40,073 matches
-
înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la România Mare în anii interbelici ai secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum nici în anii de acum rămășițele trecutului bolșevic nu pot fi prea ușor depășite. Se ignoră, între altele, și voci ale celor de demult care atrăgeau atenția asupra durerilor venite din răul cel mare adus de străinii stăpâni: înstrăinarea. Scriind despre semne ale acesteia, Laurențiu Fulga (1916-1984
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate sinuozitățile și încercările ei, o mărturie culturală complexă, caracteristică pentru secolul al XIX-lea transilvan. Folosind două latinisme care i-au
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
directori sau redactori ca Mircea Sântimbreanu, Băran, Opriș, Dumitru Solomon și alții pe care, din fericire, i-am uitat". Dincolo de hățișul de interferențe, materia e ordonată pe două șiruri, ca-ntr-un joc de oglinzi paralele. Pe de-o parte trecutul antecedecembrist, pe de alta prezentul "tranziției", comunicînd printr-un numitor comun, cel al deziluziei. Acest trecut (încă neepuizat) se insinuează mereu în actualitate, frecvent stîrnit de lectura unor cărți în care e depozitat într-un chip inconvenabil pentru protagoniștii săi
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
i-am uitat". Dincolo de hățișul de interferențe, materia e ordonată pe două șiruri, ca-ntr-un joc de oglinzi paralele. Pe de-o parte trecutul antecedecembrist, pe de alta prezentul "tranziției", comunicînd printr-un numitor comun, cel al deziluziei. Acest trecut (încă neepuizat) se insinuează mereu în actualitate, frecvent stîrnit de lectura unor cărți în care e depozitat într-un chip inconvenabil pentru protagoniștii săi: "O carte Pruteanu-Petru Dumitriu (interesant concubinaj de nume). Romancierul înseamnă pentru mine ŤDrum fără pulbereť și
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
tipăresc pe banii lor produsul". Ș.a.m.d. Cum reacționează scriitorul? într-o pasă neagră, exclamă patetic: "Sînt clipe cînd îmi pare rău că m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut mai îndepărtat decît cel ce alcătuiește o parte a traiectului existențial propriu, un trecut vecin cu imaginarul, frisonat de iluzie. Realul aberant cu repetiție e pus în paratenză. Trăgînd linia "sub cenușa trecerii zilei", după cum scrie Barbu Cioculescu, diaristul se
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
neagră, exclamă patetic: "Sînt clipe cînd îmi pare rău că m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut mai îndepărtat decît cel ce alcătuiește o parte a traiectului existențial propriu, un trecut vecin cu imaginarul, frisonat de iluzie. Realul aberant cu repetiție e pus în paratenză. Trăgînd linia "sub cenușa trecerii zilei", după cum scrie Barbu Cioculescu, diaristul se repliază în accepția fantastică a unor timpuri constrînse astfel la un efect cathartic. Visează
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
imaginea de Ťcolaboraționistť căreia contemporanii nu i-o pot trece lesne cu vederea". Un astfel de autor nu poate fi agreat (și simte clar o atare atitudine) de către cei ce s-au aliniat în diverse grade la "doctrina și tematica" trecutului regim ce și-a supraviețuit. în spatele amăgitoarelor fraze elogioase, d-sa percepe "nu atît năduful sau suspiciunea ci mai degrabă reproșul surd împins pînă la animozitate, de parcă aș fi comis o necuviință că am preferat onestitatea și marginalizarea în loc să lupt
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
în profunzime, lăsând adesea să transpară un același principiu al sitei, o anumită gândire modală (el a și dezvoltat o teorie generală a modurilor 1), forma clepsidrei, sau de asemeni, o anume manieră de a contempla Muzeul - arta, muzica din trecut - cu privirea concretă a prezentului și cu cea abstractă a viitorului. Îi revine probabil tot posterității sarcina de a stabili rolul lui în "întoarcerea la consonanța netonală" (rol cu totul diferit de cel al minimaliștilor), contribuția sa la instaurarea postmodernismului
