1,469 matches
-
iar în ultimele zile înainte de arbitrajul de la Viena, căutându-se punct de sprijin în afară de Axă. Astăzi când dezastrul țării este îngrozitor de mare, când puterea Statului este fărâmițată, când un întreg popor nevinovat e azvârlit în cea mai neagră deznădejde, lovit, umilit, batjocorit, când anarhia cea mai cumplită ne amenință, când foametea bate la ușă și când toată lumea indică pe vinovat, Garda de Fier e silită să părăsească atitudinea ei de largă înțelegere față de Rege și să-i ceară singurul act patriotic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teren de către Nicolae Petrașcu, a repurtat succese și realizări unice pe care regimurile ce au urmat, beneficiind de ele, i le contestă. Pentru că, la sfârșitul forțat al acelei ere, țara, cu o treime din teritoriul ei pierdut, cu o armată umilită, fiindcă nu fusese lăsată să lupte pentru integritatea ei, cu sutele și sutele de mii de refugiați fără surse de existență, cu toate ravagiile unui năprasnic cutremur de pământ asupra Capitalei și mai ales cu acea demoralizare a populației, după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și amenințați cu pierderea pozițiilor lor privilegiate dacă nu se supuneau tuturor cerințelor impuse. Evreii obligați să curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând victime insultelor, intimidărilor, tâlhăriilor și abuzului fizic. Pericolul de a fi amendat, bătut și chiar deportat în Transnistria, precum și teama că guvernul Antonescu va lua măsuri radicale, ca acelea care au urmărit distrugerea evreilor din Basarabia și Bucovina în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
direct și intenționat de către subiect, din propriul interes pentru propriile satisfacții; celălalt poate fi calomniat, bârfit, denigrat, defăimat, i se pot submina rezultatele, e făcut să decadă financiar, situațional, moral, el și familia sa. Celălalt poate fi făcut de râs, umilit, batjocorit. Astfel de comportamente fac parte de obicei dintr-o dialectică a confruntării și luptei interpersonale și pot fi întreținute de sentimentul urii și răzbunării. În perspectiva tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatului, comportamentele menționate pot fi expresia unei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Madeleine Férat, București, 1924, Visul, București, 1928, Otrava, I-II, București, 1929; George Sand, El și ea, București, 1926, Ultima dragoste, București, 1930, Cora, București, f.a.; Ivan Bunin, Potirul vieții, București, 1928; Joseph kessel, Nopți Princiare, București, 1928; F.M. Dostoievski, Umiliți și ofensați, București, 1930, Casa morților, București, 1944; Jack London, Martin Eden, I-II, București, 1931; Cervantes, Don Quijote, I-II, București, 1936; Fenimore Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii, București, 1938; Andreas Latzko, Lafayette
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
prilejul de a imprima un accent mai intens laudei aduse dragostei omenești, asociindu-i acordurile patetice ale suferinței. Umanitarismul sentimental al autorului își proiectează elanul în figura unui Christ simbolic (Iisus), nu Dumnezeu abstract, sustras durerii, ci om, înfrățit cu umiliții și nedreptățiții lumii. Solidaritatea de esență creștină cu cei revoltați capătă expresie directă în ciclul de sonete Zile de durere, scris în 1907, sub impresia răscoalei țărănești. Nu lipsesc din dialectica meditației lui C. (și ecourile venind de la „idolul” sufletului
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică a unui reazem al certitudinilor, nostalgia unei coerențe a valorilor morale (Candela: „Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână / Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, / Umilit ca să-nșale și blând ucigător, / Tronul dumnezeirei cum va putea să-l vază, / Când la un semn puternic se vor clăti cu groază / Cerurile-așezate pe polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt, el depășește obișnuitele glose în spiritul vanitas vanitatum
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
