5,174 matches
-
să o arunc în ocean și I-am mulțumit lui Dumnezeu: „Doamne, Îți mulțumesc că m-ai scăpat de unde m-ai scăpat!”. Sunt perioade când parcă din aer și din senin îmi vine miros de marijuana și de crack. Atunci tresar. Diavolul vrea să mă ispitească din nou, să mă neliniștească, însă puterea lui Dumnezeu e mai mare decât puterea întunericului. Reporter: Ce le-ai recomanda celor prinși în această luptă groaznică și cumplită - lupta cu dependența: dependență de pornografie, de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348056_a_349385]
-
v=kXqgubGrPfk&feature=player detailpage ...Dorul.. În noaptea albastră și caldă de vară... Doar sufletul meu este rece și gol... În inima-mi arde o rană amară... Privesc printre lacrimi la poza din hol... Iar vântul se zbate ușor, printre ramuri... Tresar, mi se pare c-aud vocea ta... E ploaia ce bate cu lacrimi în geamuri... Sunt lacrimi ce nu pot ajunge la inima ta... Surâsul tău mi-apare în fiecare vis... Și-mi luminează somnul în fiecare noapte... Iar chipul
DORUL (RECITA DL. GEORGE SERBAN) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348115_a_349444]
-
în 1951, împreună cu toată familia, a parcurs invers drumul deportării spre locuri necunoscute, crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
mustește trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă privesc ceața în depărtări cum se zbate găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate de colțuri spre iarnă simt cum ziua dispare prin vara trecută simt dor și durere-n
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă privesc ceața în depărtări cum se zbate găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate de colțuri spre iarnă simt cum ziua dispare prin vara trecută simt dor și durere-n September Viorel Muha http://www.youtube.com/watch?v=bRD8EGFW8vQ Referință Bibliografică: September / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
că da, nu mă deranjează, domnule... - Fănel, te rog, a zis el și a întins brațele pentru a cuprinde într-un gest de apropiere și plin de tandrețe palmele ei micuțe ce se frământau încet pe marginea mesei. Mariana a tresărit ușor, surprinsă, intenționând să-și retragă mâinile, dar s-a răzgândit imediat. I-a privit ochii pentru întâia oară, intens, încercând să citească în ei gândurile bărbatului, preț de câteva secunde. Nu mai era stăpânită de emoție. Deși era foarte
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
drag și îi voi simți lipsa de acum în colo. Voi avea grijă de ea, când mă voi duce în Țara Lalelelor”. Fiind furat de gândurile sale, nu-L auzi și nu-L văzu pe Domnul care intrase în cameră. Tresări atunci când Domnul îi vorbi: - Îngerule, de ce te porți așa? De când unui înger de-al meu îi pare rău de fapta cea bună pe care a făcut-o? - Iartă-mă Doamne! Nuu, nu îmi pare rău, doar că o să-mi fie
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
album, Ca-ntr-un jurnal în care gândurile pe-nserat mi-adun ... Bine-ai venit An Nou! Cu tine, împreună, Voi explora aceeasi lume, pe care-o port mereu în piept, în gând. Voi făuri atâtea alte vise de iubire, Voi tresări la orice amintire A timpului trecut, ce mi-a părut sublim. M-oi strădui ca să devin mai bun, în zilele ce-n zbor se duc și vin ... Bine-ai venit An Nou, bine-ai venit! Referință Bibliografică: An Vechi, An
AN VECHI, AN NOU... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347619_a_348948]
-
cinci pietricele meșteșugit încastrate în bucata de metal prețios. Purta o rochiță roșie strălucitoare ca flacăra focului, ce-i scotea în relief fragilitatea și grația corpului tânăr și armonios construit de natură, cu un bust bine conturat și dezvoltat, ce tresărea continuu în ritmul pasului său apăsat și hotărât. În păr avea un micuț buchețel din flori roșii realizate de un designer talentat, care îi dădea o notă exotică și se asorta plăcut cu rochița sa elegantă. La vederea fetei, Cris
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
o plimbare și se așezase pe o bancă mai retrasă, gândindu-se la ale lui. Privea în același timp la rarii plimbăreți de pe aleile parcului, încercând în același timp o eliberare de energiile negative acumulate peste zi. Ațipise. Brusc a tresărit, a deschis ochii și primul lucru care l-a frapat pe Remus a fost semiîntunericul care îl înconjura. Al doilea, bătrânelul astenic, cu barbă albă de lângă el. Când apucase să se așeze ? Și de ce a ales tocmai banca pe care
