2,023 matches
-
dl Berlusconi nu pot plăti din propriul buzunar pentru face-lift-ul unei țări întregi. Dicursul politic de până acum al dnei Roberts nu convinge că Domnia sa ar putea să determine dispariția ridurilor sociale, a chisturilor politice și, mai ales, a pungilor vinete de sub ochii economiei românești. În sfârșit, s-a mai comis o analogie: cea dintre dl Mikheil Saakashvili și dna Lia Roberts. L-am întâlnit și ascultat în două rânduri pe cel care azi este președintele Georgiei. Fără a intra în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la scurs. Se toacă ceapa mărunt, apoi se separă gălbenușul de albuș, după care amestecăm vinetele tocate, ceapa tocată, verdeața tocată, gălbenușurile bătute cu sare, piper, Secretul Gustului, pesmetul și albușul bătut spumă. Punem compoziția în tavă emailată sau yena, unsă cu unt, și dăm la cuptor timp de o oră. Scoatem din cuptor, ungem compoziția
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
prăjită, șase ochiuri prăjite în aceeași tigaie. Le așezăm în așa fel încât să putem porționa la fiecare câte un ou, un cârnat, jumătate de roșie, o felie de costiță. Presărăm piper, țelină verde tăiată mărunt. MUSACA DE SOIA CU VINETE 250 g soia mărunțită, 2 vinete, 1 kg cartofi, 5 roșii, 500 g ciuperci, 2 legături de ceapă verde, 2 legături de verdeață, 200 ml ulei, 200 ml vin alb, 3 căței de usturoi, 500 ml apă, Secretul Gustului, sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
aleg ce ar fi fost de folos pentru cultura mea. Plecăm din Atena pe o vrem tulbure, trecem prin canalul de Corint și, la puțin timp după ce ieșim, dăm peste câteva mine plutind libere la suprafața apei. Se însera urât, vânăt, se începe vânătoarea acelor mingi roșii. Cât a ținut lumina, au fost date la fund două din ele, alte două, trei au scăpat în întuneric. Puțini pasageri au dormit în noaptea aceea. Personalul vasului a stat în alarmă toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
asigurate prin originea comună. Astfel, datorită culturii înfloritoare în limba provensală, franceza a fost intens influențată, în secolele al XII-lea și al XIII-lea, de această limbă, din care a preluat numeroase elemente lexicale: amour, asperge "sparanghel", aubergine "pătlăgică vînătă", ballade, cabane, cadeau, cade-nas "zăvor", cigale "greier" etc. Printr-un decret al lui Fran-cisc I din 1539 însă, franceza a devenit singura limbă oficială, iar provensala a intrat într-un proces de decadență și a început să fie asaltată de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unui rău nedefinit (Mi-e rău... inima bolnavă - II 6), aproape metafizic (O ține în mână un zeu și o strânge - II 6). El e frapat de aspectul nesănătos al soției sale (Totdeauna are cearcăne negre sub ochi și pete vinete ? - II 8), înfățișare maladivă accentuată după închiderea ei în temniță (s-a tulburat sângele în ea... e ca moartă, cu pete vinete - III 13) și confirmată de vocea moartă, semn al hotărârii de a se răzbuna (III 14). La prima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
6). El e frapat de aspectul nesănătos al soției sale (Totdeauna are cearcăne negre sub ochi și pete vinete ? - II 8), înfățișare maladivă accentuată după închiderea ei în temniță (s-a tulburat sângele în ea... e ca moartă, cu pete vinete - III 13) și confirmată de vocea moartă, semn al hotărârii de a se răzbuna (III 14). La prima lor întâlnire, Clitemnestra îi spune că și-a pierdut liniștea cu timpul (sunt îmbătrânită ... nu mai sunt limpede... nu mai dorm bine
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
