1,633 matches
-
săi au ajuns în fața noastră, Abba Eban, cu aerul său cunoscut de visător grăbit, a trecut pe lângă noi de parcă am fi fost transparenți! Atitudinea ministrului, care n-a găsit de cuviință să adreseze un cuvânt de mulțumire pentru cine a trudit să organizeze o conferință de presă atât de impresionantă, m-a cam surprins, dar stupefacția mea a durat doar câteva secunde. Căci Avi Chelouche, director general-adjunct al Ministerului, care însoțea ministrul, a sesizat imediat că impresia neplăcută lăsată de acesta
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și copiii și nepoții, atunci când în anii care vin se vor gândi la România, țara de baștină a familiei, să-și facă despre ea o imagine concretă prin intermediul peisajelor contemplate și al prietenilor întâlniți acolo, oameni harnici și inimoși, care trudesc la fel ca semenii lor de pretutindeni pentru pâinea cea de toate zilele. N-a durat mult până ce, sosit la Beiuș, emoția care mă copleșise în primele clipe ale revederii s-a transformat într-un amestec de sentimente de uimire
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
etosului evreiesc, i-au asigurat respectul și admirația multora. Ea a crescut șapte copii cu truda frunții sale și chiar când tata reușea să rețină, din venitul său modest, un salariu pentru o servitoare, și atunci mama era cea care trudea la îndeplinirea principalelor munci casnice. Ultima servitoare o unguroaică numită Sara a trăit la noi în casă până când ne-am mutat la Oradea, deși nu mai era de mult în stare să miște nici măcar un deget din cauza vârstei înaintate. Mama
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pe pămînt. Dacă găinile sînt călcate, scăpăm la oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări scăldate printre ouă prăjite, fursecuri și alte bunătăți făceau munca aceea de rob mai omenească. Rodica era singură acasă și atmosfera aceea o apăsa într-un mod ciudat. La amiază voi găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mă însoțești prin sfintele lăcașuri - rod al sufletului și al harului voievodal aflate aici pe meleagurile bătrânei cetăți a Iașilor...Ce m-a bucurat cel mai mult a fost faptul că m-ai ascultat cu mare atenție și ai trudit notându-ți ce era nou pentru tine...Asta-i dovada că vrei să afli și să știi cât mai multe despre vremurile apuse și despe oamenii care ne-au lăsat aceste „sfinte rugi” unde să ne limpezim sufletul și mintea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
3 județe: Vaslui, Fălciu și Tutova pentru a scoate la lumină, în 5 masive volume, nume de personalități ce au viețuit pe aceste meleaguri. Dar sunt mulțumit că am putut să vă ajut cu ceva la interesanta lucrare la care trudiți „Amprentele unor timpuri” trecute peste Pungești. - Mai e ceva de spus ! E ceva de suflet, de care nu ne-am simți bine dacă nu am spune. Să reamintim de starea de spirit ce a fost creată prin apariția în una
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care i producem. Păi acea apă, din strugure ori chiar din lăstarii și cârceii care trebuie opriți din creșterea luxuriantă a verii, e antimutagenă În cel mai evident mod. Mă gândesc chiar dacă n’ar trebui apropiată, la gura celor care trudesc la Cernavoda ori prin cumplita industrie chimică, o jumătate de kil de vin... de fapt apă cu atâta trudă adunată și cu tot atâta generozitate oferită de prietena noastră verde, vița. Se vede treaba că Burebista a cam greșit tăind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de unde altminteri vorba cu moartea caprei vecinului? Acel vecin e Natura. Și, cum copacul nu vă costă nimic, Îl tăiați, cu sau fără rost, fără să stați pe gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța mamei Naturi, o respectau instinctiv. Și, cum nu erau nici necuvântători, ascultători necondiționați ai voii ei, dar nici divinii care să știe acea voință
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
