței pământești ne vom elibera
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
operație în camera Elizei, îi rad barba și îi fac o mare injecție în partea stângă a gâtului, scoțându-i o parte din ganglioni, dar fără a găsi colecțiune de puroi. Îl culcă în pat. Nu mai cunoștea pe nimeni, transpira și mișca mâinile. Intoxicația era generală, abdomenul paralizat și el. Nu urinase din noapte. Joi, 24 noiembrie. La 3 a venit preotul... pentru câteva momente. La 6 3/4 s-a stins. Eliza îi ținea mâinile pe ochi, George mâna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era un prilej minunat de-a mă odihni. Doream ca în tabără să fiu bine dispus și să uit de toate necazurile și supărările pe care le aveam în suflet. M-am trezit cu picioarele înțepenite datorită poziției incomode și transpirat din cauza căldurii din compartiment. După ce mi-am potolit setea, am ieșit pe culoar, unde era puțin mai răcoare datorită geamurilor ce erau deschise. Trenul străbătea un sat. Pe geam casele alergau una după alta ca într-o horă, în acordul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cu mare tamtam, cele mai sfruntate minciuni despre oricine, denunțuri calomnioase, injurii, mizerabile bârfe, sub cuvânt că încurajează absoluta sinceritate, mărturia lipsită de orice prejudecăți. La termenul hotărât, Cezar a venit cu articolul la redacție. Respira greu, era palid și transpirase abundent, deși vremea nu era caldă. — Nu mă simt bine de câteva zile, mi-a spus, și, după un mo ment de tăcere: De fapt, nu mă simt bine de mult, dar acum nu mă simt bine altfel, ceva s-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
citită scriitorului de anchetator în ziua de 24 august 1958, la circa 20 de zile de la arestare. După, s-au mai făcut și alte completări, nerelevante cauzei pentru acuzare. Anchetatorii trebuiau să-și dovedească devotamentul, zelul, salariile... Concomitent membrii familiei transpirau, se sfătuiau cum să vină în ajutorul celui năpăstuit. Colaborau cu avocatul și adunau probe în apărare. Sperau la declarații, un gest de la scriitorii cu notorietate care să-și salveze confratele. Cineva și-a adus aminte că atunci când Baruțu a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
comitet secret, se introducea din când în când și se împărțea clandestin în țară, predicând fățiș răsturnarea lui Vodă Cuza. Întruniri secrete aveau loc în Iași la care luau parte persoane cunoscute, anume venite din capitală și tocmai fiindcă nu transpira nimic din conciliabulele lor, lumea se întreba îngrijită ce scop aveau acele întruniri. O atmosferă grea apăsa asupra spiritelor; aveam simțimântul intim că întreaga stare de lucruri clădită la 5 și 24 ianuarie se razimă pe un vulcan. Pe lângă nemulțămiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
temperatura corpului, nu de cea ambiantă. Dacă mediul e rece, nu’s probleme: se consumă mai multă hrană; dar, dacă corpul omului are vreo 36 0C, ce se Întâmplă dacă afară sunt, ca acum, vreo 40? Ca și planta, animalul transpiră, adică oferă apei, pentru a deveni vapori, ceva energie. O protecție pasivă deci, și nu prea eficientă. Mai departe, apelează la transmutarea elementelor. Adică ceea ce face un reactor nuclear sau ce credeau alchimiștii că fac. Nu vă mirați: organismele sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
știut. Așa ca reptila asta, că tot o am lângă mine. Cu carnea fleșcăită, ceva intermediar între țesut muscular și adipos. Grăsime și carne care se întrepătrund, cocoșat, ochi blegi și transpirați. Uite că ochii pot foarte bine să fie transpirați. Și specimenul se remarcă prin aceea că poate vegeta oricât, fără să se gândească la nimic. Nu-i place nimic, are reacții târzii. Nu poate sta în capul oaselor, ci se întinde și se revarsă ca o focă în orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lua de undeva. Pe când io puteam să spun totul despre ea. Ce telenovelă văzuse olecuță mai devreme, cu cât luase gogoșarii „de la țăran“ sau de câte ori strigase după nepoți în curtea interioară să vină-n casă să se schimbe că au transpirat și riscă să răcească. Viața ei era extrem de previzibilă. Probabil de dimineață își scosese la plimbare câinele gras și tembelizat de prea multă mâncare și lâncezeală. Acum, după-amiaza, aștepta să se întoarcă vecinii de la lucru și să-i descoasă. