2,479 matches
-
Reținem observația cardinalului Henri de Lubac (1896-1991) că "Umanismul exclusiv este un umanism inuman" (p. 19), că "destinul omului fiind veșnicia, el nu trebuie cu nici un chip să-și afle odihna aici pe pământ". (Ib.) Apud, H. de Lubac, Drama umanismului ateu, traducere din franceză de Cornelia Dumitru, Editura Humanitas, București, 2007, 314 p. Ultima afirmație poate fi nuanțată atunci când vrem să-l înțelegem și pe M. Eliade când scrie că "" nostalgia eternității" atestă că omul aspiră la un paradis concret
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
semnul unui vitalism constructiv, desolidarizându-l pe poet de pesimismul de esență schopenhaueriană atribuit personalității sale. Neputând să-i decidă expresiei acesteia o semnificație optimistă, Petru Comarnescu deduce aici un activism sublimat, o angajare socială a poetului în slujba unui umanism de esență utopică. Și Petru Comarnescu stabilește un rol contrapunctic pentru personajele imolate în soclul statuii, într-un fel care-l apropie pe Paciurea de Rodin. "Un bărbat, șezând cu capul în jos, ascuns între brațe, viguros construit, are de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
an zero / 33 I. METAMORFOZELE EUROPEI / 41 1. Europa dinaintea Europei / 43 2. Europa medievală / 47 3. Europa eruptivă / 55 4. Un fundament fără fundament / 71 II. CLOCOTUL CULTURAL / 79 1. Vîrtejul cultural / 81 2. Reinseminarea greacă / 93 3. Aventurile umanismului / 97 4. Aventurile rațiunii / 103 5. Aventurile științei / 113 6. Aventura gîndirii / 119 7. Identitatea culturală europeană / 133 III. NOUA CONȘTIINȚĂ / 141 1. Europa dintîi / 143 2. Schimbări de identitate / 149 3. Crize de cultură și civilizație / 155 4. Fragilitate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și eram pe-atunci comunist. Pentru mine, pentru noi, Europa era un cuvînt mincinos. Mă împotrivisem "noii Europe" a lui Hitler. Pentru mine, bătrîna Europă era leagănul imperialismului și dominației mai curînd decît al democrației și libertății. În discursul despre umanism, rațiune și democrația europeană nu vedeam un adevăr, ci o minciună: brutalitatea înfricoșătoare a conchistadorilor din Mexic și Peru, Africa supusă sclaviei și exploatării, puterea distrugătoare a Reich-ului german. După război, Franța și Anglia au continuat să fie puteri coloniale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îi aduceam în mod inconștient slavă Europei. Ca adolescent, îmi clădisem, ca atîția alții, fără să-mi dau seama, o educație europeană. Amprenta acesteia mă făcea să aleg Omenirea în defavoarea Patriilor, mă determina să combat naționalismele și să gust cosmopolitul; umanismul european era cel care mă chema dincolo de provincia europeană în numele universalului. Port în mine amprenta de neșters lăsată de Montaigne, Pascal, Rousseau, Proust. Însă la fel de importanți ca Molière fuseseră pentru mine Shakespeare și Cervantes, la fel de importanți ca Rimbaud fuseseră Shelley
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europene primordiale, trebuie alungat gîndul unei realități europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar în cadrul diviziunilor și antagonismelor dintre statele-națiune se va răspîndi și impune noțiunea de Europă. Iată-ne în chiar miezul dificultății de a gîndi Europa în momentul în care sîntem obișnuiți cu modul clasic de gîndire, unde ideea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Franței, Bavaria și Austria rămîn catolice. Se avîntă în zbor discursurile, ideile, informațiile, în roiul de file pe care îl împrăștie în cele patru zări invenția lui Gutenberg (1440). Are loc explozia Renașterii între Credință și Rațiune, între Religie și Umanism. Începînd de acum, cultura iudeo-creștino-latino-greacă încetează a mai fi o unitate simbiotică, strîns înfășurată în coconul teologic: fiecare dintre componentele sale devine nu doar complementară, ci și antagonistă în raport cu celelalte. Are loc explozia economică, socială, civilizațională: dezvoltarea civilizației burgheze clădește
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
reciproc. Ce rămîne? O altă dificultate legată de definire: pe cînd stăpînea Lumea, Europa s-a împrăștiat în lume. În vreme ce europeniza lumea, a mondializat europenismul. Iată motivul pentru care ceea ce este specific european nu mai este exclusiv european: Statul-națiune, Democrația, Umanismul, Raționalitatea, Știința, Tehnologia, Industria, Capitalismul, Socialismul. Într-un anume sens, Europa a "pus pe foc" și "a făcut" lumea 15. Dar ce este ea acum în lume? Europa era o noțiune cu granițe teritoriale vagi și cu granițe istorice nestatornice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
