1,983 matches
-
O premieră cinematografică a minții mele stricate. Îmi venea să rămân acolo, strâns, capturat, liniștit de ticăloșia ireală pe care-o săvârșeam. „Am ajuns.“ Am ocolit rondul de la „Petrom“ și-am urcat în curbă, printre gunoaie, stâlpi de beton și tufișuri uscate. Mă simțeam și trist, și recunoscător, chiar dacă nu-i spuneam Mariei nici un cuvânt. Marea foșnea undeva jos, la picioarele falezei: murdară și tulbure, ca gândurile mele, pe care încercam să le liniștesc. Ce căutam aici? Ce-avea să ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o invazie de păsări, venite să-și caute hrana, în loc să migreze; iarba și terenurile fermierilor au fost rase, trecute ca printr-o mașină de tocat. Rezultatul? În ianuarie ’98, statul Montana declara stare de calamitate pentru...distrugerea suprafeței verzi. Un tufiș care-a ars la San Francisco a mutat din loc un orășel cu zece mii de oameni din Great Falls.“ „Mulțumesc, până aici, nimic nou. Dacă mă oprești să dorm doar ca să-mi ții prelegeri de teoria catastrofelor, las-o baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de apendicită sau recită poezii vesele și irealizabile: „Noi suntem mari, noi suntem mici/ Hai să ne tragem de puțulici!“ În plus, mecanica gesturilor îndrăznețe, pe care camarazii mei de joacă le imitau pe fugă în dosul scării sau prin tufișuri, mi se părea goală, lipsită de orice scop lucid: fustițe ridicate sau coborâte (uneori și pantalonași, pentru reciprocitate), degețele plimbate pe sau sub burtică (trăgând inabil de diferite boțuri de carne, într-o atmosferă de calm și indiferență), chiloței pătați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
năuciți de dorință. Cât despre câini, atât domnul Dinu, cât și vecinii (cu precădere maminetele, pe care le observai ziua atârnate de geamurile bucătăriilor și noaptea adormind pe televizor) îi hrăneau omenos. Pajura gemea de adăposturi improvizate. Nu întâlneai scară, tufiș sau mașină abandonată din care să nu mârâie o voce. Cine nu era de-al casei se-oprea la colț, în stația de troleibuz; după unsprezece, când pleca și-ultima mașină, nu mai răspundea nimeni de tine. Poșta venea dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3), 191-210. Benda, J. (1993). Trădarea cărturarilor. București: Humanitas. Bentley
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu se arată surprins. — Știați! Asta mai zic și eu noutate! De altfel, puteți să nu-mi povestiți... Nu cumva ați fost martor și astăzi? — Ai văzut și dumneata că nu eram acolo. Poate că ați stat ascuns îndărătul vreunui tufiș. În orice caz, mă bucur, pentru dumneavoastră, desigur, altfel era cât pe ce să cred că Gavrila Ardalionovici este preferatul! — Te rog să nu vorbești cu mine de asta, Ippolit, și încă în asemenea expresii! — Mai ales că știți totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o „arte de ingegno” manieristă. Tocmai în aceasta stă însă și pericolul sufocării discursului liric, supraâncărcat metaforic, deviat sistematic de la „normă” până la limitele unei „tabuizări” a obiectului - prin procedee uneori facile, simili-alegorice, de tip catahretic („cutia gândului se ascunde în tufișurile creierului / hăitașii destinului o alungă”, „maxilarele cerului s-au încleștat în aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se încoardă și zbârnâie spre inimă săgeata sângelui”, “în gâtlejul zărilor vinul amurgului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
astfel de reprezentări simbolice ale relației simili-viscerale dintre eul liric și universul mare: „Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage într-însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bâzâit târziu în urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atât de lent într-o mahala depărtată. ș...ț La fiece pas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ale Occidentului contemporan. Aceast] noțiune nu are nici o bâz] în teoria pur biologic] a zilelor noastre (Midgley, 1985). Biologia de ast]zi descrie formele de viat] foarte diferit, dup] modelul propus de Darwin în Originea speciilor, ca ramificații ale unui tufiș care pornesc de la o r]d]cin] comun] cu scopul de a umple eventualele nișe, dar f]r] o anumit] direcție ascendent]. Imaginea piramidei a fost propus] de J.-B. Lamarck și dezvoltat] de Teilhard de Chardin; nu aparține științei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre formele de petrecere a timpului cele mai apreciate de către monarh. Muzicienii camerei regelui, corul capelei, orchestrele de viori erau o prezență indispensabilă. Plăcerea regelui pentru muzică era atât de mare, încât în plimbările sale prin parcul de la Versailles, fiecare tufiș ascundea în spatele său un grup de violoniști care interpretau melodiile preferate ale altețelor regale. Devenind protectorul declarat al compozitorului Lully, Ludovic al XIV-lea își asigură din nou un loc central în panteonul artelor, deoarece la curtea sa ia naștere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Superior, au relevat faptul că „în rândul cadrelor didactice chestionate părerea dominantă este aceea că învățământul superior românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Vestul Europei (59%)”<ref id=”2”>Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, 2009, online la http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/ Publicatii Aracis/ Publicatii ARACIS/Romana/barometru final.pdf, p. 29.</ref>. Același studiu constată decalaje majore între percepțiile studenților, cadrelor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
