13,247 matches
-
intre Într-un harem. Într-o țară În care meseria de a oferi plăcere era nobilă și stimată, copiii erau pregătiți de mici În acest sens prin exerciții amoroase. Nu trebuie să credem totuși că fetele obișnuite din adolescență să umble fără rost deveneau preotese ale zeiței Afrodita, transformându se În curtezane cunoscute și stimate de toată lumea din oraș. Tot ceea ce știm despre civilizația greacă antică ne arată că prostituatele din temple erau femei de familie bună, iar hetairele - curtezanele Atenei
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
l-a cunoscut pe Nicolae Ceaușescu au ramas neclare, dar ne putem baza pe mărturia din 1990 a surorei mai mici a dictatorului, Maria Agachi, cunoscută mai ales drept „Coana Mărioara”: „Leana!? O putoare. Când el era la Doftana, ea umbla cu nemții după ea. Făcea chiolhane pe Sebastian și... ce mai! Sora-mea a mare (Niculina Rusescuă Îi făcea pachete lui Niculae, ea le ducea și așa au ramas Împreună”. Perioada anilor 1930 este foarte Încețoșată În privința tânărului Ceaușescu, acesta
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
care au determinat-o să nu Își continue studiile, depășirea acestor impedimente fiind primul pas spre materializarea visului ei de a fi licențiată: „... vreau să Îmi fac card și să Îmi depun banii pentru facultate În cont și să nu umblu În ei... Îmi doresc să termin liceul, să iau bacul și să intru la facultate la Comunicare și relații cu Publicul sau, dacă nu, la Psihologie...”. Ariana este singura intervievată care nu spune nimic despre terminarea ciclului gimnazial sau despre
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
zi el mi-a propus dacă nu vreau să lucrez În night club! Pentru prima oară În viața mea mi s-a propus așa ceva... eu din curiozitate am spus din prima da. După o săptămână de distracții la maxim, am umblat prin toate discotecile din oraș, restaurante, și bineînțeles că nu a lipsit și sexul..., m-am hotărât să plec În Oradea, unde urma să mă angajez...”. Continuarea poveștii lasă de Înțeles că decizia intrării ei În „câmpul muncii” nu a
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu mă caracterizează, dar În același timp consider că este un mod ușor de a obține bani În scurt timp, deși «mă vând»,... Vreau să Îmi fac card și să Îmi depun banii pentru facultate În cont și să nu umblu În ei...”. Cazul Ameliei comportă o situație aparte. Deși foarte tânără, are deja un copil, și chiar dacă acesta a apărut destul de brusc, Într-un moment incert al propriei vieții, ea Își fixează ca cea mai Înaltă prioritate creșterea și educarea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
zi el mi-a propus dacă nu vreau să lucrez În Night club! Pentru prima oară În viața mea mi s-a propus așa ceva... eu din curiozitate am spus din prima da. După o săptămână de distracții la maxim, am umblat prin toate discotecile din oraș, restaurante, și bineînțeles...că nu a lipsit și sexul. Era foarte bun la pat... m-am hotărât să plec În Oradea, unde urma să mă angajez. Am plecat Într-o dimineață din Iași. Pe tren
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
telefon, și sunt genul de persoană care nu cere ajutorul altcuiva... Încă nu am luat salariul abia peste 3 zile Îl voi lua. Vreau să Îmi fac card și să Îmi depun banii pentru facultate În cont și să nu umblu În ei... Nu vreau să fac prea mulți «purici» În club, cum se spune, pentru că nu mă caracterizează, dar În același timp consider că este un mod ușor de a obține bani În scurt timp, deși «mă vând», cum spune
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
către purificarea ta, simți gust sulfuros de otravă, poveștile tale vechi, din orologiul cu cuc, au mucegăit, au făcut viermi, carnea versurilor tale a îmbătrânit, mitologiile tale personale au ruginit, cineva ți-a luat mințile, a modificat amintirile tale suave, umblând tiptil prin șantierele trecutului tău mereu în schimbare, moleculele de otravă vor întâlni moleculele de acid, pericole se ivesc precum mișcările peristaltice ale întregului tău tub digestiv. nouă în al patrulea loc: muști din tine, cu înverșunare, ca dintr-un
