1,694 matches
-
sau pentru încrucișări ulterioare. 94 Redăm, în continuare, câteva date biometrice ale crapului unguresc importat, comparativ cu descendența acestuia, obținută la noi în țară (după Al.Cristian și El.Costea, 1971). Tabel nr. 4. Valorile principalilor indici biometrici la crapul unguresc și la descendență. Sexul Valori I. P. I. C. C. F. medii 2,31 0,96 3,81 Cr. import (C3) femel limite variații 2,15-2,45 0,89-1,02 3,48-4,40 medii 2,40 0,98 3,57 Cr. Import
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care mergea spre dreapta. După ce a trecut în țara Aluta, îi ieși înainte Bazaram-bam cu o ar-mată, dar e bătut. Cadan, Böcek și Burii, trecu în țara sașilor peste munți, intrînd la Kara-Ulaghi și a bătut popoarele ulaghice”. După cronicile ungurești, tătarii au năvălit în martie, anul 1241 în Ardeal prin pasul Rodna cu Cadan și prin pasul Oituz sau Bran, fiind așteptați cu sabie de voievodul Posea al Ardealului care moare pe cîmpul de luptă. Din aceste informații rezultă că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de tip hanat sau regat ci trăiau pe clanuri conduse de cîte un șef iar cînd venea pofta de jaf sau chemare la oaste se adunau aceste căpetenii și hotărau rostul acțiunii. O singură dată este pomenit într-un document unguresc nu-mele unei căpetenii care a trecut la creștinism împreună cu clanul său. În urma unei acțiuni misionare prelungite de convertire a păgînilor la catolicism, papalitatea a hotărît să înființeze o episcopie pentru teritoriile din sudul și estul Carpaților smulse dominației cumane. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tot pe această apă. La întoarcere din imperiul mongol s-a întîlnit cu mai multe solii care și ele veneau de la curtea marelui han printre care era și ducele Olaha, nume ce ne amintește de umanistul ardelean Nicolaus Olahus, cuvîntul unguresc olah pentru român. Toate teritoriile din estul și sudul Carpaților care au fost sub suzeranitate ungară au trecut sub controlul tătarilor. Cronica franciscanului Paulin de Veneția ne lasă însemnările: ,,Iar tătarii după ce au subjugat părțile orientale se îndreaptă spre cele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
multe, era cald, era nădușeală... Că știți ce-o făcut la Miercurea Ciuc? Ne-o bătut obloane-n geamuri... Deci nu-ți intra aer aproape deloc În cameră și eram Înghesuite, pentru că-ntre timp, v-am spus, că fusese revoluția asta ungurească și-o mulțime de persoane care ținuse cu revoluția, mai ales ardelence, o fost arestate. Din Cluj o fost o mulțime de fete de la liceul maghiar, care făcuse tot felul de poezii. O fost descoperită-n primul rând profesoara lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stat care se voia liber și independent. V. mai departe, p. 364 și urm. și nota 91. 108. Asemenea comentarii sunt amintite și în memoriile principelui Carol în care se notează, la 21 aprilie/3 mai 1877, că unele ziare ungurești, iritate împotriva tânărului stat român „în mânia lor se urcă până la trufia d-a zice că un singur regiment de honvezi e d-ajuns ca să zdrobească toată armata românească. Ele nu tăgăduiesc deloc simpatia lor pentru turci și arată Rusiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cam în același fel de milițieni. Câțiva turiști dintr-o mașină austriacă n-au povestit cum fuseseră ușurați de un milițian de articole cosmetice, de o sticlă de coniac și de țigări. Trecând în Ungaria, după întunericul din România, satele ungurești ni s-au părut că plutesc într-o lumină feerică. Benzinăriile, fără cozi, cu servicii de noapte, ne-au dat impresia că ne aflăm într-o lume mult mai apropiată de cea occidentală. O senzație pe care n-o are
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Bulgaria, românii s-au arătat foarte culanți. Au dat fără tocmeală atât cât au cerut bulgarii. S-au grăbit ca să împace pe vecinii de la sud, făcându-și calculul că, eliberați de o greutate, ar putea mai ușor să reziste presiunilor ungurești pentru Ardeal. Realitatea a fost că Bulgaria avea o înțelegere cu Ungaria, pentru a se susține reciproc și nici una din aceste țări să nu încheie vreo convenție definitivă cu România până nu va avea avizul celeilalte. în fața acestei situații, pretențiile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
stațiune de munte din jurul Sibiului. Auzind de pierderea Clujului, a coborât să vadă ce e de făcut cu bruma de gospodărie pe care o avea acasă. Nu știa nici ea singură ce să facă. Femeia trebuia să aleagă între robia ungurească și robia tricoloră din România, unde greu o mai putea încălzi dragostea de țară, unde soțul și tatăl celor doi copii fusese omorât ca un câine lângă un zid de închisoare. Ne-am chibzuit mult timp cu Mitu Banea, cumnatul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un regim separat sau dispozițiuni speciale pentru evreii din Transilvania pe de o parte și pentru cei din Basarabia și Bucovina de Nord pe de altă parte. În Transilvania este nevoie de măsuri speciale și o vigilență deosebită, din cauză că populația ungurească și cea săsească caută să speculeze în detrimentul României măsurile ce s’au luat în contra evreilor și profită acaparând în mâini străine activul comercial și industrial al evreilor. O statistică ar putea da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
