1,812 matches
-
-n ea însăși ca-ntr-o oglindă retrovizoare vrăbiile grase îți săgetează suflarea se răsfață Cuvîntul adoarme pe limba umflată metalică a tranzistorului tăcerea cum betonul armat susține în ceruri canicula Poezia se dezbracă se duce la ștrand. FENOMENE Șopîrlele tund iarba moralei în cerneala ochiului se-ascund oceane visele ghidează stîncile motorizate în căldura laptelui proaspăt așteaptă răspunsurile călătoria ți se-așează în palmă cum o gîză stiloul umplut în zori cu sînge navigabil zidurile au devenit străvezii pur și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
acum, că el mi-a descoperit toată inima sa!". Și au venit la ea fruntașii filistenilor și au adus argintul cu ei. Apoi Dalila l-a adormit pe genunchii săi și a chemat un om și i-a poruncit să tundă cele șapte șuvițe ale capului lui. Atunci el a început a slăbi și s-a depărtat de el puterea lui. (Cartea judecătorilor, 16: 18,19). Șantajată afectiv și plătită, Dalila i-a luat puterea soțului ei. Filistenii au profitat, l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și a destins climatul spiritual datorită toleranței religioase. Tânăra Mei aștepta, ca și celelalte concubine, favoarea de a ajunge în patul împăratului. La cincizeci și unu de ani, împăratul Tai Zong a murit și, conform obiceiului, toate concubinele au fost tunse și trimise într-o mânăstire budhistă. Cum ea îl sedusese și pe fiul împăratului, Li Zhi ce va deveni împăratul Gao Zong (649-683), acesta a decis întoarcerea ei la Curte și, stăpânind perfect arta disimulării, a convins-o pe împărăteasă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ortodoxă l-a reabilitat pe genialul scriitor. De ce s-a amânat un veac anularea caterisirii lui Creangă? - Este meritul mitropolitului Daniel. Creangă a fost un avangardist. N-a existat nici o inițiativă până la părintele Daniel. Creangă era un modern. Și-a tuns pletele, mergea la teatru. Un preot trebuie să fie îngrijit, să nu umble ca țiganii și ca toți păroșii.Trebuie să meargă la un teatru bun. - A fost Creangă un bun creștin? - Greu de răspuns... Numai bunul Dumnezeu poate spune
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care îi tratează ca pe niște slujitori de curte. Pe ceilalți, inclusiv pe mine, îi privește de la distanță, cu vădită superioritate și chiar cu suspiciune. În blana lui abundentă, pare mult mai voinic decât este, dacă, de pildă, l-ai tunde chilug. Ceea ce nu se poate, fiindcă ce s-ar alege din alura lui de nobil încă nescăpătat? Praful. Vorba e că acest domn Bubu e un exemplar mult mai pașnic decât sunt de regulă felinele domestice. Spre deosebire de Manu- che, pisica
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
reforme, revoluții), Heliade ajungea să se întrebe: „La noi, cum s-a întâmplat? Alții au lucrat Regulamentul, și noi, oameni cu aceleași idei de chiverniseală și de «așa voi», ne-am schimbat numai hainile, ne-am lăsat părul ca să-l tundem, ne-am lepădat papucii și ceacșirii, ne-am pus pantaloni și pinteni la cizme și am început a ne coafa părul și a ne încrevăta gâtul, și credem că am schimbat și ideile cele vechi!“ (Pentru opinie, în Foaia pentru
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au fost în stare să învețe decît să deseneze și să mînu-iască pila și rindeaua". Cel mai surprinzător este însă pentru noi, astăzi, faptul că Voltaire îl felicită pentru că "a interzis studiul celor ce muncesc" și cere apoi să-i tundă pe acești "călugări ignoranți pentru a-i înhăma la trăsurile sale". O atitudine asemănătoare are acest pedagog și în 1784 cînd reproșează rectorilor școlilor catolice că "depopulează cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu numai un mare meșter, dar și un periculos vrăjitor. Ca zeu magician, Hefaistos leagă și dezleagă, în aceeași măsură, și, plecând de aici, el este și meșter în nașteri (o scoate pe Atena din capul lui Zeus). Nicăieri al tunde echivalența dintre magie și perfecțiune tehnologică nu este mai bine pusă în valoare decât în mitologia lui Hefaistos. Unii zei suverani (Varuna, Zeus) sunt meșteri ai legăturilor. Dar puterea de a lega și a dezlega este împărtășită de alte figuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
are o fire independentă și un germene de răzvrătire în sufletut său. „în tot Israelul nu era bărbat așa de frumos (...) și de lăudat ca el; din tălpile picioarelor și pînă la creștetul capului nu avea nici o meteahnă. Cînd își tundea capul său - și și-l tundea în fiecare an, pentru că-l îngreuia - părul de pe capul lui cîntărea 200 de sicli [asta înseamnă în jur de trei kilograme - n. m.] după cîntarul regesc”4) Caracter puternic, Avesalom răzbună ticăloșia lui Amnon
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
germene de răzvrătire în sufletut său. „în tot Israelul nu era bărbat așa de frumos (...) și de lăudat ca el; din tălpile picioarelor și pînă la creștetul capului nu avea nici o meteahnă. Cînd își tundea capul său - și și-l tundea în fiecare an, pentru că-l îngreuia - părul de pe capul lui cîntărea 200 de sicli [asta înseamnă în jur de trei kilograme - n. m.] după cîntarul regesc”4) Caracter puternic, Avesalom răzbună ticăloșia lui Amnon, alt fiu al regelui, care o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Fusese transportat și lepădat acolo pentru a fi, eventual, preluat de familie sau... — L-am găsit pe tata la Dispensar, într-o cameră la etajul I, cu mai mulți foști deținuți, unii de drept comun, eliberați. Era lungit în pat, tuns în cap, cu barba rasă, cu fața mică, ridată. Vorbea foarte încet, cu teamă. M-a întrebat de familie, de surori, Maria, Lenuța, Florica, i-am spus că trăiesc, deși tanti Lenuța murise, la care veste, el mi-a răspuns