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
am fost? Pentru cine? Unde? Sărut-mâna măicuță! Sărut-mâna, măicuță! În fața ta, am revenit să mă închin. Te văd cum stai, pe prispa casei, tristă și-n mintea ta te-ntrebi de vin sau nu mai vin. Te strig, iar tu tresari. Din ochii tăi, măicuță dragă, puhoi de lacrimi izvorăsc. Sărut-mâna, măicuță! Mă strângi la piept, iar amintirile copilăriei, mă invadează, mă copleșesc. Ți-a nins timpul hain pe tâmple, prinzându-ți stele de argint în păr, și cu-o năframă
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
Elena, Victor...Elena, Victor...! țipă strident o voce ca glaspapirul de partea cealaltă a ușii. Un ciocanit greu reverberează prelung. - Elena, Vicotor...Coborâți imediat...este Colonelul!... repede, repede...strigă glasul apretat din spatele ușii din stejar bine lustruite. Elena și Victor tresar. Se privesc vinovați. Ies din dormitor și coboară scările câte două odată. Colonelul, lat pe canapea, cu fața hâită, gâfâie ca un câine de curse. Doamna Ghervescu îi freacă mîinile și încheieturile. - Repede Elena... ieși în stradă și strigă o
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
încăpere ce se afla în clarobscur, au făcut din nou dragoste. Rashid a mângâiat-o pe păr, apoi pe piept și, într-o licărire de nebunie, i-a șoptit în ureche, cuprinzându-i lobul cu buzele: „Rashia... Rashia...”. Fata a tresărit la auzul acestui nume, dar nu a răspuns nimic. Brusc, într-o izbucnire de furie, șahul s-a ridicat în picioare și a tunat: „Este o nebunie mult prea mare! Ca să scap, voi da ordin să fiți ucise amândouă! Chiar
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
ochii-mi triști,/ Înamorați de-a ta ființă,/ De cum zâmbești, de cum te miști./ Și nu e blând ca o poveste/ Amorul meu cel dureros,/ Un demon sufletul tău este/ Cu chip de marmură frumos.[ ... ] Când mă atingi, eu mă cutremur,/ Tresar la pasul tău când treci,/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci.[ ... ] Puteam numiri defăimătoare/ În gândul meu să-ți iscodesc/, Și te uram cu-nverșunare,/ Te blestemam, căci te iubesc.[ ... ] O toamnă care întârzie/ Pe-
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
periculoase în semințele poamelor dulci acrișoare. și nimicul e un anotimp al pământului. își risipește brațele pe frunțile plecate în călătoriile pulsului, printre ritmuri firești sau nu... zvâcnesc pași și uitate gesturi reconturează ramuri... în liniștea drumului orbilor, doar păsările tresar și pene lungi de timp aduc vămile mai aproape. departe strigă vulturul, când o creastă singuratică îi agață picioarele. aripile le închide și ochii lui surprind reînceputurile... ...șuvoaiele de crispări între a fi și a pleca rece, străin dintre ghețarele
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
se înfige în inimă. Alma îi moștenise smaraldul ochilor, dar în ceea ce privește temperamentul, nu-i semăna deloc, iar ochii ei indicau o eternă melancolie. Mama oftă și se îndreptă către bucătărie. - Alma! Repetă a nu știu câta oară mama. Alma! Fata tresări și se încruntă ușor. Simțea instinctiv că mama nu-i înțelege și aprobă stările de visare. - Da, mamă! Răspunse ea îndreptându-se către mama sa. - Te-a căutat Alex! - Alex? Spuse ea și pe figură de-odată îi apăru un
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
la telefon. - Bună Alex, ce faci? Cum te mai simți? - Bine, dar încă mă doare capul. Gripa asta a făcut ravagii în toată familia mea... Alma, pot să te rog ceva ? zise deodată fără legătură tânărul. Sesizând schimbarea tonului, Alma tresări. - Da, spune despre ce este vorba. - Știi, anul ăsta vin părinții mei din Spania. Mai ții minte că ți-am povestit că am fost crescut de bunici... - Da, mi-amintesc că mi-ai spus în treacăt. - Da, Alma, nu-s
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
așa tare c-aș putea - întinzând un braț - să te-ating, amărâte prinț! Tu stai și mai cugeți și-ngăduitor ne privești din grădina cea veche, un pas să mai fac în valul de mare c-un ghioc la ureche, tresar de-un fior pe spinare, din străfunduri de veac un glas chinuit și-ntristat șoptește vuit: „Nefericiții mei muritori, prea mult, se vede, voi nu v-ați schimbat...” LA DOMUL DIN LUND... Doamne, sunt așa de mică și neînsemnată o
