36,240 matches
-
calitățile de organizator, așa încât nu m-am mirat să-l aflu în ultimul deceniu în postură de producător și de impresar, colaborările cele mai cunoscute în această ipostază fiind cele cu AlBano și Bonnie Tyler. Într-o vreme când muzica ușoară este tot mai marginalizată, Florin Apostol îi apără demnitatea și-și reafirmă statutul de interpret de prim rang.
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
și muzică, realizări disecate cu probitate în volumele „Paul Polidor, creator al stilului «Poetic- Sequentil Music»” de Marcel Frandeș sau „Paul Polidor reformator al poeziei cântate” de Emanuel Craiu. Ca animator cultural, prin fundația sa organizează Festivaluri pluridisciplinare de Muzică Ușoară și Interferențe Culturale, încurajează tinere talente, înființează centre artistice în școli și grădinițe. În final, trebuie să reiau câteva rânduri dintr-un articol mai vechi: “Nu mă pot opri, cum nu pot nici acum, să nu depășesc cadrul strict al
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
la a fi receptată și gustată de o elită insignifiantă cantitativ; mai mult, publicul acestei muzici este alcătuit masiv din specialiști, care își tămâiază confrații in cel mai familiar spirit cu putință. De cealaltă parte există lumea majoritară a muzicilor „ușoare” (comerciale, experimentale), cele mai multe dintre ele, de tip entertainment care, chipurile, traduc pasiunile sufletului, emoțiile și sentimentele de-o clipă. O lume a monodiei acompaniate, ce refuză ostentativ complexele sintaxe polifonice, omofoniile rafinate ori eterofoniile hiper-elaborate. Ea se adresează publicului larg
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
exilului pe care au pășit atîția români nu numai în timpul dictaturii ceaușiste dar și ca urmare a dezamăgirilor și derutei de după revoluție. Din motive diferite, și Israelul are cohorta lui de rătăcitori, în majoritate tineri avizi de o viață mai ușoară și lipsită de pericole dincolo de ocean. Și fiecare exod e însoțit de o povară uriașă de riscuri și drame colective și individuale, rupturi, prăbușiri, însîngerări morale și sufletești: familii destrămate, copii înstrăinați de părinți, părinți însingurați, oameni care o pornesc
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
Campionii de azi, starurile de mâine Selena MARCU Am mai scris despre incredibila Bianca Lixandru, micuța bucureșteancă, elevă a Viorelei Filip fiind campioana absolută a vârstei ei, în muzica ușoară românească. Ne întrebăm dacă există vreun concurs la care să fi participat și unde să nu fi luat distincția supremă! Și să nu vă închipuiți că ocolește vreun concurs, fiindcă este credincioasă crezului său că trebuie să se confrunte permanent
Campionii de azi, starurile de mâine by Selena MARCU () [Corola-journal/Journalistic/83393_a_84718]
-
melodiei “Dă-mi locul doi” de Marius Criști Popa, versuri Tony Klein, în interpretarea vibrantă a Marinei Voica, m-am gandit sa aștern câteva rânduri despre acest compozitor modest, dar foarte talentat, continuator al liniei de muzicalitate tradițională a muzicii ușoare românești. Ceea ce m-a impresionat de altfel încă de cînd l-am cunoscut, la un spectacol excepțional al lui Fuego de la Teatrul Național din București, unde făcea parte (claviaturi) din formație, a fost respectul față de înaintași, fie că este vorba
Marius Cristi Popa by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83392_a_84717]
-
-i viața mea”, “Florile iubirii”, “Moș Crăciun este pe stradă”, “Primește-mă la tine”, “Scenă și rolul”... Peste câțiva ani, voi fi fericit să pot să-mi amintesc cum v-am recomandat prin aceste rânduri un compozitor remarcabil de muzică ușoară!