articole erudite în favoarea scrierilor literare propriu-zise și a publicisticii cu caracter informativ sau umoristic. Redactorul încerca astfel, cedând într-o proporție oarecare dorințelor publicului, să cucerească un teritoriu dominat până atunci, în absența unor periodice românești, de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și denumirea, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, care se tipărea atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
pe mare până la Chilia, unde sunt luați sub protecție de Ștefan. Domnul Moldovei îi tratează ca pe oaspeți la Suceava și, în pofida presiunii Porții ce își reclamă insistent captivii, îi ajută să se repatrieze, călăuzindu-i cu prudență „prin Țara Ungurească”. Ediții: Cronica scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu voievod al Țărilor Moldovei și Valahiei, tr. Irmertraud Briebrecher și Emil Biedrzycki, în Olgierd Górka, Cronica epocei lui Ștefan cel Mare (1457-1499), București, 1937; ed. în I.C. Chițimia
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
pește cu pătrunjel tocat deasupra. Zarzavatul trebuie tocat cubulețe, iar lămâia trebuie curățată de coaja galbenă. Peștele se pune pe un platou, iar peste pește se toarnă sosul cu zarzavat, iar ca decor se presară pătrunjel tocat. PEȘTE CU SOS UNGURESC 4 bucăți de pește, 1 ardei verde, 2 roșii, 2 cartofi, 200 g arpagic, 200 g suc de roșii sau 2 linguri de bulion, o lingură de făină de grâu, sare, piper și boia dulce. Se curăță toate, se călesc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină, 200 gr. de zahăr, 200 gr. de unt și vanilie. Se aranjează - foaie neagră, cremă, blat galben, cremă, foaie neagră, glazură. Glazura - 150 g zahăr pudră, 30 g unt, o lingură de lapte și 3 linguri de cacao. PRĂJITURĂ UNGUREASCĂ Se pun 2 foi din aluat de foietaj, 1 kg brânză de vaci, 200 g tăiței fierți și scurși, 5 gălbenușuri, 300 g zahăr, stafide, vanilie și albușurile bătute spumă. Se amestecă toate la un loc și se așează între
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și către vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Austria s-au pus să-și întocmească locuințele așa cum văzuseră ei prin țările unde robiseră. Tot așa, soldații eliberați, care își făcuseră stagiul în Ardeal, Banat ori Bucovina, au venit acasă cu învățăminte trase din ceea ce văzuseră în satele săsești, ungurești, secuiești ori românești din ținuturile respective. După ce în ultimii 10-15 ani unele sate începuseră să-și schimbe înfățișarea, casele săși lărgească ferestrele, acum neghioaba interpretare și înțelegere anapoda a legilor, întorceau populația satelor îndărăt la bordeiul de lut, la ochiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și din țara Leșească, și din partea Căzăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi să aibă a veni și a se strânge câtu de mulți. Și dacă vor veni și se vor așeza la cea Siliște, ce mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în atribuțiuni cercetarea certurilor și vinovățiilor mai mici, pentru care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tot decursul secolelor al XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
20 lei vechi. Moneda în trecut stă și în preocuparea lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic administrativ", Cluj, 1935, trece în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Hangeri a lăsat după dânsul câteva medalii. Monetele românești ne dovedesc că arta monetară românească se asemăna mult cu aceea din țările apusene învecinate, prezentându- ni-se în destule diferența pentru a nu se contopi cu ea. Arta monetară ungurească mai ales a avut o influență netăgăduită asupra banarielor noastre, care trebuiau să existe în țară sub o conducere proprie. Când punem la un loc monete românești cu monete polone, ungurești, sârbești, bulgărești și rusești, recunoaștem pe acele românești chiar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a nu se contopi cu ea. Arta monetară ungurească mai ales a avut o influență netăgăduită asupra banarielor noastre, care trebuiau să existe în țară sub o conducere proprie. Când punem la un loc monete românești cu monete polone, ungurești, sârbești, bulgărești și rusești, recunoaștem pe acele românești chiar de la prima privire prin stilul lor propriu. Banariele au existat în țară până târziu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Monetele cele mai vechi ale Moldovei și Valahiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]