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
deși nu se referă în mod expres la problemă, spune mult despre atitudinea sa față de însăși ideea de avangardă (o etichetă!), față de egotismul pe care-l presupune ea uneori, față de vanitatea previziunilor ei și care adesea o și ghidează: În trecut, ziua de azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
adesea o și ghidează: În trecut, ziua de azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească trecutului și viitorului... Pentru ca omul de azi să devină mai modest în vane pretenții și incerte previziuni, n-are decât să-și amintească de eșecul multelor previziuni de altădată. Istoria și a îngăduit nu numai
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
ziua de azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească trecutului și viitorului... Pentru ca omul de azi să devină mai modest în vane pretenții și incerte previziuni, n-are decât să-și amintească de eșecul multelor previziuni de altădată. Istoria și a îngăduit nu numai să contrazică, ci pur și simplu
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Liviu Dănceanu De cele mai multe ori saltimbancul e un erou pe dos; un clown al tragediei ce mereu parcă înfulecă dintr-o ultimă felie de istorie pentru ca lumea să se despartă mai ușor de trecutul ei. între saltimbanc și artist este aceeași diferență ca între o haină îmbrăcată cu căptușeala înafară și aceeași haină purtată normal, pe față. Saltimbancul știe prețul lucrurilor, artistul le cunoaște valoarea. Primul deține acea siguranță cu care se rostesc lucruri
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
sunt însetați de sânge, săvârșind crime abominabile. Iată, spre pildă, asasinatele de la Jilava: Legionari care lucrau la dezgroparea "sfintelor oseminte ale Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor au pătruns în închisoare și au ucis 72 de persoane, foști miniștri și demnitari din trecut." Vestea a produs consternare în tot orașul. Oamenii "par înspăimântați și buimăciți, ca și cum o mare primejdie i-ar amenința". P. M., el însuși înmărmurit, ajunge la concluzia că "Familia Codreanu a fost o familie sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii prin
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
cît de repede poate. O sarcină care mie una mi se pare nițel ipocrită. După cîte pelicule văzute și scrise" te faci cronicar de film orientat doar către pelicule viitoare? Se poate considera atunci că ți-ai făcut și temele trecutului? Aș prefera hibridul, încrucișarea dintre criticul de film și analistul de film (calchiez din engleză, firește), ultimul avînd privilegiul unei aprofundări eseistice a subiectului, care ar fi oricum mai de sinteză", dar și a evitării - parțiale, cel puțin - a unei
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
Aimée, se îndrăgostește de fotograful Alex - odată ce faptul e consumat, toată viața acestuia se șterge cu buretele: iubita lui (și prima, și a doua), prietenii, vecina, îl uită complet, iar apartamentul în care locuia dispare. Noima? În interpretarea mea, reconstrucția trecutului unui personaj (autorul, posibil) înseamnă eradicarea trecutului altuia. Cel din urmă pătrunde într-o poveste doar excluzînd alta. Ironic că un astfel de film postmodern prin construcție să îți arate cu degetul că, pentru a avea acces la un adevăr
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
faptul e consumat, toată viața acestuia se șterge cu buretele: iubita lui (și prima, și a doua), prietenii, vecina, îl uită complet, iar apartamentul în care locuia dispare. Noima? În interpretarea mea, reconstrucția trecutului unui personaj (autorul, posibil) înseamnă eradicarea trecutului altuia. Cel din urmă pătrunde într-o poveste doar excluzînd alta. Ironic că un astfel de film postmodern prin construcție să îți arate cu degetul că, pentru a avea acces la un adevăr, e obligatoriu să renunți la altul...
