9,381 matches
-
intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul lor o oncogenă de origine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul lor o oncogenă de origine celulară se numesc virusuri transductoare. Oncogenele retrovirusurilor au fost preluate din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
întâlnită cu o frecvență foarte mare: una la aproximativ fiecare 1000 de baze. Aproape fiecare genă umană poate avea o etichetă Alu. Markerul Alu este lincat cu oncogena activă în neoplazia de vezică urinară, la om. În linia celulară umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară ras activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele din celule tumorale, cu excepția unei singure
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele din celule tumorale, cu excepția unei singure secvențe de 350 perechi de baze, la nivelul căreia o singură bază este substituită: Guanina, din secvența celulei normale, este substituită cu Timina, în secvența din celulele tumorale. Această mutație modifică cel de al 12-lea codon
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din celule normale sunt identice cu cele din celule tumorale, cu excepția unei singure secvențe de 350 perechi de baze, la nivelul căreia o singură bază este substituită: Guanina, din secvența celulei normale, este substituită cu Timina, în secvența din celulele tumorale. Această mutație modifică cel de al 12-lea codon din secvența genei ras: dintr-un codon care codifică pentru glicină, într-un codon pentru valină. Virusurile pot activa protooncogenele celulare și prin mutageneză inserțională. Retrovirusurile acut transformante sunt acelea care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care induc tumori după un timp îndelungat de latență. Aceste virusuri nu conțin oncogene proprii, dar tumorile pe care le provoacă sunt stabile și clonale, ceea ce se explică numai dacă se admite că ele declanșează evenimente genetice specifice în celulele tumorale. Utilizarea probelor ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că ele declanșează evenimente genetice specifice în celulele tumorale. Utilizarea probelor ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin molecule de ARN formate din secvența provirală și din secvența genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este perturbată după integrarea ALV. Aceasta este protoncogena c-myc, precursorul celular al oncogenei retrovirale v-myc. Situsul integrării ADN proviral în ADN celular este aleatoriu. Probabilistic, în anumite celule, provirusul se integrează în gena c-myc, perturbând expresia acesteia. Retrovirusurile induc dezvoltarea tumorală prin inserția provirusului lor în secvența unor gene din genomul celular și întreruperea fizică a acestora. Protooncogena c-myc suferă o astfel de disrupere și în cazul limfomului cu limfocite B, atât la șoarece, cât și la specia umană, se produc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în celulele ER-pozitive tratate cu antiestrogeni ca tamoxifen, crescând oncogenicitatea acestor celule. Nivelele crescute ale proteinei HER-2 poate supresa inhibitorii cunoscuți ai ciclului celular ca p27 și p130 (Sliwkowski și colab., Imunogenetică și Oncogenetică 351 1999), poate induce rezistența celulelor tumorale la mecanismele de apărare a gazdei, poate afecta morfogeneza, pe calea E-caderinelor, și angiogeneza indusă de VEGF (Petit și colab., 1997). Activarea receptorilor poate determina aneuploidia și instabilitatea cromozomală. Astfel, s-a observat la șoarecii transgenici HER-2 că instabilitatea cromozomală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
HER-2 pozitive (Jeruss și colab., 2003). De asemenea, activarea receptorilor HER-2 sau EGFR care inițiază calea de semnalizare PI3K-AKT, poate duce la creșterea nivelului survivin, un inhibitor al apoptozei (Sanuma și colab., 2005). Gena her-2 este supraexprimată pe suprafața celulelor tumorale HER-2 pozitive la un nivel de 10 până la 100 de ori mai mare decât în celulele epiteliale normale mamare. Astfel, dacă pe suprafața unei celule epiteliale există aproximativ 20 000 receptori HER-2, pe suprafața unei celule epiteliale tumorale apar 2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suprafața celulelor tumorale HER-2 pozitive la un nivel de 10 până la 100 de ori mai mare decât în celulele epiteliale normale mamare. Astfel, dacă pe suprafața unei celule epiteliale există aproximativ 20 000 receptori HER-2, pe suprafața unei celule epiteliale tumorale apar 2 000 000 receptori HER-2. Structura proteinei din celulele tumorale este aceeași cu cea din celulele normale, de unde se confirmă încă odată că starea de transformare malignă ține de un reglaj cantitativ (amplificare) al sintezei unor proteine relevante. Amplificarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
100 de ori mai mare decât în celulele epiteliale normale mamare. Astfel, dacă pe suprafața unei celule epiteliale există aproximativ 20 000 receptori HER-2, pe suprafața unei celule epiteliale tumorale apar 2 000 000 receptori HER-2. Structura proteinei din celulele tumorale este aceeași cu cea din celulele normale, de unde se confirmă încă odată că starea de transformare malignă ține de un reglaj cantitativ (amplificare) al sintezei unor proteine relevante. Amplificarea genei apare în 92% dintre tumorile mamare cu nivele crescute ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