Marius Cristi Popa by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83392_a_84717]
-
balerină Dana Iortoman, care se ocupă de cursurile de dans. Remarcabil este faptul că admiterile se fac prin concurs, selecția exigentă având scopul de a păstra doar copiii cu înzestrări reale. Cum este nevoie de asemenea școli în domeniul muzicii ușoare (gen tot mai urgisit), iată unde se pot înscrie candidații: la tel. 0721258252, pe bambischool@yahoo.com, pe facebook Bambi D’art School sau pe site-ul (aflat în lucru) www.bambischool.ro. Pe drept cuvânt, declară reprezentanții școlii, părinții
Laborator pentru glorie by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83394_a_84719]
-
artist. În program figurează și întâlnirea cu nume binecunoscute (actori, cântăreți, muzicieni, dansatori), de la care elevii vor putea deprinde tainele meseriei. Spre deosebire de școlile populare de artă, la Bambi D’art School pregătirea este complexă. Astfel, segmentul muzical include canto muzică ușoară, populară, teorie muzicală, pian, chitară, vioară, percuție, violoncel, flaut, iar cel actoricesc ore de dicție, mișcare scenică, exerciții pentru dezvoltarea personalității, atât de necesare și pentru cântăreți. Se mai fac cursuri de dans (balet, dans modern, zumba) și televiziune (dicție
Laborator pentru glorie by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83394_a_84719]
-
Dr. BÂRNĂ De zile bune ne asasinează, la postul de radio Europa FM (unde n-ai să auzi o melodie de muzică ușoară românească să dai cu tunul! Dar ce ne mai mirăm, când același lucru se petrece și la Radio, sic!, România?), o reclamă tulburătoare prin prostia ei, anunțându-ne iminentul concert al lui Richard Clayderman, “CEL MAI APRECIAT PIANIST AL TUTUROR
Paiul din ochiul altuia by Dr. BÂRNĂ () [Corola-journal/Journalistic/83395_a_84720]
-
maturizat, iar între piesele pe care le lansa apăreau tot mai mult creații proprii, pe care în ultima vreme compozitoarea s-a gândit (și bine a făcut) să le ofere tiparului, spre folosința și desfătarea celor care mai prețuiesc muzica ușoară. De curând a apărut, la editura “Glissando” a Universității naționale de muzică București, Caietul II, tipărit în elegante condiții grafice, un singur reproș fiind legat de absența diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru și creațiile sale” și supratitlul
Crea?iile Margaretei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83396_a_84721]
-
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru Vera PELICI La ediția din toamna anului trecut a Festivalului internațional de muzică ușoară “Dan Spătaru”, în cadrul recitalului său extraordinar (a fost o culme a evenimentului, în acompaniamentul orchestrei conduse de Ionel Tudor) Fuego a făcut o promisiune înainte de a cânta o melodie lansată de Dan Spătaru, “Serenada mea”, și anume că va întreprinde
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
12 ani începe o serioasă pregătire muzicală specifică la Școala de muzică și arte nr. 4, iar premiile n-au întârziat să apară, mai întâi la concursurile de chitară clasică. Profesoara Gabriela Boțan o aruncă în focul competițiilor de muzică ușoară, unde de asemenea face furori, cu distincții la vârf la București, Constanța, Aleșd, Costinești și o participare la Eurovision Junior. Un rol important în formarea ei artistică l-a jucat compozitorul Jolt Kerestely, care i-a scris mai multe melodii
Miss Mary by Lelia Corbu () [Corola-journal/Journalistic/83420_a_84745]
-
Apel trist “Trist”, pentru că nu prea vedem rezolvată situația într-o societate unde Radioul public desființează (!) redacția de muzică ușoară și unica emisiune de gen, “Top românesc”, a lui Titus Andrei (acesta urmând a fi pensionat, după câte am înțeles, așa cum postul public a făcut și cu Florin- Silviu Ursulescu, neavând pesemne nevoie de personalități în domeniu...)! La Radio
Apel Trist by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83413_a_84738]
-
România vor rămâne astfel redactori din noua generație, din categoria acelora care-i confundă pe Mălineanu cu Elly Roman sau pe Aurelian Andreescu cu Adrian Romcescu, acei “specialiști” pe care n-o să-i vezi niciodată la un concert de muzică ușoară... Amărăciunea ne-a fost sporită de comunicatul semnat de compozitorii Jolt și Andrei Kerestely, textierii George Popovici și Marian Stere (acesta din urmă este și interpret și redactor la Radio România Internațional). Despre ce este vorba? La Antena 3, atunci când
Apel Trist by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83413_a_84738]
-
repertoriul multor cântăreți, între care Aurel Pădureanu), “M-am regăsit”, “Culori”, “N-ar trebui”. Această paranteză era necesară pentru a înțelege locul important ocupat de Constantin Drăghici (stabilit multe decenii peste hotare, dar revenit în țară) în istoria muzicii noastre ușoare. Nu știm cum a reușit să- l readucă pe Drăghici în studio, dar cu siguranță Ioana Sandu l-a convins cu vocea sa frumoasă, pasiunea neostoită și șarmu-i feminin - și îi mulțumim pentru asta! Pentru că așa avem gravate pe albumul