unei opoziții politice între popoarele mari și popoarele mici. Acumularea faptelor mărunte în care se specializează arheologia ține, prin regimul ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă, concertul variat și melodic al arheologiei trebuia să tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când te mai loveai și de lipsa de solidaritate dintre deținuți... S. Ț.: Ceea ce m-a revoltat atunci a fost inconștiența de fiară la care te aducea foamea. Nu era suficient că mâncarea era puțină și proastă și că eram umiliți și bătuți de caralii, mai veneau și aceste episoade de sălbăticie și abrutizare dintre deținuți, care te demoralizau complet. Și a doua zi trebuia s-o iei de la capăt. Dar oricât am încerca acum să-i judecăm, nu putem totuși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
păr alb ca în povești. Țiganul ăsta care era cu noi în brigadă l-a recunoscut în bătrânul acela pe tatăl său. De unde o fi aflat, cum o fi aflat taică-său că e acolo...! A venit să stea, așa umilit, măcar să-l vadă. Țiganul a ridicat mâinile și a strigat: "tatăăăă!" (izbucnește în plâns) Îmi cer scuze, sunt momente pe care nu le poți trece în tăcere, formal și neutru, și să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a salvat pe acest medic deoarece i-a arătat o autorizație de călătorie pe care el Însuși i-o eliberase 109. Evrei care s-au aflat În curtea Chesturii au spus că au văzut mulți medici militari evrei bătuți și umiliți. Maiorul dr. Marcu Caufman XE "Caufman, Marcu (maior dr.)" , medic evreu mobilizat, locuitor al Iașiului, a rămas În viață și a descris după război soarta unui militar evreu În ziua pogromului. La 27 iunie, a aflat că tatăl său a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luată prin comunicatul difuzat la radio și care a avut darul să irite opinia publică românească). Munca pentru interesul obștesc nu trebue să degradeze pe nimeni. Ostașii de toate gradele își fac șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la Președinția Consiliului de Miniștri pentru a se lua măsurile expuse mai sus, prin cari: Sperăm că se va calma opinia publică românească; Se vor crea și fondurile necesare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de orgolii și între ego-uri care nu încap în aceeași pagină. Fiecare „22“ a fost un unicat refăcut zi de zi înainte de publicare. Hăbăuc, creativ, fără de șabloane. S-a umilit pentru platforma numită dialog social, dar nu s-a lăsat umilită ca cetățean. S-a apărat în justiție și a învins în premieră marii bărbați macho ai țării. Am fost împreună prin tot ce-a însemnat România postdecembristă, Felix Culpa, mineriade, regimul Iliescu, regimul Constantinescu, baronii locali, democrația șchioapă, capitalismul sălbatec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cauzele cele mai neverosimile. Acesta este riscul: ca postura de victimă să se învecineze cu impostura, cei ce pierd și cei umili putând a fi alungați, spre profitul celor puternici, ajunși maeștri în arta de a purta pe chip masca umiliților"331. Nihilon al lui Sillitoe ne amintește de trecut, când "istoria, așa cum se știe, s-a oprit la începutul regimului prezent, care, de-a lungul celor două zeci și cinci de ani de putere, a tăiat legăturile țării cu lumea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
utilitate și reflectare a muncii și efortului fiecăruia în nevoile și interesele celorlalți. Capitalismul nu răsplătește la întâmplare, iar acolo unde o face, se întâmplă în concordanță cu interesele tuturor celor care participă la viața socială. Sigur, ne putem simți umiliți atunci când vecinul nostru câștigă mai mult decât noi, mai ales în condițiile în care îl considerăm a fi mai prost decât noi. Da, poate fi mai prost numai că poate fi mai determinat, mai decis, mai hotărât și mai puternic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru cititor, pe atât de minuțios și exact descris de către scriitor, cu o ,cruzime" psihologică specifică lui Marin Preda. În lumina crepusculară a propriei singurătăți, tatăl, cu fruntea lui bombată și limpede aplecată spre genunchi, iese înfrânt - dar nu și umilit - din lumea Moromeților. I: un mare, inegalabil roman.
