19,773 matches
-
lag, din cauza numărului mic de observații, respectiv 15. Testarea stabilității VAR Condiția de stabilitate a VAR este ca rădăcinile ecuației caracteristice a matricei coeficienților estimați ai VAR să fie înăuntrul cercului-unitate. Stabilitatea unui sistem presupune că șocurile din sistem sunt tranzitorii și dispar după o anumită perioadă de timp, iar nestaționaritatea implică faptul că anumite rezultate, precum erorile standard pentru funcția de impuls-răspuns, nu sunt valide. Conform testelor, VAR-ul estimat este staționar. Testarea proprietăților de „zgomot alb” ale termenilor reziduali
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
apariției ce tinde spre propria dispariție capătă aici întreaga sa valoare de simbol al dorinței de participare la viață, de acces la cunoaștere, dar și al „setei de repaos” într-o desăvârșită nemișcare. Spațiul no propune reprezentarea lumii ca stare tranzitorie, ca loc de trecere de la formele reale spre vid, spre neant. Ultima desprindere de vizibil se produce pe scenă, căci fantoma nu se arată decât pentru a-și desăvârși disoluția. Umbra ce se dovedește a fi ascunsă sub înfățișarea unui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
devină: un personaj cu o identitate clară. Un personaj adevărat, și nu o umbră veșnic rătăcitoare. Prin intermediul acestor ficțiuni ce-și caută neobosite întruparea și pe cel ce le-ar putea da viață, Pirandello operează, așadar, dedublarea acelei lumi intermediare, tranzitorii, care este prin definiție lumea teatrului. Dar și a fantomelor. Nefericitele creaturi cărora nimeni nu le-a găsit încă o formă vizibilă, perceptibilă, nu au însă, la Pirandello, statutul unor simple năluciri, al unor fantasme. Ele sunt, dimpotrivă, în viziunea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un sentiment de degradare, de vinovăție delirantă etc.). Aceste manifestări ridică problema unei afecțiuni bipolare în adolescență (vezi capitolul 7). Ansamblul acestor simptoame este durabil și stabil. Dacă uneori un eveniment oarecare poate prezenta un anume interes, acesta este întotdeauna tranzitoriu. Manifestările depresive revin repede pe primul plan. Se întâmplă totuși ca, în ciuda unei stări depresive evidente, adolescentul să desfășoare o activitate care are o anumită semnificație pentru el. Datorită menținerii acestei activități, părinții au tendința de a considera că adolescentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în mod cu totul excepțional, cere spontan înțelegere empatică și consolare de la adult. Adolescentul are mai degrabă tendința de a refuza ajutorul, de a declara că n-are nevoie de nimic, de a fi ostil sau indiferent; - existența unor momente tranzitorii din timpul zilei în care este menținută activitatea, în care gesturile își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau indiferent; - existența unor momente tranzitorii din timpul zilei în care este menținută activitatea, în care gesturile își regăsesc vivacitatea și fluiditatea nu trebuie să conducă la ignorarea sau respingerea existenței unei lentori motrice reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episodul depresiv tipic sau tulburarea depresivă. Totuși, unele studii epidemiologice (vezi cele ce urmează) par să aducă argumente în acest sens. Episodul depresiv scurt ridică întrebări privind limitele dintre normalitate și patologic, mai ales la adolescență, când variațiile și fluctuațiile tranzitorii ale dispoziției nu pot fi reduse la un model de înțelegere deficitară în care tulburarea de dispoziție echivalează cu o tulburare neuro-sinaptică. TULBURARE DEPRESIVĂ ȘI TULBURARE DISTIMICĂ Caracterizat prin recurența sa (de vreme ce DSM definește o „tulburare depresivă, episod izolat” ca și cum