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de mare, lăsându-i Porțile Raiului deschise. III. Parfum de ploaie mov Unul din momentele așteptate cu nerăbdare, este și rămâne prin excelență, revenirea mea în Brăila cea dragă. Pe măsură ce mă tot apropii, simt cum parcă-mi ard tălpile, îmi transpiră mâinile și încerc din răsputeri să-mi ascund emoția și clocotul interior. Cu siguranță este acel vector de rezonanță între sufletul și trăirea ta, pe de o parte, pe de altă parte, chemarea și identificarea rădăcinilor tale ca om. De
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ceda: nu recunoștea și nici nu plângea de durere și de frică, așa cum ar fi reacționat oricine. Sub ochii impasibili ai gealatului care stătea smirnă, tovarășul Cameniță a bătut-o pe mama până când ea a leșinat. Atunci s-a oprit. Transpirase de efort. I-a poruncit insului în uniformă: -Toarnă niște apă pe ea. A așteptat până s-a convins că mama își revenise, apoi a hotărât: -Continuăm mâine. *** Zilele și săptămânile următoare s-au desfășurat cam la fel. Tovarășul Cameniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din domeniul medical În mișcarea revoluționară. Fiindcă Îndatorirea revoluției - Îndatorirea de a-i educa și de a-i hrăni pe copii, Îndatorirea de a Întreține o armată, Îndatorirea de a Împărți pămînturile vechilor stăpîni, mereu absenți, Între cei care au transpirat zilnic muncind aceleași pămînturi, fără să le culeagă roadele - este cea mai grandioasă lucrare de medicină socială făcută vreodată În Cuba. Lupta Împotriva bolilor trebuie să pornească din principiul creării unui trup robust - nu prin lucrarea artistică a unui doctor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
inexorabilă a acestei a doua acuze: cel mai bun prieten al lui Constantin Noica și crimă împotriva securității statului! Aici nu mai încăpeau pachete transmise celor arestați preventiv, nu mai exista posibilitatea unor întâlniri inopinate în cabinetul anchetatorului, nu mai transpirau mesaje transmise prin cei puși în libertate... Aici este Neantul! Categorie filozofică. și totuși, de ici, de colea veneau șoapte și amănunte răzlețe, care se ciocneau, se alăturau și se îmbinau într-un tot din ce în ce mai închegat, alcătuind până la urmă „legenda
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
imediat obiect de ceartă. De data asta, tatăl făcuse rost de bilete - prin sindicat, ca în fiecare an - în stațiunea Venus. La cazare era de așteptat întotdeauna foarte mult. Dănuț stătea de-o parte, pe unul dintre geamantane, iar părinții transpirau și se înghesuiau în pu hoiul acela de lume. Băiatul se plictisea iarăși foarte tare. Mai ieșea pe-afară - dar nu prea mult, fiindcă ai lui îl lăsaseră să aibă grijă de bagaje, să nu dispară ceva -, se mai uita
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de vrabie a fost primul dintr-o serie de animale pe care le-am adus acasă. Mort arăta chiar așa : cu picioarele foarte bine întinse (deloc împreunate ca la închinăciune, cum zice domnul I.Al. Brătescu -Voinești). În plus, era transpirat - avea penele ude de parcă intrase sub duș. Nu l-am îngropat și nu i-am făcut cruce mică, din lemn. L-am luat cu tot cu cutia de carton în care stătea și l-am dus la toboganul de gunoi. Pînă jos
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
privindu-mă fix fără a mă slăbi deloc din priviri. După un scurt interval de timp, persoana în cauză mă întrebă cu o voce subțire, calmă, privindu-mă în ochi: „E de vânzare lucrarea?”, neluându-și privirea de pe fața mea transpirată de căldura de afară și de efortul pe care îl făceam, având și o poziție destul de incomodă de a ciopli. Cum era și firesc i-am răspuns că lucrarea o realizez pentru Centrul Cultural din oraș și nu este de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se agitau steril să ofere motive să se vorbească despre ei. Campania elec torală a Partidului Conservator la Observatorul Antenei 1 sau la emisiunile de știri ale Antenei 3 continuă șin prezent. Pe de altă parte, acum câțiva ani a transpirat în presă informația că de aparițiile televizate ale lui Dan Voiculescu se ocupa un om special angajat la trustul Intact pentru trebușoara asta. Rezul tatul? Partidul Umanist și apoi Partidul Conservator au avut întotdeauna scoruri electorale submediocre, iar acum sonda