același timp absența tehnologiei de procesare a resurselor vegetale, inclusiv deplasarea produselor vânătorii în campamente -, ca și identitatea alimentației celor două sexe, demonstrată de chimia osului. În măsura în care ne putem imagina femeile Neandertaliene vânând eficient în preajma adăposturilor, cu copiii ascunși în tufișuri, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ar fi fost necesar ca bărbații să exploateze areale mai largi? La fel de contradictorie este, în același context, și ipoteza unei fertilități crescute a femeilor Neanderthaliene, posibilă pe seama la fel de presupusei lor propensiuni pentru îngrășare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
trăind în simbioză cu mediul lor înconjurător. Lucrările de popularizare, dar și antropologii profesioniști au reușit să contribuie la această imagine, neglijând istoria contactelor și a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din America de Sud și din Africa. Fără a dori să negăm influența persistentă a unui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și CFR Iași-Grajduri (gară); DF Grajduri (gară) rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pajiști; geomorfologice: platou; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este un platou plan situat la altitudinea de 330 m, care s-a format în miocen pe depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
324 de specii de păsări identificate pe cuprinsul întregii țări, în masivul păduros Bârnova-Repedea, Iași au fost găsite 120 de specii. Multe din speciile de păsări care trăiesc aici sunt atrase de hrană și condițiile bune de cuibărit (copaci scorburoși, tufișuri dese). Datorită întinderii mari a pădurii de foioase (15.000 ha) cele mai multe păsări sunt insectivore. Din familia ciocănitorilor (Picidae), trăiesc și cuibăresc aici: Picus canus (ciocănitoarea sură), Picus viridis (ciocănitoarea verde), Dendrocopus major, Dendrocopus medius și Dendrocopus minor (ciocănitori pestrițe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zi (Falconiformele), toate fiind specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
montane, cu vegetație de tip Ranunculion fluitantis și Callitricho Batrachian * Râuri cu bancuri nămoloase, cu vegetație de tip Chenopodion rubri și Bidention sp. 3. Habitate de pajiști și tufărișuri * Pajiști alpine și boreale * Pajiști umede, cu Erica tetralix * Pajiști uscate * Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
recentă pe acolo se deduce după forma urmelor lăsate de labe. Acesta lasă urme plantare (ale labeloră alungite, spre deosebire de ale câinelui, care sunt rotunde. Întotdeauna, lupul Își Înscrie urmele În linie dreaptă, iar câinele În zigzag. Atenție la locurile izolate, tufișuri și mărăcinișuri expuse la soare și liniștite pentru că, de obicei, aici Își face patul pentru odihnă sau pentru nașterea și creșterea puilor. Oricum, trebuie reținut că sunt rare cazurile când lupul singuratic atacă omul. De obicei acest lucru se Întâmplă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și alte locuri murdare, infestate și infectate, unde pot fi aruncate chiar și hoituri; pentru evitarea leptospirozei se va interzice câinelui să bea apă din bălți, șanțuri sau alte locuri murdare; evitarea plimbării sau a lăsării libere a câinelui În tufișuri și boscheți neîngrijiți, pentru a nu se infesta cu căpușe, care se Întâlnesc prin aceste locuri și care, prin sugerea sângelui, debilitează organismul sau pot transmite, pe această cale, diferite boli; Îngrijirea corporală și a adăpostului, precum și alimentația igienică sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a comunismului românesc, Emanuel Copilaș Guvernarea comparată, Jean Blondel Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Le role du parlement dans la creation des politiques publiques en Rommanie postcommuniste, Irina Nicoleta Ionescu Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L.
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
primul meu mesaj? cu să facem aia și ailaltă... mai adaugă ceva pe listă: pe la vreo 60, 70 de ani... nu mai mult... cu tine pe-o bancă dând la porumbei... nu contează dacă e o bancă ascunsă după un tufiș sau nu... dar știu că nu mi-am dorit asta niciodată cu nimeni... cred că te-ai obișnuit, deja, cu mine spunându-ți "n-am mai făcut asta"... l-am auzit, azi, pe un bătrânel zicând că destinul e podul
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să ne fie bine cu noi, ajungem să evoluăm și prin norocul întâlnirilor întâmplătoare și, de asemenea, prin capacitatea noastră de a pricepe sensul întâmplării și ceea ce ne oferă ea. Liliacul și-a terminat zborul bezmetic, sfârșind, probabil, într-un tufiș de iasomie - perchè i gelsomini hanno la forma di stella?59 - într-o scobitură de stâncă unde valurile nu mai ajungeau sau în coșmarul cuiva care a stat prea mult la plajă în timpul zilei. Zgomotele orașului se restrângeau treptat către
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]