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
Mihai Georgescu, liderul grupului, Liana Stanciu, fiind “șefa” Eurovision în acest an, din partea TVR (trecem peste faptul că ea ocupă o funcție importantă și la un post FM de radio unde să dai cu tunul și nu se difuzează muzică ușoară românească). Nu era mai simplu să se evite un asemenea conflict de interese? Ozana Barabancea a și declarat, de altfel: “Să terminăm cu nepotismul măcar atunci când e vorba de concursuri suportate din bani publici!”. Edificatoare este scrisoarea deschisă pe care
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
adevăraților cântăreți Mihai CHIHER Am fost o clipă să scriu “revanșa dinozaurilor” sau “marginalizaților”, dar n-are rost nici tangențial să ne referim la cei care, din ignoranță sau chiar din rea- voință, au făcut ca adevăratele valori ale muzicii ușoare românești să aibă atât de rar ocazia să se întâlnească, pe micul ecran, la radio sau în concerte, cu publicul care îi iubește. Ei nu se războiesc cu nimeni, nu au nevoie de nici o revanșă, pentru că au fost mereu pe
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
nici o revanșă, pentru că au fost mereu pe locul I, n-au pierdut nici un meci! Dovada zdrobitoare a superiorității acestor corifei ai genului (acum au fost doar 9 dintre ei, dar mai sunt și alții) a făcut-o spectacolul “Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, de la Sibiu. Am înțeles că a fost ediția a III-a a manifestării și că aceasta este titulatura aleasă de la bun început, dar poate ar fi fost mai potrivit ceva de genul “Șlagărele tinereții noastre” sau chiar
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
iar Casa de cultură a sindicatelor a fost luată cu asalt, cele 600 de bilete epuizându-se cu mult timp înainte, cu un afișaj minimal. Pentru că publicul îi dorește, îi așteaptă, îi iubește necondiționat pe acești demni reprezentanți ai muzicii ușoare românești, pentru că publicul s-a săturat de scandaluri, silicoane, playback și false “voci ale României”: oameni buni, acestea sunt adevăratele voci ale României, nu imitatorii jalnici cu care suntem asaltați! Prin această inițiativă, susținută de Primărie și Consiliul local, Sibiul
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
de șlagăre de neuitat, are la Brăila un festival internațional ce-i poartă numele, unde la ultimele ediții președinte al juriului a fost chiar Marius Țeicu. Acum 40 de ani, în 1973, Țeicu era pianist-corepetitor la clasa de canto muzică ușoară de la Școala populară de artă din București, multe din marile vedete ale genului datorându-i mult lui și profesoarei Florica Orăscu; între acestea, Mirabela Dauer și Dida Drăgan. Din același an datează o altă imagine istorică, în care Marius Țeicu
Marius ?eicu ? file de istorie by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83439_a_84764]
-
paralizează orice speranță că lucrurile se vor îndrepta. Oamenii onești din generațiile mature s-au ținut departe de poltitică, având în minte funestul model comunist. Tânăra generație s-a prins, însă, cât ai clipi, că politicul constituie speranța unei vieți ușoare, dacă știi ce funduri să pupi și din ce mâini să ciugulești grăunțele. În ce mă privește, pentru prima oară după ani și ani în care am crezut în schimbare, n-am să mai merg la vot. Mi-e de
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
anul crimelor sovietice. Într-un fel, Agnieszka asumă acest rol și inerentul sacrificiul pe altarul memoriei rezumată de inscripția pietrei tombale destinată fratelui asasinat la Katyn. Ies aceste figuri exemplare, din ceea ce au ele exemplar, aceasta este întrebarea? Avem o ușoară impresie de schematism cu o serie de personaje, altele, în schimb, au un relief mai pronunțat, de exemplu sublocotenentul Jerzy (Andrzej Chyra), aflîndu-se printre puținii supraviețuitori și intrat în rîndurile armatei de eliberare, fără a fi un individ tranzacțional. În
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de idei melodice sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
generalii. Drept dovadă, la summitul NATO din aprilie, miniștrii de externe ai Macedoniei, Ucrainei și Georgiei n-au putut influența nici cu un milimetru mersul evenimentelor. În epoca globalizării, forța militară și suflul politic au înlocuit - probabil pentru totdeauna - cavaleria ușoară a diplomației. Așa încât nu văd de ce un om politic ar mai vrea să devină, astăzi, ministru de externe. Cu atribuțiile reduse la minumum (ambasadorii sunt numiți, finalmente, de șeful statului, iar deciziile importante de geopolitică tot el le ia), ministrul
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]