MITURI, CANTILENE ŞI POEME de NONA TUDOR HERDEANU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365869_a_367198]
-
moarte, îndeplinindu-mi o datorie de conștiință: adică am alergat la cimitir, la mormântul părinților mei. Un strat de frunze veștede învelea movila de pământ la capătul căruia veghează crucea înnegrită și mâncată de vreme, încadrată între doi castani. Am tresărit surprins, la gândul că am mai trecut pe acolo, exact cu un an în urmă. „Mea culpa”...privesc inscripția de pe cruce - ultimă amintire a celor care au fost - și promit că voi reveni mai des. Știu bine că e o
LUMINAŢIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365898_a_367227]
-
astrul tău, Unind destinul cu al meu, O dată, pentru totdeauna. Sunt fericit, Când te așezi La mine-n brațe și visezi La nesfârșit. Nu vei putea Să ai vreo umbră-ntunecată În visul tău, cândva, vreodată, Și-n somnu-ți să tresari cumva, Pentru că steaua ta și eu Vom fi tot timpul lângă tine, Și vom veghea să-ți fie bine, Acuma, mâine și mereu. Sursă foto: Internet Referință Bibliografică: Aceeași stea / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul
ACEEAŞI STEA de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365920_a_367249]
-
mult aș vrea ca să-i sărut, tu să-i închizi, lăsându-te pentru o clipă, să visezi, ca esti cu mine, găsindu-ți buzele fierbinți, uscate, de sete de iubire. Parfumul pielii tale, împrăștiat de respirația vieții, mă face să tresar, o clipă mă-nfioară, neștiind, ce-o să mă fac, gândind la tine, preludiul, improvizația mea de moment, fiind muzică imaginației, ce ne cuprinde-n vâltoarea dragostei. a celei abstracte, virtuale, parcă te văd citind aici. Te poți lăsa cuprinsă, de-un
DE VEI CITI AICI de COSTI POP în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366005_a_367334]
-
Țeicu și inima-și revine la locul ei, ieșind din spaimele osândirii la acomodarea cu gălăgia demonească! Nu toată lumea poate avea aceeași concepție idealistă despre muzică, dar, cândva, nu exista un singur om speriat de cântecele de-atunci, pe când azi tresărim câteodată prin somn din cauza câtorva câncece la modă! Și-atunci, cum scăpăm de coșmare? Întorcându-ne, firește, la linele melodii ce-au fost, la mirabilele melodii ce mai sunt! În ele trăiește puritatea ideii de muzică, suprema aspirație de fericire
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
de parcă ar fi fost răpit. Să-l fi furat somnul ?! Careva dintre cei șapte minus unul și-a vârât nasul dincolo de ușa uitată deschisă de plutonier. Nimic suspect. Deocamdată ! Privirea i-a fost atrasă de goliciune lăzii cu pricina. A tresărit văzându-i conținutul și a dat pe dată alarma : - Băieți... Soldați ! Băutură imperialistă !!!........... Prezența unei semnificații legată de dușmanul de moarte a patriei lor socialiste i-a tulburat profund. Au uitat de disciplina militară și au dat buluc. - Măi să
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
mult dorești și cât de dulce iubești! Știu ce este în sufletul tău, când taci și când vorbești. Știu ce este în inima ta când te privesc și când dorm, când sunt lângă tine ori departe de tine... Știu cum tresari la primele șoapte prin care te chem. Știu când mă visezi... Sunt lângă tine mereu. Sunt și atunci când mă aflu departe. Gândul meu este veșnicul prizonier al gândului tău și folosesc, împreună, aceleași căi, intersectându-se de zeci de ori
FRUNZĂRIND AMINTIRILE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365334_a_366663]
-
spion. Părea că vrea să învețe și el lecțiile zeului... -Daago... Daago sună bine, își întrerupse, brusc, Antal, discursul. -Ce? întrebă Talestri somnoroasă. -Daago e un nume bun pentru noul tău prieten. -Da, tată. Chiar sună bine. Îmi place. Vulturul tresări, își întinse aripile și le scutură fericit. Prințesa zâmbi și își răzimă capul de umărul tatălui. Acesta își continuă discursul de mai devreme, povestind cu pasiune despre o lume total necunoscută pentru Talestri, dar care o aștepta cu brațele deschise
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]