La urma-urmei, nici zăpada nu e albă, ci de un albastru cât se poate de deschis. Așa că, orice floare are În sine mărțișorul nostru, mai bine zis acesta polarizează cele două extreme: roșul și albul. Numai atât, Cristi? Uiți ce trudești de o viață? Că cele două culori sunt chiar antiteze, antocianii fiind substanțe reducătoare, iar flavonoizii oxidante? Ca un fel de hidrogen, respectiv oxigen, care se neutralizează, se aneantizează reciproc În Elementul vital care e Apa. Mulțam, Moti. Și adaug
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului, ne cântărea pe fiecare din priviri și ne spunea de fiecare dată același lucru: „Țineți minte, iubiții lu’ tataia, voi să învățați, să învățați mult, să ajungeți oameni mari și să veniți doar în vizită aici, pentru că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai mult ca altădată, grija mea de frate și de prieten, de părinte și de șef, se îndreaptă, în primul rând, către tine, drag ostaș, de toate gradele și de toate vârstele, fiindcă patruzeci de ani mintea mea s-a trudit pentru tine și sufletul meu a pătimit pentru tine. Am dorit și am visat, am luptat și am îndurat, am fost bârfit și am fost lovit, fiindcă am vrut să pun în mâinile tale vânjoase cea mai bună armă, în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Și nici lopeți pentru mormânt. Și s-a rugat de Cerul Tată, Ca-n pragul altor mii de ani, Să moară iar, pentru-a renaște, În milioane de țărani ! (Adrian Păunescu) CAPITOLUL I Țăranii Cârțișoarei Motto: La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine; Voi singuri străjuiți altarul Nădejdii noastre de mai bine. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mândrei bolți albastre, Sfințiți cu roua dimineții Țărăna plaiurilor noastre! Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la sân, să nu înghețe. Că acolo la jilip mulți oameni au murit de ger ; mulți erau schilăviți de lemnele ce coborau pe jgheab cu iuțala glonțului de tun. Batâr de am fi dus-o mai ușor primăvara. Dar atunci trudeam la robot în apa adâncă până la brâu, rece, abia topită din neaua munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
senzațiile (auditive sau vizuale) se întrețes în mod natural abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură și când se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare 24. Când ar părea că satul trebuie să adoarmă, trudit de munca istovitoare de peste zi, abia atunci el se arată în toată splendoarea sa, prinzând viață, înviorat de răcoarea serii, uitând cu totul apatia și moleșeala de peste zi: stelele răsar pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul sună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Preda a intuit imediat încărcătura de romanesc (sper să n-apară românesc) ce-o poseda, latentă, destinul cărturarului bucovinean Traian Chelariu. Și i-a conferit rang de personaj în romanul "Cel mai iubit dintre pământeni", plasându-l în echipa ce trudea la ecarisaj. Chiar așa a și fost: profesorului și scriitorului Chelariu i s-a oferit, la ieșirea din pușcărie, un unic loc de muncă: la ecarisaj. După moartea remarcabilului intelectual iconar (autor de proză, eseuri, teatru, poezie, traduceri...) o bătrânică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al ceasului de buzunar avea să-l închidă definitiv în 1969. În același an s-a izbutit, la Iași, înființarea Editurii "Junimea". Una dintre primele griji ale fostului său student a fost tipărirea monumentalului "Dicționar al înțelepciunii", la care Simenschy trudise 56 de ani, adunând și ordonând tematic 6000 de cugetări, din 14 limbi, unele de mult răposate. Întreprindere dificilă, fiindcă era vorba de caiete scrise cu creionul, multe pagini urmând a fi reconstituite după ciorne greu de descifrat. (A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