evreiești, creștine, grecești, latine par să se fi unit pentru a forma o sinteză armonioasă, care este atît substratul specific al Europei, cît și numitorul său cultural comun. Pe această temelie, Europa a produs o civilizație originală, marcată de spiritualitate, umanism, raționalitate, democrație, adică de virtuți și valori superioare celor ale oricărei alte civilizații. Acesta este mitul pe care Europa îl alimentează despre ea însăși. Dacă există un adevăr de netăgăduit în acest mit, Europa rămîne în schimb mutilată, falsă pînă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
umană la naționaliștii arabi, rațiunea pretutindeni în Univers, dacă este adevărat, cum spunea Descartes, că nu există în lume lucru mai bine împărțit ca bunul-simț"16. Cultură și civilizație Am vorbit de cultură evocînd substratul iudeo-creș-tino-greco-latin și de civilizație evocînd umanismul, raționalitatea, știința, libertatea. Acești doi termeni, care se suprapun adesea în franceză, sînt clar diferențiați în gîndirea germană, unde Cultura desemnează ceea ce este unic și specific într-o societate, în timp ce noțiunea de Civilizație se referă la ceea ce poate fi dobîndit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sale unice, iar civilizația, acumulînd lucruri dobîndite, cu alte cuvinte, progresînd. În cazul de față, mă voi vedea nevoit să împletesc cele două concepții. Astfel, voi păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite. Însă fapt de o mare complexitate umanismul, raționalismul, știința sînt, din punct de vedere al originii lor și al primelor lor evoluții
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
voi păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite. Însă fapt de o mare complexitate umanismul, raționalismul, știința sînt, din punct de vedere al originii lor și al primelor lor evoluții, fenomene specifice ale culturii europene înainte de a deveni fenomene de civilizație transmisibile și universalizabile, susceptibile a fi integrate de către culturi exterioare, care se vor fi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și civilizație. De aceea, voi permite vocabularului meu să se miște liber în zonele cu contururi imprecise și, în funcție de presiunile conotative subconștiente, voi folosi cînd un termen, cînd pe celălalt pentru a mă referi la producțiile/produșii gîndirii europene, precum Umanismul, Rațiunea, Știința. Dimpotrivă, voi păstra termenul de cultură pentru a desemna ceea ce aparține exclusiv etniilor, provinciilor, națiunilor. Aceasta ne va ajuta să înțelegem, la capătul călătoriei noastre, că dacă într-adevăr cultura europeană a devenit civilizație revărsîndu-se asupra lumii, culturile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate, eșuează, reîncep. Tot ceea ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îl va afla în propriile-i legi, care se supun Legii supreme a determinismului. Știința îl va așeza pe verdictul irefutabil al experiențelor sale. Omul îl va căuta în propria-i rațiune (Sapiens) și în iscusința sa tehnică (Faber), iar Umanismul îl va găsi în Omul subiect aflat în centrul unui lumi de obiecte. Credința se vede nevoită să se fondeze doar pe ea însăși. În cursul aceluiași proces, Politicul se autonomizează în întregul său: Statul se întemeiază pe propriul interes
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de o contestare radicală. Într-un anumit fel, negarea nu încetează a se manifesta în istoria culturală a Europei. Credința însăși joacă un rol critic fundamental, deoarece ea subminează toate fundamentele propuse de gîndirea laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
naturalismului și raționalismului grecești tind să integreze omul în physis. Sub presiunea acestei antinomii, statutul omului se problematizează, și va continua să se problematizeze necontenit. Începînd cu Renașterea, există numeroase speculații care încearcă să articuleze relația Om Natură Cosmos. Ulterior, Umanismul filozofic, chiar dacă se delimitează de Credința creștină, va păstra statutul supranatural al Omului, devenit subiect unic al Universului, și îi va atribui vocația aproape divină de a deveni Stăpînul acestuia. Însă acest statut se va dovedi din ce în ce mai greu de menținut