contrazise (O, unde-mi sunteți voi, oracole zeiești ?/ De teamă că-și va omorî pe tatăl său,/ Oedip s-a surghiunit. Dar Soarta-a vrut altcum - Oedip Rege ; au mințit/ toți ghicitorii, toate pitiile, toate-acele/ guri strâmbe bălmăjind în aburi vineți ! - Oedip, scena 9). Ulterior, când încearcă să-l oprească pe Oedip să-și afle originile de la slujitorul care l-a salvat cândva, regina e acuzată că se teme că soțul ei s- ar trage din oameni umili (Dar în trufia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zonă, se ridică primul. Comisarul, aducându-și aminte subit de chelfăneala care-l aștepta acasă, se ridică și el. "Vin să depun mărturie pentru tine, dacă vrei", îi propuse învățătorul dându-și deoparte scaunul. "Ce mai martor ciudat, cu ochiul vânăt!" "O să-i spun că m-ai surprins la Marivana și că totul s-a terminat între voi doi." Vinul îmblânzise umoarea comisarului: Adevărul e că îi cam dai târcoale fetei ăleia. Pe mine mă obligă serviciul să-mi iau informațiile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și cu un cuțit mare în mână. Bodogănea ceva neînțeles "rusește", înjura și-i cere "ghenghi" bani și bijuterii. I-a sucit o mână, i-a învinețit un ochi și a lovit-o peste spate, lăsându-i pete roșii și vinete. I-a răscolit prin lăzi, i-a aruncat pe geam valurile de pânză, s-a urcat în pod, dar bani și giuvaere n-a găsit. Înfuriat, a amenințat-o cu moartea, dacă peste două zile nu-i pune banii toți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la partea superioară a versantului cuaternarul este reprezentat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru și orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de circa 2 metri . Toponimul Frenciugi este asociat unui vechi proprietar Ivan Frenciuc , care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În acest punct, deschidea ochii ca să nu mai vadă. Dar visul continua aievea. Maria lui zăcea Într un colț de grădină, cu hainele sfâșiate și smulse de pe trup, cu fața Înțepenită Într-un rictus de groază. Din sânul gol și vânăt ieșea un ciot de suliță. Peste drum, pe gardul de lemn al bisericii, un șir Întreg de bătrâni cu pletele Însângerate atâr nau pironiți În cuie. Îl descoperise și pe tatăl lui, cu fruntea găurită de un piron. Rătăcise ca
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se ivise o altfel de moarte, mult mai Îngrozitoare, pentru că nimeni n-o cunoștea. O pântecăraie cumplită cu sânge, cu dureri care ardeau măruntaiele Îi dobora pe sărmani după ce și dădeau afară și măruntaiele. Corpul li se umplea de pete vinete și nimic nu-i mai putea smulge Înge rului teribil prada. Peste tot zăceau trupuri Îndurerate, care se zvârcoleau până ce Împietreau În Îmbrățișarea Îngrozitoare a morții. O durere de coșmar cuprinsese toată valea Dreisamului, În sus, răpunând om după om
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
retras din cameră. La jumătatea lunii martie 1950, Bordeianu a fost mutat la camera 2-parter, împreună cu Oprișan și Iosub, dar și Ieronim Comșa ori Ion Munteanu, veniți din alte camere. L-au găsit aici pe 'Gioga' Parizianul, care era tot vânăt, învelit în cearșafuri ude, și care l-a îndepărtat ferm pe Mihai Iosub, venit să îl întrebe ce se întâmplase cu el. Singurii care au vorbit cu nou-sosiții au fost liderii camerei, îndeosebi Virgil Bordeianu, care a încercat să îl
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un 'comitet' din care făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce aminte: Privea spre mine fără a îndrăzni să întrebe ceva. Avea fața umflată, vânătă de lovituri. Sângera în mai multe locuri. Ochii mici luceau inexpresivi, goliți de viață. Mișca buzele ritmic. Se ruga. Se ruga, așa cum făcuse la Blaj, așa cum făcuse viața întreagă. Se ruga la cerul care nu-l auzea. După ce a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost lăsat să aștepte o zi întreagă hârtia în următoarea stare fizică: Mâinile mi se umflaseră atât de tare încât nu mai puteam strânge pumnul, culoarea palmelor era aproape neagră și înainta printre degete spre partea exterioară. Picioarele erau vinete și se umflau mereu. Vorbeam tot mai greu, fără să știu că maxilarul era luxat sau poate fracturat. Aveam dureri în piept, nu puteam respira decât cu mari dureri și-mi dădeam seama că am temperatură. În autodenunț a scris