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Era un tip foarte calculat și chibzuit. Se putea spune că reușise ce-și pusese în plan și acum se întorcea ca un om realizat, un om matur. Aici se împrietenise cu mulți conaționali, în afară de cei cu care venise. Alin „transpirase” de atâta umblat prin lume, iar acum era decis să treacă la un nou capitol din viața sa. Învățase în tot acest timp că viața este cea mai mare comoară și trebuie păstrată cu grijă. Totul îi părea clar. Nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
după ce bagi acul, întîi trebuie să aspiri, să te convingi că n-ai nimerit în vreun vas de sînge... Și tu nu aspirai?! De unde? Mi-a spus sora de la dispensar zilele trecute, cînd am făcut niște vitamine. Ion începe să transpire, își freacă un timp tîmplele, se șterge îndelung cu batista pe gît, apoi își aprinde o altă țigară. Ce mai știi de-acasă? mă întreabă. Tata a vrut o pereche de cizme de cauciuc, numărul cel mai mare. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
oare să las Fizica?!, să dau capra pe-o varză?!... Ducă-se dracului literatura!! La dracu pasiunea mea pentru pagina albă, așternută în față, în ceasurile tîrzii, de după miezul nopții!... Cafea și vodcă inima slăbită, nervii tociți... De ce să-mi transpire, noaptea, degetele pe creion, cînd pot să-mi obosească brațele în jurul unui mijloc de femeie?! Ce-ai făcut din mine, Doamnă Ana?!... mă trezesc oftînd cu glas tare. Tot mîrțoagă am rămas, într-un grajd de confort cinci", îmi spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spune c-o să fac chef. Eu îi răspund că de dimineață tot fac chef, dar cu aspirine. Comenzile sună sec, monosilabic. După ce terminăm de umplut rezervorul cu cantitatea de hidrogen calculată în birou la Graur, ne dăm seama că am transpirat amîndoi de teama vreunei suduri greșite, ori necurățate. Și-acum, să intrăm pe separator, spun eu după cîteva clipe în care ne-am tras răsuflarea, așteptînd să ne treacă senzația de transpirație. Doi-doi-zero deschis! Te mai doare spatele? mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Întrucît comisia inginerilor și tehnicienilor are asemenea obiective stabilite În plan, a socotit că nu este necesar să scoată din ziar acea referire la Învățarea sau aprofundarea limbilor străine și că nu și-a dat seama că este restrictiv”. Probabil transpirat și-n fundul izmenelor, tov. cenzor a exclamat În scris: „PENTRU MINE PERSONAL ESTE UN CAZ NEOBIȘNUIT!”. Punându-și cenușă sub basca de fost comsomolist, corectorul ideologic luase taurul de coarne notând: „În toată această situație răspunderea o port eu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
umple timpul. a.t. „Cine muncă, mâncă; cine nu muncă, nu mâncă!” Sub această zicală populară foarte inspirată și venită la țanc În sprijinul rândurilor ce vor urma, vom parcurge o filă din programul de „muncă” al tovilor cenzori ce transpirau din greu la cauza dezinformării reale și adevărate a poporului român, recte celui trăitor pe cuprinsul județului Vaslui. Informarea numărul 8/17 august 1968 trimisă ștabilor de la „centrală” se numea „Situație privind normarea orară a muncii lectorilor”. Punctul 1 se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la acea dată. Grijuliu foarte cu supușii din dotare, dispuși să-și vândă și mamele pentru câțiva bănuți, ofițerul notase: „Cei de mai sus vor primi sarcini corespunzătoare În raport de capacitatea și posibilitățile fiecăruia”. Adică, să nu cumva să transpire sub limbă la asemenea efort „entelectual”. f. Microfoane și În closetul din fundul curții... Cel mai sigur, locotenent-colonelul Ioan Toma, care se semna și cu prefixul „Specialist I” era as În instalarea mijloacelor audio de genul microfoanelor În care inimosul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]