1,473 matches
-
caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe cel transversal, fapt ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor uterine, schimbarea configurației topografice a uterului și fetusului, în corelație cu repartiția forțelor de compresiune intrauterine și respectarea legii rezistenței celei mai mici ; modificări în hemodinamica uterină și placentară ; modificări imunologice, care constau în scăderea pragului sensibilității imunologice prin diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub formă esterificată este eliberat în lichidul amniotic. Între producția de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de 13,14-dihidro 15ketoprostaglandina F2 α, metabolitul prostaglandinei (PGFM), (RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Ocitocina, secretată în nucleii hipotalamici și stocată în neurohipofiză este influențată de scăderea progesteronului înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează la excitațiile mecanice, declanșând eliberarea ocitocinei și începerea procesului de parturiție. Dilatarea cervixului stimulează în continuare secreția de ocitocină (reflexul Ferguson), (BOITOR I., 1979, DICKIL M.B. și col .1994, LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
PGF2 α influențează eliberarea de ocitocină (direct sau mediat de alte modificări încă neconsemnate), (LIGGINS G.C.,1973, PĂUȘESCU E. și col. 1981, ZOLLERS W.G. și col.1993). Relaxina este un hormon polipeptidic produs în timpul gestației de ovar (corpul luteal), uter și placenta maternă, care induce relaxarea ligamentului interpubian, relaxarea articulațiilor bazinului și dilatarea cervixului, contribuind la formarea canalului natal și deschiderea cervixului în timpul parturiției (BOITOR I. 1979, FIRST N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea membrului reținut prin dirijarea regiunii metacarpiene median și în sus. A.4. Distocie la vacă cu încrucișarea membrelor pe ceafă semne: angajarea capului cu membrele încrucișate pe ceafă la nivelul intrării în bazin remedierea: -fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetal -repoziționarea membrelor în conductul pelvin. -extragerea vițelului B.1.Distocie cu prezentarea jaretului semne: angajarea unui membru (în reținerea unilaterală) cu prezentarea jaretului prin flexare în cavitatea pelvină. remedierea: -fixarea cu frânghiuță a membrului angajat, -respingerea corpului fetal în uter, prinderea de la nivelul metatarsului și ridicarea membrului reținut în sus și median, prinderea copitei în palmă și dirijarea în conductul pelvin. B.2. Distocie cu prezentarea feselor semne: neangajarea membrelor în conductul pelvin, prezentarea feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
metatarsului și ridicarea membrului reținut în sus și median, prinderea copitei în palmă și dirijarea în conductul pelvin. B.2. Distocie cu prezentarea feselor semne: neangajarea membrelor în conductul pelvin, prezentarea feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei în prezentarea jaretului, care se remediază repetând operațiunile descrise anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul acestui proces este afectarea atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul stadiului 3 al parturiției În timpul ultimului stadiu al parturiției are loc un proces de inversare a sacului fetal terminat cu detașarea membranelor fetale. Reducerea în mărime a uterului conduce la săderea în dimensiuni a tulpinei carunculare și dilatarea criptelor materne ( BOITOR I. 1984, GRUNERT E., 1978). Electronomicroscopic s-au constatat acumulări abundente de mitocondrii în citoplasma celulelor epiteliale, semn al unei activități enzimatice intense. Fibra musculară își reduce
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este strâns legată de involuția uterină și procesele de regenerare. Odată cu involuția uterului, cavitatea uterului se reduce în dimensiuni, iar loșiile sunt eliminate în exterior, reducându-și treptat cantitatea. Prelungirea eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este strâns legată de involuția uterină și procesele de regenerare. Odată cu involuția uterului, cavitatea uterului se reduce în dimensiuni, iar loșiile sunt eliminate în exterior, reducându-și treptat cantitatea. Prelungirea eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