confirmă încă odată că starea de transformare malignă ține de un reglaj cantitativ (amplificare) al sintezei unor proteine relevante. Amplificarea genei apare în 92% dintre tumorile mamare cu nivele crescute ale proteinei HER-2, fapt neconfirmat încă și pentru alte localizări tumorale cu toate că amplificarea pare să fie o condiție esențială pentru nivelele crescute ale proteinei. Mecanismul oncogenezei ce include amplificarea genei her-2 și nivelul crescut al proteinei codificată de aceasta nu este încă elucidat, însă, se presupune că el implică activarea căii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
capului si gâtului, glandei tiroide precum și în osteosarcoame, meduloblastoame și sarcoame sinoviale. Această supraexpresie este asociată cu un prognostic nefavorabil, timp liber de boală scurt, apariția recidivelor și metastazelor, rezistența la tratament, o evoluție agresivă a bolii. Pacienții cu nivele tumorale crescute ale oncoproteinei HER-2 pot fi candidați la tratamentul cu trastuzumab - un anticorp monoclonal umanizat anti-HER-2. În cancerul mamar, prezența oncoproteinei HER-2 la nivel crescut ca și amplificarea genei sunt asociate cu carcinoamele ductale și mai puțin cu cele lobulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
receptorii HER-2 s-ar putea răspunde la întrebarea : care este calea de semnalizare crucială în transducția semnalului HER-2 și astfel, s-ar putea modela noi agenți terapeutici care să țintească moleculele căii de semnalizare. Capitolul 20 GENE SUPRESOARE ALE CREȘTERII TUMORALE (GENE SUPRESOARE DE TUMORI) - REGLATORI NEGATIVI AI TUMORIGENEZEI Marile descoperiri în biologia și medicina modernă au fost condiționate de perfecționarea tehnicilor și metodelor de analiză a proceselor vieții, la nivel molecular și celular. Biologia modernă își bazează neașteptatele sale pătrunderi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celular. Biologia modernă își bazează neașteptatele sale pătrunderi în tainele fenomenelor vieții pe aplicarea tehnologiei ADN recombinant, grație căreia au fost posibile izolarea, clonarea și transferul transpecific de gene, devenind posibilă și descifrarea organizării și funcționării genelor supresoare ale creșterii tumorale (GST) gene care sunt implicate în controlul proliferării celulelor animale, iar pierderea sau inactivarea lor este asociată cu malignitatea. Genele supresoare ale creșterii tumorale au următoarele caracteristici: - acționează prin inhibiția creșterii celulare; - sunt recesive în stare normală, dar atunci când se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și transferul transpecific de gene, devenind posibilă și descifrarea organizării și funcționării genelor supresoare ale creșterii tumorale (GST) gene care sunt implicate în controlul proliferării celulelor animale, iar pierderea sau inactivarea lor este asociată cu malignitatea. Genele supresoare ale creșterii tumorale au următoarele caracteristici: - acționează prin inhibiția creșterii celulare; - sunt recesive în stare normală, dar atunci când se asociază cu neoplazie familială ele se manifestă ca dominante; - mutația ambelor alele ale unei gene GST este asociată cu dezvoltarea neoplaziei. Natura supresoare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Experiențele de fuziune celulară au dovedit însă că anularea completă a competenței tumorigene a celulelor HeLa se înregistrează numai atunci când în fibroblastele normale sunt prezenți ambii cromozomi ai perechii 11, de unde s-a dedus că pentru exercitarea funcției de supresie tumorală este necesară prezența ambelor copii ale GST. Această constatare susține afirmația că GST sunt recesive. Pierderea unuia dintre cromozomii perechii 11 este însoțită de redobândirea competenței tumorigenice a celulelor HeLa deoarece prezumptiva genă supresoare de tumori fiind recesivă și rămânând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
redobândirea competenței tumorigenice a celulelor HeLa deoarece prezumptiva genă supresoare de tumori fiind recesivă și rămânând într-un singur exemplar, nu se poate exprima fenotipic. În alte neoplazii umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici dintre celule normale și celulele tumorale, au fost identificate și alte gene supresoare de tumori, localizate în diferiți cromozomi. Experiențele efectuate la șoareci au substanțiat paradigma existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este blocată de către o genă supresoare de tumori, desemnată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
histologic și al diferențierii acestora (proliferare ritmică în epitelii și măduva roșie hematopoietică, proliferare cu rată redusă în hepatocite și fibroblaste, blocarea permanentă a proliferării în neuroni etc.). Analiza atentă a revertanților hibrizilor celulari somatici dintre celulele normale și cele tumorale, adică a acelora care redobândesc fenotipul tumorigenic, arată că aceștia pierd totdeauna același sau aceiași cromozomi din setul pe care-l moștenesc de la linia celulară normală și care condiționează ca ei să revină la un fenotip normal. Reversia hibrizilor celulari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Reversia hibrizilor celulari la fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]