2,900 matches
-
atribuie în literatura de specialitate noțiunilor de “organizare” și de “conducere.” 1.2. Particularitățile managementului în sport Una din calitățile esențiale actuale și de perspectivă a managementului, sugestiv definită de ceea ce P. Drucker a numit “noile postulate ale managementului” este universalitatea acestei 17 științe. Are loc permanent un transfer de concepte, principii, tehnici și instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management agrar, management în construcții
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Dispoziții legale relevante Constituția României Statul român Articolul 1 (…) (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Universalitatea Articolul 15 (…) (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Egalitatea în drepturi Articolul 16 (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci desființarea, anularea sa, de către ideea de poezie.” Necesitatea de a defini poezia, poeticul, emoția poetică este și cauza primei crize a terminologice cu adevărat serioase a ideii de literatură. Universalitatea literaturii este sesizabilă și în acest secol, dar literele încep să-și revendice și o vocație ideologică militantă. Pe lângă ideea de libertate a conștiinței și de exprimare literară liberă există și ideologia contrară a educației controlate. Apare concepția purificării textelor
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a conștiinței literare ca rezultat al extinderii cunoașterii literaturilor nordice, orientale, „exotice” și ideea de literatură începe să fie gândită ca o totalitate cu părți spațiale distincte, asociate totuși dialectic. Literatura universală reprezintă totalitatea literaturilor naționale în timp și spațiu. Universalitatea literaturii, descoperire a secolului al XVII-lea, începe acum să-și pună probleme specifice. Sporirea conștiinței naționale atrage în mod inevitabil și intensificarea conștiinței istorice a literaturi. Ultimul moment al literaturii este produsul unei evoluții istorice ajunsă la o anume
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima dată ideea de literatură își afirmă universalitatea globală: geografică, temporală, structurală. Literatura se adresează tuturor timpurilor este o ideea susținută de mulți dintre oamenii de vază ai acestui secol: Schiller consideră că a scrie pentru o singură națiune reprezintă un ideal sărac, iar Swift spune că cine
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează mai puțin propoziții analitice și mai mult propoziții sintetice aposteriori. În al doilea rând, sunt acceptabile argumentele care fac apel la conținutul cunoașterii comune. Acestea trimit la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost adoptat, câteva decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect suspendarea întregului proces educațional, în condițiile în care rețeaua unităților școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În deceniul al șaselea, și cu atât mai pregnant în cel de-al șaptelea, ale secolului XIX, ulterior reorganizării sistemului de învățământ primar pe baza principiilor de obligativitate, gratuitate și universalitate, literatura didactică a înregistrat o dezvoltare fără precedent. Proliferarea cărților școlare este vizibilă cu atât mai mult în rândul manualelor de istorie, ca urmare directă a noului rol director conferit în programele oficiale acestei discipline în întețirea sentimentului național și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor de mari carate, românii s-au înscris în universalitate, contribuind la "dezvoltarea culturii europene și universale" (ibidem). Sub constrângerea imperativelor de neocolit ale programei școlare, autorii de orientare neaoșistă au fost forțați să ia seama de europenismul românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ciudățenii, "bizarerii bune pentru colecția naturalistului"116. Spre deosebire de poezie, în sfera științei, distanța dintre instructor și discipol este suprimabila. Acesta din urmă poate ajunge să acumuleze tot atâtea cunoștințe că și maestrul sau (sau chiar să-l depășească), întrucât, datorită universalității lor, datele din acest câmp sunt transmisibile. Principiile matematice ale filosofiei naturii, expuse de Isaac Newton, pot fi asimilate de către oricine altcineva, dar a fi poet că Homer sau că Wieland nu se învață de la nimeni și nicăieri, afirmă Kant117
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și frumosul În viața individuală și socială, Întrebarea care s-ar putea pune este, ce ar trebui făcut ca omul frumos să fie cel pe care-l ai În față zi de zi, iar frumosul să aibă acel caracter de universalitate pe care gândirea filosofică l-a căutat cu obstinație În toate epocile? Pentru că până la urmă și adevărul și binele ca și frumosul nu Înseamnă altceva decât armonie. Armonie a ideilor În cazul adevărului, armonie a faptelor În cazul binelui și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