complexă de : inducere a creșterii cantității de actinomiozină, mărire a puterii de scindare și recombinare a actinomiozinei sub acțiunea acidului adenozintrifosfat, favorizare a creșterii enzimelor transaminate, intervenție în eliberarea histaminei și favorizarea creșterii concentrației acetilcolinei la nivelul receptorilor colinergici din uter, creșterea excitabilității și contractilității miometrului, acțiune ce este explicată prin concentrarea la un optim funcțional al cationilor de K+, responsabili cu formarea unui potențial de membrană eficient, ca și printr-o stimulare a proceselor metabolice și enzimatice. S-a stabilit
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la nivelul structurii superficiale a miofibrinei, în special prin tulburări ionice (BOITOR, I., 1979, 1984). Dozele mari de estrogeni produc hiperplazii asupra membranei celulare și hiperexcitabilitate. Progesteronul are acțiune hiperpolarizantă asupra membranei celulare, scăzând potențialul de membrană și micșorând excitabilitatea uterului (BOITOR , I., 1989). Dinamica uterină postpartum este un proces la care participă o complexitate de fenomene, fiind influențată negativ în anumite condiții, cum ar fi: stabulația permanentă, lipsa de mișcare, dezechilibrele alimentare prin dereglările sistemului enzimatic, ionilor și a raportului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fi: stabulația permanentă, lipsa de mișcare, dezechilibrele alimentare prin dereglările sistemului enzimatic, ionilor și a raportului hormonal estrogeni/ progesteronă (ZEROBIN, K., KUNDING, H., 1984, SEICIU, FL., DRUGOCIU, GH., BOITOR, I., 1989). Diverse studii au indicat faptul că, activitatea cinetică a uterului este sub controlul stimulator al sistemului colinergic și inhibitor al sistemului adrenergic. Substanțele parasimpaticomimetice acționează prin fixare de receptori colinergici, determinând aceleași efecte ca mediatorul (acetilcolina) sau inactivează colinesteraza, enzimă care degradează acetilcolina în acid lactic și colină (BOITOR, I.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
procesul parturiției la vaci. Studiind dinamica involuției uterine postpartum RUGINOSU ELENA,1999 a constatat o evoluție mai rapidă la vacile cu parturiție eutocică, comparativ cu vacile care au prezentat parturiții distocice. La 14 zile postpartum vacile cu parturiție eutocică prezintă uterul în curs de involuție, cu un volum redus, cca. ¾ , de consistență moale spre fermă, coarne uterine conturate, ușor contractile. Loșiile sunt reduse cantitativ, de culoare sangvinolentă, iar uneori clare. Vacile cu parturiții distocice au uterul mărit în volum, slab involuat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu parturiție eutocică prezintă uterul în curs de involuție, cu un volum redus, cca. ¾ , de consistență moale spre fermă, coarne uterine conturate, ușor contractile. Loșiile sunt reduse cantitativ, de culoare sangvinolentă, iar uneori clare. Vacile cu parturiții distocice au uterul mărit în volum, slab involuat, coarnele uterine au o delimitare redusă, de consistență moale, iar cervixul este întredeschis. Loșiile sunt abundente, sangvinolent-ciocolatii, maronii, cu flocoane albe sau gălbuiverzui, consistente sau fluide, uneori urît mirositoare, de putrefacție, ihoroase. La 21 zile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
50 % din vacile multipare și la 60 % din primipare. Coarnele uterine sunt de consistență fermă, ușor contractile, de mărime aproape normală sau ușor mărite în volum. Secrețiile sunt reduse cantitativ, transparente, uneori sunt caracteristice estrului. La primiparele cu parturiție eutocică, uterul prezintă o involuție accentuată, este contractil, redus mult în volum, situat în întregime în cavitatea pelvină. La vacile cu parturiții distocice uterul este mărit în volum, subinvoluat, coarnele uterine sunt slab delimitate, de consistență moale, fluctuentă, ușor contractil. Secrețiile genitale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]