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
el curios, nerecunoscându-se. Nu știa de unde vine și încotro se îndreaptă. Nu știa nici cum îl cheamă sau unde se află, iar amintirile, care veneau haotic și pe care nu le înțelegea, păreau dintr-un vis. Era mai mereu vânăt la față, dar mai ales pe corp, lovit tare de fiecare dată când intra într-un scandal cu te miri cine, pentru că-și bea atât de tare mințile, încât începea să-i înjure pe toți din jurul său, oameni de la mese
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu mâinile tremurânde și stomacul ghio- răindu-i de foame. Îi venea încă să vomite, dar n-avea ce. S-a dus să se privească în oglindă. Era un dezastru. Chipul supt și umflat de la pumni, pielea deshidratată, îngălbenită, ochii aproape vineți de cearcăne și o barbă deasă, care puțea. S-a fixat câteva secunde bune și apoi l-a bufnit râsul. „Habar n-aveam cât de urât pot fi, dacă mă chinui puțin“, și-a zis, printre hohote, dar n-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cea mai în vârstă dintre actrițe: o luterană aspră, fire dominatoare - îi deduc apartenența canonică după vehemența cuvintelor limbii germane (niște rechizitorii) pe care le aruncă asistenței scriitoricești, ușor zăpăcite. Mi-a fost greu să-i privesc mâinile cu pielea vânătă, translucidă, ieșite de sub mâneci. Dar și ceilalți, partenerii săi, au ceva deviat în ei. O epocă întunecată, dură, fără compromisuri, nu tocmai pe placul omului modern. Mult mai reconfortantă vila Mont-Noir, înconjurată de jur-împrejur (36 ha) de pajiști verzi, înrămate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la masa prezidiului improvizat. I se face loc unui nou-sosit, este vorba de un guru al underground-ului literar petersburghez (nu-i mai rețin numele) - un ins cu plete cărunte și unsuroase, în haine peticite, curgându-i la podele, cu cearcăne vinete sub ochi și pomeții obrajilor supți ca la Zosima din Frații Karamazov. În liniștea care se lasă anevoie, la insistențele repetate ale gazdelor, exoticul „director de conștiință” proclamă răgușit, citind dintr-o hârtie boțită, „eliberarea spiritului rus de canoanele comunismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Supt un mal, se scaldă două femei goale. Vasile se preface a râde cu hohote. Intrăm cu pas încet în sat, și dintr-o dată sunt surprins de marea tăcere a uliței, de marea curățenie a caselor cu cerdacuri nalte vopsite vânăt deschis, cu grădiniți de trandafiri, o îngrijire care pare o întrecere necontenită. Maici, unele bătrâne, cu fețele liniștite, altele tinere, care te privesc în treacăt cercetător ca orice femeie curioasă trec drumul. Ca și la Agapia, biserici nouă acum clădite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu pânze ca niște paseri ușoare, se încrucișează în toate felurile eșind din tabără ori intrând. De la o vreme îmi întorc privirile, rămân cu ochii pironiți în necunoscut și pe la urechi îmi murmură vântul, îmi tremură cântarea singurătății sufletului. Spini vineți, mânați ca de o suflare mânioasă, se rostogolesc la vale, pe locul ars. 31 August Generalul Tel comandantul diviziei, este groaza tuturora, deși, după ce l-am văzut și l-am auzit vorbind în câteva rânduri, spaima aceasta am găsit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa de dat afară apa din luntre Clonc = instrument de chemat somnul Uronița = o luntre cu capetele late, ca la scoică Samar = șaua pe care se pun coșurile de cărbuni, la descărcatul vapoarelor. Înscrierea lui Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]