3,095 matches
-
inferiori dând disartrie, disfagie, semne de afectare a trunchiului cerebral și ocazional simptome cerebeloase. Durerea este prezentă la 70% din pacienți fiind amplificată de mișcările gâtului sau capului. Rar apar deficite motorii spastice la nivelul extremităților, rar paralizie cruciată. Dacă tumora este localizată mai mult în segmentul cervical ea va produce mielopatie, afectarea nervului accesor, disestezii la nivelul feței, mâinilor și picioarelor prin afectarea tractului descendent al trigemenului (40% din cazuri), disociație siringo-mielică, senzație de rece la nivelul membrelor superioare considerată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1]. Tratament chirurgical Alegerea tipului de abord în cazul tumorilor de JCV este dependentă de următorii factori: localizarea tumorii, tipul și mărimea acesteia, statusul neurologic și general al pacientului și cel mai important relația tumorii cu dura mater respectiv dacă tumora este epi- sau intradurală. Nu 298 în ultimul rând preferința și încrederea neurochirurgului într-un anumit tip de abord este mai puțin discutat dar în fapt unul decisiv. În prezent datorită progresului tehnicilor chirurgicale, tumorile localizate în această regiune pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
decisiv. În prezent datorită progresului tehnicilor chirurgicale, tumorile localizate în această regiune pot fi abordate din anterior, antero-lateral, lateral, postero-lateral și median posterior, ideea principală în alegerea unui anumit tip de abord fiind folosirea unui culoar cât mai scurt până la tumoră și care să intersecteze cât mai puține structuri neurovasculare (vezi și capitolul „Principii de bază în chirurgia tumorilor cerebrale”). Aborduri anterioare 1. Abordul transsfeno-etmoidal expune clivusul și partea contralaterală a etmoidului și este recomandat pentru leziunile clivale extradurale. Avantajele acestei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Debutul lent și progresiv este observat la majoritatea pacienților. Mai des decât în cadrul tumorilor cerebrale primitive, cele cu origine metastatică debutează cu crize epileptice, cefalee progresivă severă și deficite motorii [1]. Pe lângă simptomele neurologice, mulți pacienți prezintă simptome cauzate de tumora primară. Diagnosticul imagistic Examenul CT nativ este de cele ami multe ori neconcludent, leziunea putând fi izo-, hipo- sau hiperdensă, adeseori mascată de edemul perilezional foarte bine reprezentat (fig. 4.204). Este utilă în urgență pentru că pune în evidență eventualele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stereotactică, chimioterapie și corticoterapie. Deciziile terapeutice trebuie să fie în funcție de tipul, extinderea și radiosensibilitatea tumorii primare, de morbiditatea produsă și de numărul și localizarea metastazelor [1]. Tratamentul metastazelor cerebrale trebuie ales în funcție de factorii de prognostic (Clasa RPA - recursive partitionong analysis): tumora primară, vârsta, numărul și localizarea metastazelor, indicele Karnofsky (tabelul 4.10) [24]. Tratamentul medicamentos În lipsa oricărui tratament supraviețuirea pacienților cu metastaze cerebrale este sub o lună [25]. Tratamentul medicamentos cuprinde anticonvulsivante de tip Phenitoin, Carabamazepin pentru profilaxia crizelor epileptice. Corticosteroizi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Antialgicele recomandate sunt cele uzuale, nefiind indicate antialgice majore datorită depresiei respiratorii pe care o produc. Tratamentul chirurgical. Din punct de vedere tehnic chirurgical, ablația meastaselor unice nu impune alte măsuri de ordin general decât în orice alt tip de tumoră intraaxială. Craniotomia/ craniectomia va fi dictată de localizarea tumorii, iar principiile de abord transulcal ghidat ultrasonografic, disecție peritumorală în planul glial cu ablația în bloc, în cazul tumorilor de mici dimensiuni, sau al reducerii intratumorale (peacemeal) în cazul tumorilor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ghidat ultrasonografic, disecție peritumorală în planul glial cu ablația în bloc, în cazul tumorilor de mici dimensiuni, sau al reducerii intratumorale (peacemeal) în cazul tumorilor de mari dimensiuni, se aplică și în aceste cazuri (fig. 4.209). De cele mai multe ori tumora nu este intens vascularizată, dar când există această hipervascularizație patologică, se vor lua toate măsurile de reducere și de aferentare vasculară a tumorii, prin coagulare bipolară [26]. În cazul metastazelor multiple opinia noastră este ca atunci când există posibilitatea exciziei în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