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul negativ al depresiei și al tulburărilor de comportament asupra activității se cumulează într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nesigură și dificil de evaluat, datorită rarității studiilor statistice aplicate asupra unui mare număr de cazuri și a numărului mare de situații clinice posibile. Vom înțelege ușor că evoluția unui episod depresiv, chiar grav dar unic, secundar unei separări neașteptate, tranzitorii, și care nu se va mai repeta, la un copil de 18 luni-2 ani, poate fi sensibil diferită de evoluția episoadelor depresive secundare unor separări iterative în cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marchează toată copilăria mică încă de la naștere. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Vincent a unor informații pe care mama le avea despre primul său soț, un contact cu această soră vitregă mai mare, toate acestea vor provoca o dispariție parțială a inhibiției, a replierii, a dezinteresului. Totuși, acest efect benefic va fi tranzitoriu. Foarte rapid lentoarea, devalorizarea („toate acestea nu servesc la nimic” repetă Vincent), ideile triste revin. Vincent va avea o tentativă de suicid înghițând un anxiolitic din farmacia familiei. Va fi nevoie să i se propună un tratament antidepresiv (amitriptyline) asociat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988; Brendt și Zinn, 1992; Gispert și Wheeler, 1992; Stein și colab., 1994; Adams și Adams, 1993; Goodyer și colab., 1993; Marcelli
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este direct confruntat cu fragilitatea propriilor sale fundamente narcisiace, cu amenințarea unei rupturi în ceea ce privește sursele sale posibile de identificare din care acesta își extrage sentimentul continuității existenței. Temerile dismorfofobice atât de frecvente în adolescență pot reprezenta o deplasare cu fixație tranzitorie a unei angoase paranoice de discontinuitate spre reprezentarea sinelui printr-un fragment al corpului (cf. cazul lui Sylvie sau al lui Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
procesul de separare-individuare și să angajeze adolescentul pe calea depresiei: o cicatrice amenințând integritatea imaginii corpului, un eșec școlar ce vine să confirme o îndoială narcisiacă, o schimbare de domiciliu care îl face pe adolescent să piardă imaginile de identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală sunt tot atâția factori acceleratori posibili, ce fixează din ce în ce mai mult adolescentul asupra obiectelor sale interne pierdute. Astfel de evenimente se regăsesc cu o mare frecvență în trecutul îndepărtat sau recent al adolescenților deprimați (cf.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este activată sub forma unei fete care nu se simte bine în pielea sa, care se auto-agresează, sau care este total supusă imaginii omnisciente și omnipotente materne. Ea nu se poate separa de părinții săi, adică nu poate accepta soluții tranzitorii, nu poate găsi mijloacele unei detașări progresive și nu se gândește decât să rupă legătura și să plece cu prietenul său, știind în același timp că respinge această soluție. CATHERINE - FASCINAȚIA PENTRU OBIECTUL CARE SATISFACE POZIȚIA DEPRESIVA INABORDABILĂ Catherine, 18
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a unei stări maniacale. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a pulsiunilor capacitate de mobilizare intrafamilială +++ indiferent de vârstă (pre-puber
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează în domeniul clinic. Ținând cont de afirmațiile precedente, am inițiat și dirijat și noi o cercetare pe această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
n-ar trebui să fie folosit la începutul adolescenței. Orice adolescent traversează o perioadă homofilă normală în dezvoltarea sa, înainte de a alege în majoritatea cazurilor un obiect sexual de sex opus, ceea ce caracterizează intrarea în viața sexuală adultă. Atracțiile homosexuale tranzitorii pot fi o sursă de angoasă și de rușine pentru tânărul adolescent, și pot contribui, din această cauză, la apariția unei stări depresive cu sentiment de auto-devalorizare și trecere la actul suicidar. Dar cei mai mulți autori au fost interesați mai ales