această carte dedicată "Eternității" ieșene să demonstreze încă odată dacă mai era nevoie legitimitatea spuselor lui Asachi: "un popor fără morminte moare și nu poate avea dreptul la dăinuire și istorie". La împlinirea sumarului acestei monografii de excepție au mai trudit Const. Ostap, Const. Bucos, George Macarie, precum și Codrin Lăcătușu, autorul sutelor de fotografii (alături de cele preluate de la Liviu Rusu). Se cuvine menționată și contribuția celor ce au realizat edițiile precedente, aflate la baza celei de față, mult întregită: Lucian Vasiliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bucata. Era vorba, de fapt, despre 9 statuete de Tanagra, extrem de valoroase, moștenite de cel executat de la tatăl său, scriitorul D.D. Pătrășcanu. Pentru parcurgerea documentelor procesului (80.000 de pagini) Lavinia Betea, autoarea excelentei cărți "Moartea unui idol comunist" a trudit patru ani încheiați! Profesorului universitar Lucrețiu Pătrășcanu, fost ministru al justiției în primul guvern de după "eliberare", om cu alese calități și cu destule cusururi se credea că i s-a tras moartea de pe urma declarației de bun simț de la Cluj (1945
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
masă singur, într-o poziție comodă, rezemat de piciorul scaunului și picior peste picior." Ca să vezi ce-și permitea obiectivul Ghiță Mărgărit! Și uite-așa, Securitatea își făcea de lucru, învinuirile deveneau fantasmagorice, condamnările, aberante și, pentru funcționarea mecanismului auto-gonflat, trudeau zi și noapte sute și mii de "lucrători" convinși (?) că-și apără patria ocrotind-o cu ștampila "Strict secret! De importanță deosebită!" * L uigi Sardino recidivează: iar a scos o cărticică "de vânătoare" povestioare de-ale lui, scrise cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
i-am sădit noi sunt tăiați iar lemnul lor nici nu se face venit la bugetul autorităților, pământul rămâne pârloagă, iar celor care își petrec zilele la crâșmă li se dă lunar ajutoare sociale, în loc să mărească pensiile celor care au trudit zi și noapte construind, făcând ceva util. Și eu m-aș fi descurcat greu dacă nu aș fi reușit să intru acum 20 de ani în cămin, unde sincer mă bucur de multe avantaje, scria ea la 27 iunie 2013
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
domnul doctor Aurel C. Panfil) și să ajungă o tânără de mare valoare. Cred că are cu totul alte condiții și de familie și de învățătură, nu ca noi care căutam o foaie de scris sau de ziar, care ne trudeam să citim ceva la lampa cu gaz și se spărgeau două-trei sticle de lampă și rămâneam pe întuneric, nu ca noi cu un învățător la toate materiile sau cu un profesor, copiii au azi o altă situație, dacă știu să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să orbească. Acum era și mai tristă. Nu-l mai putea vedea pe băiat. De multe ori ne și întreba: „cum mai arată băiatul meu? Este supărat? Mai este tot așa de frumos și elegant, că tare mult m-am trudit cu el de l-am crescut?!”. Și ne așternea aprecierile care ar fi vrut să fie adevărurile ei: „a fost cuminte, m-a ascultat, a învățat singur, nu l-a ajutat nimeni. Îmi pare rău că nu are și el
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
au nici un venit, nu au pe nimeni, unii din cauza bolilor, alții care nu i-au ajutat capul că facă ceva util, alții din lenevie să nu aibă nici un fel de răspundere, toți cad povară pe spatele celor care s- au trudit sau manifestă filantropia. Odată intrat în cămin, trebuie să te adaptezi condițiilor, îl lași pe fiecare în parte să gândească și să acționeze cum vrea el. El se bucură de orice tratament și atenție ca și cel care-și achită
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
însușirile personale care dau veridicitate personajului principal, însuflețindu-i și pe cei cu care a colaborat. Și, dacă așa stau lucrurile, atunci, de ce să nu-mi aduc și eu contribuția, acordând tot respectul și admirația mea celor care s-au trudit și mi-au pus cartea pe masă? Respect și admirație merită autorul și colaboratorii lui, pe deplin! Când mai întâlnești oameni de omenie care își duc căsnicia cu aceleași sentimente de iubire și respect de la început, așa cum am citit și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
trezi! Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi, e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii ratații au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călări! Sinceră să fiu, dacă aș avea acum 40 de ani, m-aș avânta în politică și aș propune
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]