una dintre leziuni are expresie clinică simptomatică sau cu potențial letal (leziunile cu localizare la nivelul fosei cerebrale posterioare sau la nivelul lobului temporal) - reprezintă doar o măsură terapeutică paliativă; 2. metastaze multiple care pot fi toate ablate chirurgical; 3. tumora primară nediagnosticată/neidentificată: biopsie stereotactică pentru diagnostic histopatologic. Radiochirurgia stereotactică are avantajul că poate aborda și leziunile localizate profund (nuclei bazali, talamus, trunchi cerebral) fără a produce lezarea țesutului normal prin care se ajunge la leziune [27]. Metastazele cerebrale ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apare în stadii avansate ale tumorilor intraorbitale secundare. În cazul metastazelor intraorbitale sau unor tumori intraorbitale secundare, durerea accentuată, netratabilă, poate constitui indicație de exenterație de orbită. Inspecția pleoapelor. În tumorile de orbită se pot evidenția tumefieri palpebrale, colorații anormale, tumora vizibilă la nivelul pleoapei, edem palpebral, ptoză palpebrală (fig. 4.213, 4.214). Limfom malign orbital stâng. Inspecția conjunctivei uneori permite evidențierea vizuală a tumorii extinse în orbita anterioară. Frecvent întâlnite în tumorile de orbită metastatice sau secundare sunt hemoragiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau bilaterale, exoftalmii axiale și neaxiale, exoftalmii dureroase sau nedureroase, exoftalmii intermitente, exoftalmii pulsatile sau nepulsatile (fig. 4.216). Enoftalmia este rar întâlnită în tumorile orbitale. S-a descris la pacienți cu metastaze de adenocarcinom mamar, carcinom gastric schiros sau tumoră neurogenă la bolnavi cu boala Recklinghausen I și hipoplazie sau aplazie de aripă mică de sfenoid (fig. 4.217). Metastază intraorbitală posterioarăde adenocarcinom mamar. Pseudoexoftalmia globului ocular sănătos, se poate datora interpretării date enoftalmiei globului afectat sau poate apare datorită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic ori se dezvoltă în apexul orbitei sau în canalul optic. Pierderi de vedere fugace pot apare în mai multe tipuri de tumori de orbită. Diplopia se constată frecvent în tumorile intraorbitale extraconale, și se datorează dislocării globului ocular de către tumoră. Ea poate apare în faza finală a mișcării globului ocular spre tumoră sau în faza inițială a mișcării. Se poate compensa, între anumite limite, la procesele expansive cu dezvoltare lentă. În aceste cazuri diplopia se poate accentua, paradoxal, după ablarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de vedere fugace pot apare în mai multe tipuri de tumori de orbită. Diplopia se constată frecvent în tumorile intraorbitale extraconale, și se datorează dislocării globului ocular de către tumoră. Ea poate apare în faza finală a mișcării globului ocular spre tumoră sau în faza inițială a mișcării. Se poate compensa, între anumite limite, la procesele expansive cu dezvoltare lentă. În aceste cazuri diplopia se poate accentua, paradoxal, după ablarea tumorii și revenirea globului ocular dislocat în poziția sa normală. Câmpul vizual
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervului optic, căilor optice, sau în compresiuni ale nervului optic în orbită. OCT metodă modernă de examinare a retinei, poate pune în evidență tumori intraoculare în stadii incipiente. Examenul hematologic este absolut necesar pentru evaluarea stării preoperatorii a pacientului cu tumora intraorbitală. De mare utilitate se dovedește hemoleucograma, glicemia, ionograma, probele hepatice, determinarea timpului de coagulare și sângerare, grupul sanguin etc. Examenul imunohistochimic este de real interes în diagnosticarea formațiunilor intraorbitale cu aspect de tumoră, în clasificarea tumorilor nediferențiate sau infiltratelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
evaluarea stării preoperatorii a pacientului cu tumora intraorbitală. De mare utilitate se dovedește hemoleucograma, glicemia, ionograma, probele hepatice, determinarea timpului de coagulare și sângerare, grupul sanguin etc. Examenul imunohistochimic este de real interes în diagnosticarea formațiunilor intraorbitale cu aspect de tumoră, în clasificarea tumorilor nediferențiate sau infiltratelor hematologice intraorbitale. Examenul endocrinologic are mare valoare în diferențierea, diagnosticul, tratamentul și urmărirea clinică a cazurilor de orbitopatie tiroidiană sau miozită orbitală. EXAMENUL NEURORADIOLOGIC ȘI NEUROIMAGISTIC [24,25] Radiografia simplă de craniu efectuată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hamartoame vasculare, (hemangiomul cavernos sau limfangiomul). Tumori beningne mai rar întâlnite la copil, sunt limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și retinoblastomul. Tumorile metastatice caracteristice copilului sunt neuroblastomul (tumora primară a glandelor suprarenale), infiltatele leucemice sau limfomul Burkitt, mai rar sarcomul Ewing, tumora Wilms ori sarcomul granulocitic [30-33]. Chistul dermoid: este cel mai frecvent întâlnit la copil, reprezintă 3-9% din procesele expansive intraorbitale. Este format din ectoderm migrat anormal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și retinoblastomul. Tumorile metastatice caracteristice copilului sunt neuroblastomul (tumora primară a glandelor suprarenale), infiltatele leucemice sau limfomul Burkitt, mai rar sarcomul Ewing, tumora Wilms ori sarcomul granulocitic [30-33]. Chistul dermoid: este cel mai frecvent întâlnit la copil, reprezintă 3-9% din procesele expansive intraorbitale. Este format din ectoderm migrat anormal, localizat predominant la nivelul suturilor la nivelul pereților orbitei. Clinic produce exoftalmie lent progresivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cresc progresiv. Pot determina lărgirea orbitei osoase cu exoftalmie masivă. Tratament: Se recomandă intervenție chirurgicală. Teratoamele de dimensiuni mari necesită exenterație și reconstrucție de orbită. Tumorile mai mici se ablează în totalitate, cu păstrarea parțială a funcțiilor vizuale. Hemangiomul capilar: tumoră de origine vasculară, care apare exclusiv la copil. Reprezintă 2,1% din tumorile de orbită. Clinic, formele ușoare produc deformare palpebrală superioară și colorație violacee locală. Formele grave dau complicații vizuale severe, strabism, diplopie, ambliopie. Evoluție clinică: tendință de regresie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primii șapte ani de viață. Tratament: formele minore se observă clinic, regresează spontan. Tratamentul este adresat formelor complicate, constă din corticoterapie topică intratumorală, corticoterapie generală. Leziunile vasculare cutanate asociate pot fi corectate prin terapie LASER. Rabdomiosarcomul: este cea mai frecventă tumoră orbitală malignă la copil, aproximativ 3% din tumorile orbitale. Apare mai frecvent înaintea vârstei de 2 ani sau după vârsta de 6 ani. Are originea în fibre musculare striate. Crește rapid și agresiv, produce exoftalmie, chemosis (fig. 4.231). Distruge
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Are originea în fibre musculare striate. Crește rapid și agresiv, produce exoftalmie, chemosis (fig. 4.231). Distruge structurile osoase ale orbitei. Tratament: biopsie pentru diagnostic histopatologic, urmat de tratament oncologic, radioterapie și chimioterapie. Prognosticul este rezervat. Gliomul de nerv optic: tumoră malignă neurogenă primară a nervului optic. Incidența sa este de aproximativ 2,4% din tumorile orbitale. Histopatologic este astrocitom pilocitic juvenil. Apare în primii ani de viață, are dezvoltare lentă, cu perioade de stagnare, uneori foarte lungi, care pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de radioterapie. Formele extinse la chiasma optică sunt considerate depășite chirurgical și beneficiază de tratament oncologic, radioterapie. În aceste forme prognosticul este rezervat. Neuroblastomul: reprezintă 0,4-2% din tumorile maligne ale copilului. Este cea mai frecventă metastază intraorbitală la copil. Tumora de origine este la nivelul glandelor suprarenale. Starea generală a copilului este, de regulă, alterată. Clinic, prezintă exoftalmie cu dezvoltare rapidă, chemosis, hemoragie conjunctivală și palpebrală. Tratament: se recomandă tratament oncologic, chimioterapie, radioterapie. Prognosticul este sever. TUMORI INTRAORBITALE LA ADULT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
scăderii vederii se aplică radioterapie convențională. Tratamentul chirurgical se recomandă în cazurile de cecitate unilaterală, localizări intracanaliculare sau extensie intracraniană. Se recomandă ablarea tumorii cu păstrarea globului ocular. În cazurile de extensie 316 intracraniană, se indică ablarea nervului optic împreună cu tumora. Radioterapie convențională se indică în caz de ablare incompletă sau recidive tumorale. Chimioterapia este rezervată pentru cazurile depășite chirurgical sau cele cu extensie intracraniană. Meningioamele intraorbitale secundare, cu origine intracraniană, se operează în mai mulți timpi operatori - rezecția tumorii intracraniene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
primar, multifocal sau secundar. Limfoamele maligne intraorbitale primare sunt formate în principal din limfocite mici sau intermediare difuze. Principalele semne clinice sunt tumefierea palpebrală superioară cu edem palpebral, ptoza palpebrală cu îngustarea fantei palpebrale, exoftalmie unilaterală neaxială, dislocarea globului ocular, tumora vizibilă subconjunctival, ochi roșu, senzație de corp străin (fig. 4.235). Scăderea acuității vizuale apare mai tardiv, în localizările posterioare apicale. Pacienții necesită evaluare oncologică pentru stadializare corectă și stabilirea gradului de extindere a bolii. Tratament: principalul mijloc de tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recomandă decompresiune orbitală cu rezecție subtotală a tumorii, totdeauna ca anexă a tratamentului oncologic. Prognosticul este foarte bun pentru formele localizate intraorbital, mai rezervat în cazurile diseminate [43]. Carcinomul spinocelular intraorbital secundar: este considerat în multe statistici cea mai frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular este dislocat (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot păstra, sau se poate face doar exenterație limitată. Tratamentul chirurgical poate fi asociat cu radioterapie convențională. Brahiterapia cu Radiu radioactiv este contestată de mai mulți autori. Prognosticul este foarte sever. Carcinomul bazocelular intra-orbital secundar: se manifestă ca o tumoră extrem de polimorfă. Are origine la nivelul tegumentelor palpebrale, nazale, regiunii faciale superioare. Se poate extinde progresiv în orbită. Tumora locală este nedureroasă, fie netedă și lucioasă, fie exulcerată cu margini elevate (fig. 4.237). De regulă, bolnavul suportă mai multe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]