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
multe ediții, dovadă că era un lucru bine făcut. Între timp, te-ai mutat la Școala primară de băieți Nr.1 din Sărărie. Nu știu cum, dar Mitropolitul îți pusese gând rău. Da’ și matale, când ai auzit că vrea să-ți tundă barba și să-ți ia potcapul, ai zis „Decât să-mi taie ei barba, mai bine mi-o tai eu și mi-o fac cum mi-o plăcea, iar potcapul îl dau să clocească găinile în el.” Și așa ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
inflație dintre statele membre sunt posibile chiar în cadrul unei piețe comune cu o monedă unică, atât timp cât există costuri pentru tranzacții, iar unele bunuri și servicii nu sunt deloc obiect de comerț internațional (puțini sunt cei care vor merge să se tundă în alt stat membru pentru că este mai ieftin). Cauzele posibile ale acestor diferențe de inflație sunt diferențele dintre ratele de creștere, care la rândul lor, se pot datora diferențelor dintre ciclurile economice (de exemplu, ciocniri asimetrice) sau factorilor structurali (de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
iar fetele rar le pot veni în ajutor la munca din fermă. Când am ajuns la fermă, bătrânul era ocupat cu tunsul celor 10 oi pe care le avea. Începem o discuție zootehnică. - Aveți și dvs. oi? Și cum le tundeți? - Cu foarfecele. La noi electricitatea e rară și scumpă. Noi avem oi multe și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. - Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul întreabă: - Ce faceți cu laptele? - Facem
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Victor Tufescu ! Dați-mi voie... Nu-l mai văzusem demult pe domnu’ Trandafir... Îmi închipuiam că e pensionar, că trebuie să fi îmbătrânit. Eu îl vedeam însă tot ca odinioară, nalt, bine legat, cu mustăcioara neagră pe care și-o tundea totdeauna scurt, zâmbind cu bunătate, încruntându-se câteodată, insuflându-ne un respect nemărginit... O vorbă de duh chinezească spune cam așa: Dă-i unui om un pește și-i vei potoli foamea o zi. Învață-l să pescuiască și va
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
băgam sistematic degetul în orificiul cloacal. Niște copii m-au văzut făcând asta. Copiii pot fi uneori foarte cruzi. Erau mai mari ca mine, nu puteam să-i bat, așa că m-am răzbunat tot pe găini. Una câte una, am tuns zero toate găinile din sat, smulgându-le penele. Una câte una. Mama era alcoolică și nu s-a supărat. Nici n-a știut c-am fost eu. Tata a murit a doua zi într-un accident, strivit de un stejar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
la purtare. Niște liceeni vin să-i aplice o corecție cuiva de la un liceu vecin. Li se scade nota la purtare. Două liceence se supără pe o „prospătură“ de gimnaziu care i-a furat iubitul uneia din ele, așa că o tund și o ard cu țigara. Sigur, li se va scădea și lor nota la purtare! Că așa nu se mai poate! Ei, și ce? Întrebarea asta, „Ei, și ce?“, și-au mai pus-o și alții. Doamna Svetlana Preoteasa, secretar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
fost adeptul naturalului, părul de la subbraț mă incită, e de-a dreptul răvășitor, stai!! Iubesc animalele! Și câinii și pisicile la fel. Mai ales dacă au părul lung... Detest perioada de năpârlire. E o defrișare barbară! Și oamenii care-și tund animalele, niște cretini! Stai, nu încă!! Îmi plac vagoanele de dormit. E un bun loc de refugiu, ca o mănăstire, printre așternuturi. Acolo se fac cele mai bune schimburi între oameni. Și spațiile verzi, troleibuzele aglomerate... Am spus că îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când pe Roșu-ncălicam Ce fel de haine purtam? Pe Roșu, doamne, puneam Ăst cioltar, tot de argint, Lat și lung pân' la pământ, Ș-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pătrunde și a o adora. Și oile sunt animale binevoitoare, iar Miorița ar merita să fie mai bine apreciată la noi, unde este necunoscută. Miorița este o pastorală deopotrivă pitorească și emoționată. Moldoveanul are trei ciobani care se pricep să tundă lâna și să închege laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să fie harnic, să ajute părinții la treburile casei, să-i iubească, să-i asculte, să facă în fiecare zi o faptă bună. Ați înțeles? - Daaa... - Șoimii patriei sunt fiii credincioși ai poporului și ai partidului.“ Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mănuși cu un deget,pulovere, fulare și chiar broboade și fuste. în comuna noastră lâna era atotputernică până la apariția bumbacului, dar în momentul de față ea a fost înlocuită cu firele sintetice care au detronat și cânepa și inul. Lâna tunsă în cursul verii de pe oile din satele comunei era spălată la treucile de pe lângă izvoarele curgătoare sau pe malul Bașeului, uscată apoi scărmănată, dată prin piepteni, toarsă la furcă și apoi folosită în culoare naturală sau vopsită. Aceste articole împletite erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât pentru saltele. La stână oamenii tund oile cu întârziere. Prin grădini nu mai zărești cânepa înaltă și deasă ca peria. Indiferent de sat vedem destui locuitori îmbrăcați cu haine făcute din fire sintetice, procurate la prețuri avantajoase de la diferite magazine, unele procurate la „second-hand. Pentru băieți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-ai ascunde Tot în suflet te pătrunde.” „Hu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are văl Și i-a face mirele Când o tunde câinele.” „Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc; Nu te uita la căciulă, Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]