e nevoit să constate: "Din păcate, experimentul a fost aplicat cu predilecție poeziei române scrise până la el. fie-mi permis să spun că e vorba de un experiment postmodernist limitat, spectaculos, ce-i drept, la nivel tehnic, dar fără șansa universalității"5. Să înțelegem de aici că dacă Mircea Cărtărescu și-ar fi extins parodia la marii poeți din literatura universală, el ar fi devenit, automat, "universal"? Mi se pare o presupunere facilă, dovadă că alți textualiști, îndrăgostiți de Borges, de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor combinații de principii orientate diferit (în cazul acesta, etică și logica amoral]) pentru a rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus, cu toate c] această a trecut prin filtrul preocup]rilor primelor comunit]ți creștine. O dovad] indirect] în acest sens se refer] la faptul c] dou] mari teme ale creștinismului de dup] Înviere (perioadă paulin]), dinamismul Sfanțului Duh și universalitatea Evangheliei apar doar că indicii anticipative în evanghelii. Care este comportamentul adecvat unui cet]țean al Împ]r]ției lui Dumnezeu? Pe de-o parte acesta implic] morală „natural]”, de exemplu, Regula de Aur: „Tot ce voiți s] v] fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]tură tradițional] despre conștiinț] presupune un mod de viat] creștin, s]n]tos, creator și plin de speranț]. Printre atitudinile creștinilor privind etică creștin], se pune un accent puternic, deși nu universal, pe demnitatea persoanei umane, pe realitatea și universalitatea Bisericii, existând o preocupare pentru contribuția acesteia la menținerea solidar] a umanit]ții într-o lume pluralist]. Creștinismul nu trebuie s] contribuie la diviziunea acesteia, ci s] exercite o influent] ț]m]duitoare. Aceste convingeri într] în conflict cu „individualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a întâmplat în Indonezia și în alte ț]ri, unde au ap]rut convertiri la scar] larg]. Practicile etice sufiste ofereau o punte pentru a introduce în comportamentul moral musulman valorile și practicile etice din tradițiile locale, ilustrând, astfel, universalitatea perspectivelor musulmane sufiste cu privire la unicitatea dimensiunii interioare din credințe diferite. Al-Ghazăli, juristul și teologul sunit amintit mai devreme, a devenit un susțin]tor al gândirii sufiste, dar a încercat s] sintetizeze perspectivele morale din Shari’a prin noțiunea de pietate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste tr]s]turi dup] cum urmeaz]: un caracter cinstit (necesar pentru o perspectiv] complex] și luminat] asupra lucrurilor), abilit]țile de comunicare, un sentiment natural de compasiune (pentru a sprijini viața social]) și bineînțeles, gândire rațional] (Legile I.vii-xiii). Universalitatea mai mic] sau mai mare a acestor tr]s]turi, precum și posesia lor egal] de c]tre ființele umane arăt] m]sura în care, pentru Cicero și moștenitorii s]i intelectuali, dreptul natural era înțeles ca fiind natural. Dac] ad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât se poate de plauzibil]: aceea c] cerințele morale trebuie s] fie capabile s] soluționeze în mod autoritar conflictele interpersonale de interese; este ceea ce se cheam] „doctrina reglemet]rii conflictelor etice”; aceasta presupune existența unui element de imparțialitate sau de universalitate în domeniul eticii, iar argumentele în acest sens sunt prezentate în capitolul 14, „Etică lui Kant” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”. S] urm]rim un exemplu: poate fi greșit în ceea ce m] privește, din punct de vedere moral, că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie universal], iar universalitatea poate fi obținut] doar prin raționamente abstracte. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”) Dac] recunoaștem valoarea unei ființe, atunci trebuie s] recunoaștem valoarea tuturor ființelor. Dup] cum afirm] Regan, „Știm c] miliarde și miliarde de animale într] în categoria ființelor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui interes semnificativ; compromisul în aceast] form] necesit] subminarea sinelui și a integrit]ții. Aceste compromisuri d]un]toare din punct de vedere moral implic] sacrificiul principiului fundamental, unde noțiunea de principiu se refer] mai degrab] la profunzime decât la universalitate. Drept urmare, cu toate c] va avea și o nuanț] moral], un asemenea principiu nu trebuie s] fie el însuși unul moral așa cum ar putea fi considerat, afectând fiecare agent rațional. Trebuie totuși s] fie suficient de puternic astfel încât s] elimine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universalizabilitate. Dac] se cuvine s]-l gâdil pe un copil pentru c] îi place, ăsta nu înseamn] c] se cuvine s]-l gâdil și pe altul, oricât de asem]n]tor, dac] acestuia nu-i place. În al doilea rând, universalitatea nu trebuie confundat] cu generalitatea (Hâre, 1972, pp. 1 și urm.). Principiul implicat într-o afirmație de tip „se cuvine” poate fi unul extrem de specific, complex și detaliat, poate prea complex pentru a fi formulat în cuvinte. Nu trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]