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evidentă între gravitatea depresiei și probabilitatea recidivei; - majoritatea rupturilor sociale, în particular rupturi recente de familie, de grupul de prieteni sau o ruptură sentimentală. Nu trebuie să uităm nici riscul inerent al întreruperii supravegherii terapeutice (vacanță sau absența terapeutului, închiderea tranzitorie a spitalului de zi etc.). Acest risc poate fi redus parțial prin aplicarea unei terapii pluri-focale care să asocieze consultantul, terapeutul individual, terapeutul familiei eventual etc. Aceste indicii constituie repere posibile, deși dificil de cuantificat. Ele permit totuși o evaluare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
par să persiste și chiar să se amplifice cu timpul. Acest studiu confirmă ceea ce clinicianul constată: efectuarea unei tentative de suicid reprezintă o amenințare pentru echilibrul interacțiunilor familiale, care se trezesc confruntate cu o eventuală amenințare de schimbare. Această ruptură tranzitorie a echilibrului familial anterior în cele câteva zile care urmează după tentativa de suicid impun fie schimbări-reamenajări, fie o rigidificare a mecanismelor interactive familiale obișnuite. Din experiența noastră clinică, doi factori par a fi importanți pentru evaluarea capacităților de modificare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin ea se explică faptul că, în nici un caz nu putem considera episodul depresiv ca pe un fenomen unic, izolat, independent de organizarea personalității, tratabil doar prin soluții punctuale, cum ar fi un tratament psihotrop, sau o organizare a vieții tranzitorie, cum ar fi o spitalizare. Prea multe studii au demonstrat că depresia adolescentului era „sensibilă” la unele modalități de îngrijire foarte diverse, răspunzând la acestea în mod pozitiv destul de des, dar aceste studii demonstrează, de asemenea, că dacă rămânem doar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
respecta procesul maturativ și travaliul psihic propriu acestei vârste, abordare care s-ar integra într-o concepție developmentală simplistă. Într-adevăr, proasta dispoziție, tristețea au și un potențial pozitiv și favorabil, deoarece aceste afecte permit eului adolescentului deprimat în mod tranzitoriu să se angajeze într-un travaliu de dezinvestire-renunțare și să depășească teama unei prăbușiri depresive. Dacă ulterior vor apare unele perioade de depresie, de dificultăți interne, subiectul va ști, datorită vechilor sale experiențe, că are capacitatea de a transforma afectele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihoterapeutic cere din partea sa un minim de condiții pentru a putea urma un tratament a cărui eficiență nu este imediată ci întârziată, al cărui efect benefic nu este obținut în mod pasiv ci câștigat în mod activ, ale cărui efecte tranzitorii nu sunt în mod necesar sedative ci, dimpotrivă, uneori în mod moderat anxiogene... Aceasta înseamnă că adolescentul trebuie să facă dovada unei toleranțe suficiente la frustrare și a unei motivații persistente. Prin motivarea pentru tratament înțelegem un ansamblu de trei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
21 de ore la adult. În ciuda acestei situații, schema terapeutică stabilită la o doză pe zi rămâne posibilă. Autorii remarcă puține efecte secundare: tulburări digestive la patru pacienți, cefalee și sedare la alți doi, dar aceste efecte nu sunt decât tranzitorii și n-au necesitat modificarea posologică. Tratamentul n-a trebuit să fie întrerupt decât la doi pacienți, datorită apariției unei simptomatologii hipomaniacale. Ambrosini și colab. (1999) evaluează eficiența și toleranța sertralinei în cadrul unui studiu deschis realizat ambulatoriu asupra a 53
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
realizează chiar cu aceste produse prescrise în timpul consultației unde reacția medicală nu s-a centrat decât pe simptom. Nu trebuie să uităm, în același timp, că ingerarea de anxiolitice ca singură soluție pentru neliniștile inevitabile sau pentru momentele de prăbușire tranzitorii (crize de lacrimi, de proastă dispoziție) riscă să convingă adolescentul că acesta nu are resursele personale necesare și că soluția depinde de consumul de medicamente. Mai multe anchete au demonstrat o frecvență ridicată a consumului de anxiolitice de către adolescenți, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]