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
prisma proprie, una ca fiică a Creștinătății, cealaltă, ca fiică a Greciei. Mai mult: apărătorii adevărurilor iudeo-creștine și apărătorii adevărurilor grecești pot intra în conflict în virtutea certitudinii că sursa lor este unica sursă veritabilă a Dreptății și Libertății. 3 Aventurile umanismului Umaniștii au fost acei oameni ai Renașterii care au încorporat în mod profund în cultura lor scrierile grecești și latine, care au constituit începînd din secolul al XVI-lea "disciplinele umaniste". În ceea ce privește noțiunea de umanism, aceasta a fost creată în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Dreptății și Libertății. 3 Aventurile umanismului Umaniștii au fost acei oameni ai Renașterii care au încorporat în mod profund în cultura lor scrierile grecești și latine, care au constituit începînd din secolul al XVI-lea "disciplinele umaniste". În ceea ce privește noțiunea de umanism, aceasta a fost creată în secolul al XIX-lea și transferată retroactiv asupra originii sale, pentru a desemna mișcarea profundă de reabilitare spirituală și de promovare morală a ideii despre om care începe să se afirme în secolul al XV
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-lea, așa cum o demonstrează scrierea De dignitate hominis a lui Pico della Mirandola (1486). Ideile de demnitate și libertate se cheamă una pe cealaltă: omul este demn a fi liber, iar exercitarea libertății este necesară propășirii sale. În acest sens, umanismul nu este incompatibil în principiu cu Creștinismul, unde omul, chiar păcătos, este asemenea chipului lui Dumnezeu și cununa Creației. Va deveni totuși antinomic acestuia în măsura în care omul se va afirma ca fundament al oricărei valori și își va asuma misiunea de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Va deveni totuși antinomic acestuia în măsura în care omul se va afirma ca fundament al oricărei valori și își va asuma misiunea de a-și lua destinul în mîini, iar apoi de a-și exercita propria suveranitate asupra universului. Din acest moment, Umanismul operează o revoluție coperniciană care va provoca explozia creștinismului, așezînd omul în centrul lumii din punct de vedere etic și intelectual și făcînd din el unicul Subiect al Universului. Individualism și umanitarism Umanismul reia ideea lui Protagoras: "Omul este măsura
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
propria suveranitate asupra universului. Din acest moment, Umanismul operează o revoluție coperniciană care va provoca explozia creștinismului, așezînd omul în centrul lumii din punct de vedere etic și intelectual și făcînd din el unicul Subiect al Universului. Individualism și umanitarism Umanismul reia ideea lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor". Însă el vrea să găsească în Omul însuși fundamentul demnității și al virtuților sale. De aici și ideea, formulată pentru prima oară de Grotius în 1625 în contradicție cu teologiile catolică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Stat. Spre deosebire de Hobbes, care îl aservește pe individ Leviathanului (1651), în lucrarea sa Două studii asupra guvernării (1690), Locke cere statului să garanteze drepturile individuale. Aceasta va culmina în domeniul politic cu legea Habeas corpus și cu Declarația drepturilor omului. Umanismul va atinge desăvîrșirea filozofică odată cu secolul Luminilor și se va afirma din punct de vedere politic odată cu Revoluția franceză. Din acest moment, progresul Istoriei și propășirea omului se vor întrepătrunde și vor ființa în strînsă legătură. Condorcet anunță progresul uman
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
economice și sociale care, începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, vor sfărîma vechile solidarități, vor atomiza indivizii și vor aduce mijloacele materiale și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și într-un sens, dimpotrivă, solidar, un alt curent provenit din Umanism va crea și va dezvolta umanitarismul, corespondent laic al milosteniei creștine, și mai ales ideea de Umanitate, nouă Matrie, potrivit expresiei lui Auguste Comte, care, înglobînd și provincializînd patriile, va aduce laolaltă toate ființele omenești. Comte și Marx își vor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]