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
tot ne aflăm în țară înaltei tehnologii), situate, la un moment dat, în același cerc erotico-profesional. Toate cele patru personaje ale cărții (Darie, Lili, Kyiomi și Ken) au propriile lor istorii, cu zonele lor de umbra și de lumină. Experiențele trecutului modelează personalitatea fiecărei ființe umane, îi influențează sensibilitatea și modul de abordare a realității. Așa se face că, aceeași întîmplare, privită prin ochii fiecăruia dintre cei care au luat parte la ea, poate dobîndi semnificații cu totul diferite. Un fapt
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
vedere, toată această promiscuitate este rodul perversității unor indivizi superficiali, lipsiți de sentimente și de scrupule. Cu totul altfel se văd lucrurile din perspectiva motivației fiecărui participant la aceste triunghiuri amoroase. Toți sînt oameni hipersensibili, cu sufletele fragilizate de dramele trecutului, iar relațiile dintre ei sînt mult mai profunde decît ar putea ele să pară unui observator din afară. Concluzia este una singură: morală nu este întotdeauna judecătorul cel mai corect al contorsionatelor relații interumane. Întîlnirea pe sol japonez a două
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
miză cel puțin la fel de importantă: povestea. Fiecare dintre personaje este pus să spună propria varianta a poveștii în care se află. Rezultă de aici o varietate stilistica, de tehnici narative și de modalități de abordare ideatica, data, în principal, de trecutul cultural diferit al celor patru personaje. Conștient de miza epica a confesiunii sale, Darie își trasează cu bună știință limitele poveștii: "...cred că ar trebui să vorbesc altfel (ș.a.) despre ceea ce s-a întîmplat, făcînd, de pildă, nu o descriere
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
nimeni nu se îndoia): am putea numi această a doua convenție, care întărește convenția limbajului, cauzalitate cronologică. Cauzalitatea cronologică implică atitudinea convențională față de timp, de șirul evenimentelor. Autorul pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem cu toții să-l știm. Întrebarea copilului când ascultă un basm - "și?, și?" - exprimă tocmai acest adevăr cunoscut tuturor și care e de fapt un instinct
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
valorificarea fondului personal Andrei Pippidi, selecția scrisorilor pe o temă majoră, redactarea unui aparat critic util și substanțial sunt operațiuni documentare realizate de Petre }urlea și Stelian Mândruț cu multă trudă și un desăvârșit profesionalism, favorizând o instructivă călătorie în trecut.
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
s/z nu (mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale. Poate că e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
de locuitori, soarele care indică la amiază nordul...), referința literară obligatorie poartă numele Alinei Diaconu. Pe 21 aprilie 2006, în locuința sa din cartierul San Telmo, cunoscuta scriitoare argentiniană a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu legat de trecutul său românesc. Traducerea îmi aparține. - Ați scris undeva că, pentru dumneavoastră, realitatea este doar o sursă de inspirație. Aș vrea să vă întreb dacă romanul Penultima călătorie, tradus și în română, este sau nu un roman autobiografic? - într-adevăr, toată lumea
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
A, asta este o altă poveste. O să revin la ea puțin mai târziu. într-o zi, tatălui meu i s-a spus că ceea ce face este foarte bine, dar că ar trebui să înceapă să scrie despre actualitate, nu despre trecut. Iar actualitatea era realismul socialist, pe care el îl detesta. Ar fi fost o trădare a propriilor convingeri să vorbească elogios despre ceva ce nu-l interesa. în ziua aceea, tatăl meu s-a întors acasă și i-a amintit
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
să găsească formula prin care să satisfacă și capra, și varza. În rest, toată lumea e de acord că ar trebui făcut ceva, cumva, cândva, un ce purificator din care să rezulte un cât de mic bine. A te despărți de trecut râzând a fost o lozincă scumpă - fiindcă mincinoasă - comunismului. A te despărți de trecut întorcându-i spatele ne pune sub nas fișele unei patologii sociale cu care nu avem a ne mândri. Când, în dosarul condamnării comunismului, președintele României procedează
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]