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
Urcînd leneș și indiferent/ Spre slăvi / Acestea oare să fie/ hotarele Țării?/ Spuneau c-am vîndut/ Românilor Basarabia./ Iată și/ Țărani cu mere, veniți/ Tocmai din satul meu de la Prut/ În piața Matache, din București./ Stau merele noastre/ Rușinoase și umilite,/ Printre banane" (Vremuri). În fine, Basarabia natală e proiectată într-o dialectică a libertății, nostalgic percepută în umbra neîmplinirii, a dramaticei incongruențe dintre verbul speculativ și fapta istorică: "Rău să nu înțelegi/ Că ești liber./ Dar groaznic/ Să nu pricepi
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Un film sec, mustind de adevăr. “Felia de viață” concentrează o felie de lume românească. Dialogul de familie devine un instantaneu plin de specific național, dar valabil oriunde în lume; pentru că oriunde în lume poate exista un tată jerpelit și umilit de sistem, față în față cu un fiu înstrăinat, care se descurcă. Așadar, marea calitate a filmului e adevărul, pe toate planurile (de la adevărul scenariului la adevărul interpretării). Discutabilă mi se pare opțiunea regizorului pentru un decupaj de o rigiditate
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
asumă naratologia și critica arhetipală, într-un demers care acoperă mai bine de o sută de ani, cîți vor fi trecut de la prima traducere în limba română a unui text dostoievskian: în 1885, apărea în foileton, în ziarul „Românul”, romanul Umiliți și obidiți. Elena Loghinovski studiază, în cazul lui Liviu Rebreanu, filiațiile cu literatura rusă (Gorki, Tolstoi, Cehov, Leonid Andreev), marcînd în raportul cu Dostoievski afinități de program estetic: „Astfel, atunci cînd citești, în Cred (1924) sau Mărturisiri (1932), destăinuirile lui
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
pînă la disperare. Ne-am pierdut iluziile într-o măsură nepermisa, la scară colectivă. Contactul cu compatrioții mei e totdeauna deprimant iar influența lor e dizolvanta, cum bine sade unor oameni care au înțeles prea mult, pentru că au fost prea umiliți". Cel mai mult l-a durut articolul lui D.D.Rosca și a fost rău surprins cînd, mai tîrziu, s-a găsit, după moartea filosofului, intervenția lui Blaga, publicată postum. Și pe Blaga îl situase din tinerețe pe un piedestal înalt
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
rușine pișăcioasă în fața ambasadei Franței, cele mai nenorocite mîrțoage, cu coastele ieșite, și căruțele cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de tencuiala căzută de pe cioturile lor de brațe” sînt contrapuse blocurilor despotului, al cărui palat, “tot neterminat, deja în refacere, tronează ca o gigantică excrescență a puterii (un tort, de fapt, clădire grotescă la extremitatea unui bulevard conceput
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Prin citirea și expedierea cu întârziere a corespondenței, autoritățile l-au supus la restricții multiple ale dreptului său de a comunică cu Curtea și cu Comisia. Acest fapt i-a cauzat suferințe rezultate din faptul că s-a simțit izolat, umilit și fără nici o apărare în fața autorităților. Subliniază apoi că a fost obligat, în cele din urmă, să se umilească în fața altor deținuți, menționând situația sa financiară precară, în scopul de a le solicita plicuri sau timbre ori de a accepta
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Silvestru Cotleţ împotriva României*) (Cererea nr. 38.565/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167510_a_168839]
-
membrii familiei Moldoveanu merg la miezul nopții la sediul primăriei de sector să îl aștepte pe primarul Vanghelie (se pare că acestea sunt orele la care vine domnia sa la serviciu). Nu îl găsesc pe primar, în schimb sunt șicanați și umiliți dinnou de poliție, care le spune că nu au voie să aștepte seara în fața primăriei deoarece, fiind 3 persoane, constituie ”grup infracțional”. Avocata proprietarului comunică prin telefon că nu au venit pe 1 martie pentru că era încă frig afară și
”Înainte eram puțini, acum suntem mai mulți și o să fim și mai mulți!” () [Corola-website/Science/295648_a_296977]
-
minciuni” (Aurel). Scena înmormântării, la care participă diferite oficialități (primar, ministru), mineri, soțiile și mamele celor morți este una dintre cele mai puternice scene de confruntare dintre autorități și muncitori din dramaturgia românească. O scenă în care revolta mocnită a umiliților, obligați să-și plângă morții în timp ce ascultă discursul ipocrit al celor care încearcă să cumpere moartea cu decorații, explodează în rafale de violență colectivă. Exploatații își strigă nemulțumirile și cer să li se respecte munca, să nu mai fie considerați
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
să zicem, dar știe pentru ce o face. Ar face-o și aici dacă ar fi bine plătit. Dar aici te duci să lucrezi pentru 5-6 milioane, minimum pe economie, și... M., chelnărița: Tot ești umilit! Ești de multe ori umilit! P., paznic de școală: Eu am vreo 12 calificări. Dar nu mai sunt locuri de muncă în domeniu. Am vreo 4 în industria alimentară, că am lucrat la fabrica de conserve. N-am ce să mai lucrez cu ele. Sunt
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]