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
care le va scoate dintr-o borsetă care nu se remarcă ușor. șase în al patrulea loc: coapsele tale sunt jupuite, picioarele tale tremură. mergi și scaldă te în lacul kanas, în portocalia lui după amiază, lasă furnicile albe să umble pe coapsele tale, lasă tigrul qilin să te lingă tămăduitor. ai muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările tale dispar, auzi vorbe pe care nu le crezi. faci ce știi tu că trebuie să faci
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vei da apă din desaga ta ochilor care vor să plângă, bisericilor care vor să o sfințească, ai apă, ai bunăstare. mergi înainte cu bunăstarea strânsă cu grijă în desaga ta. mici reparații tata este inginer, de aceea știu să umblu la tabloul de siguranțe dar asta nu mă ajută foarte mult când se face brusc întuneric înlăuntrul meu sunt pricepută la schimbat garnituri, țevile din bucătărie și baie sunt în stare perfectă însă eu pierd continuu, în fiecare zi repar
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
na. viața nu e în altă parte numai cu tine, luo na numai pentru tine, pentru noi, pentru copilul nostru. un bulgăre de frumos, rece, fierbinte, amețitor Țca atunci când amesteci înghețată cu măr copt) o umbră a străzii târzii, care umblă pe noi o ploaie cu bulbuci de cuvinte rostite în același timp o trăire de sex feminin, tristă și frumoasă ca o cariatidă care susține acest templu de uimire. nu e complicat, nu e postmodern, dar îmi seamănă ceea ce scriu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am de trăit câțiva ani. DĂNILĂ: Ai s-o vezi și ai s-atingi suta, cumnată Anisie! Numai să nu te mânii prea des, că te zbârcești fără vreme... Ei, mulțumesc pentru sfat bun și mai rămâneți sănătoși! (pleacă) ISPAS: Umblă sănătos, Dănilă. Și vezi de fă treabă bună! ANISIA: Haide, bre omule, că s-au sleit de tot cele plăcinte în covată. ISPAS: Da' spuneai că nici nu le-ai dat la cuptor. Când le-ai făcut de s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
câțiva le-am adăugat și ceva dobândă pe spinare, că mă amețeau de cap. M-oi dumiri eu și cu tine când te-i întoarce, că acuma văd că nu-i chip să-ți dau de capăt. Cată numai de umblă cu grijă, dacă ți-ai pus în minte să scoți boii vânzători, și vezi să nu te înșele careva, că într-ale negustoriei te pricepi taman cât în celelalte... DĂNILĂ: Bine, bine, om trăi și-om vedea. Eu zic așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
așa mai încolo. Iară dacă am nevoie de franci, iaca, duc una la târg și-o vând cât ai clipi; cinci la mână, fratele meu! DĂNILĂ (uimit): Apoi, bade Conovăț, se potrivește cum nici că se putea mai bine! De când umblu eu după o sculă ca asta..., n-am vreme, că ți-aș povesti. Iaca, am carul de vânzare. Dacă te învoiești, îți dau carul și-mi dai capra. Că eu nu mai am loc în bătătură de-atâtea care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul. Umblă sănătos și cântare bună! CÂRLIG: Păi mulțumim, la fel si dumnitale. (pleacă cu capra) DĂNILĂ: Săăăăraca de dânsa, căprița mea, iaca unde avea să-i fie sfârșitul! Ce să-i fac dacă s-ncontrat și trăgea în altă parte decât voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din urmă. ANISIA: Așa, bărbate, așa. Mai dă-i-l! Poate i-a face capătul, să scapi de-a binelea de dânsul. DĂNILĂ: Pușché pe limbă-ți, cumnată! Una-i una și două-s mai multe; cu lucrul altuia altfel umbli, că, de, ai a da samă pentru ce-ai primit. Așa că am să iau de coleá și toporul, și gata. Mulțumescu-ți, bădiță, și m-oi întoarce cât mai degrabă. Tabloul 2 (Decorul din tabloul 4, act I luminișul din pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
oare cum pacatele mele să car cogeamite burduful cu parale acasă? Cu iapa? Acu', las' c-ar cam deșăla-o, da' cum să-i aburc sus? Să-nham iapa la sac, iară nu merge, că sacu' n-are roate, să tot umblu cu el când la deal, când la vale. Iaca bre! Până acuma n-aveai para cu bortă s-o pui în punga cea goală, ș-acuma te-nădușă mulțimea banilor! Da' parcă tot mai bine-i așa decât altmintrelea. (pune mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-ntrecem la fugă; să vedem care aleargă mai tare. DĂNILĂ: Cum, bre? Adică să-ncep eu, om în toată firea, cu nevastă și copii, s-alerg printre copaci? CODÂRLIC: Și ce, nu s-a mai văzut? Pesemne nu prea ești umblat prin lume... Da' dacă nu te-ncumeți, poți să pupi burduful, că l-am și înșfăcat! Haide, ori laie, ori bălaie, că n-am când aștepta. DĂNILĂ: Măi pușchiule, da' cu mine ți-ai găsit tu că poți să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Care spaimă? Nu i-ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul. Acuma umblă de adă niște banițe să cărăm în casă bănișorii pe care i-am dobândit cu capul ista prost al meu. (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede. Din culise, vocile lui Ispas și Anisiei) ANISIA: Ba eu îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îți spun, barbate, că l-am văzut pe Dănilă călărind prin văzduh un balaur! ISPAS: Taci, Anisie, că te-a râde lumea! (intră amândoi) Iaca, Dănilă îi ici, de față. DĂNILĂ: E-he-he, să crestez în grindă, bădie! Ați catadixit să umblați pân-la pragu' meu... ISPAS (se apropie, se uită la sac): Bre, bre, da' știu că ai ceva parale! Ai găsit vreo comoară, Dănilă? ANISIA (se uită și ea): N-ar fi de mirare; norocu' bate mai ales acolo unde lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lumina primăverii, mlădie ca trestia în vânt, înțeleaptă ca zicerea bătrânească... Domnița Liana! LIANA (intră, la fel ca celelalte) PRICINĂ (tot mohorât): Mda... treci și tu... (arată spre celelalte două. Liana trece) Mda... Trei fete, trei belele... Unde mi-ați umblat? Iaca, de supărat ce-s, m-am așezat pe jâlțul cel negru, și nu cred să mă ridic de-aici prea curând. Am să poruncesc să vă taie capul! POSACUL (tușește cu înțeles): Châm... châm... PRICINĂ: Ai zis ceva? POSACUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
făgădui scurtarea cu un cap. LIANA: Îți mulțumesc, bunule prieten. Mă duc să-mi pun strai sărac de copilă orfană și să-mi adun într-o legătură cele trebuincioase la drum lung. Rămâi cu bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o urmărește cu privirea.) CRAINICUL CURȚII (din culise): Măria Sa binevoiește să prânzească. Restul împărăției să steie pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
douăzeci, mâncând din ele să uiți cu cine petreci; tot atâția mușchi fragezi de pe spinare, care, fiecare, pus pe frigare, cu altă friptură n-are asemănare; și încă de două ori câte zece buturi de vacă, pentru că, pe unde-am umblat, încă n-am aflat mesean căruia asemenea bunătate să nu-i placă. Să mai adaogi domnia ta patruzeci de cocoși și tot atâția curcani pântecoși, din care ne-om da silință să pregătim borșul și răciturile de trebuință. Din iazuri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de clacă nu cred să am vreme așa de curând. Cu bine, căpitane, și să știi că m-am bucurat cunoscându-te. PÂRJOL: D-apoi eu! Și-ți făgăduiesc să fac întocmai cum m-ai sfătuit. La bună vedere! LIANA: Umblă sănătos! (Pârjol iese. Liana se așază și-și continuă însemnările, cu catastiful în față. Intră O fată.) FATA: Jupâniță, împărătița Lioara poftește să mergi neîntârziat la Măria Sa. LIANA (uimită): La Măria Sa? Oare ce treabă poate avea Măria Sa cu mine? FATA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu se pomenește boală sau durere. Traiul celor preafericiți curge pururea lin, din cerul fără nori nu fulgeră niciodată. Pajiștile mereu verzi și cărările presărate cu nisip de aur n-au hopuri sau mușuroaie de care să te împiedici la umblat, nici gropi neastupate în care să dai. Aici șarpele nu are venin, ardeiul nu ustură și ghimpii trandafirilor sunt rotunzi ca mazărea. Tot ce se află aici e dulce la gust și neted la pipăit. SISOE: Lăudat fie numele Celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]