167,899 matches
-
fluturînd cu mîna un gest de rămas bun, încărcat de o înțelegere tandră și îngăduitoare. Am scos din poșetă batista și am fluturat-o spre el, ca pe un imens fluture de lumină, care se pierdu în depărtare. Acum la vîrsta de aproape 93 de ani, din adîncul memoriei mele, care spre mirarea mea a înviat cu o forță de evocare trezită pe neașteptate, a răsărit amintirea acelei călătorii pe care am reconstituit-o verbal și cu ușurință, exact așa cum ea
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
țigară. Pe lîngă garduri descoperi un ostaș cu capul gol, aplecat deasupra gamelei ca și cum ar fi borît în ea. Îi știi de frică, neamțului?" îl întrebă batjocoritor. Omul gemu, ridicînd ochii. Era de seama lui, dacă nu ceva mai în vîrstă. "Ce e bă, cu tine?" se răstise Ilie amintindu-și că era caporal, voind să-l îmbărbăteze astfel pe celălalt sau să-l facă, de rușine, să-și uite frica. Văzîndu-i însă capul palid și chel îl trecu un fior
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
patruzecișiopt. Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru evrei cel mai fascinant lucru din lume sînt evreii. Poți să-ți închipui o țară întreagă plină doar cu evrei?" întreabă Benny. La mine
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Ion Vartic Relația ambigua, intelectual-erotizată, cu o femeie mai în vîrstă decît el pare să-l atragă pe Cioran cu o anume constantă. Astfel, Soranei Țopa îi ia locul, în anii '50, eseista María Zambrano, care îl interesează cu atît mai mult cu cît e spaniolă și, pe deasupra, si elevă lui
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
de donjuanism despre care se spune că își are forță de atracție paradoxala tocmai în caracteristicile care, aparent, ar fi contrare donjuanismului și nu l-ar defini: aspectul adolescentin, candid, în esență neviril. ("Cioran se arătă încă puternic fixat asupra vîrstei de adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
care, aparent, ar fi contrare donjuanismului și nu l-ar defini: aspectul adolescentin, candid, în esență neviril. ("Cioran se arătă încă puternic fixat asupra vîrstei de adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul firav și gesturile adolescentine: "îmi săruta urechea dreapta. înduioșare
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
Emil Brumaru Dragă Mugur, am impresia că prea facem caz de vîrstă. Nu numai acum, oricînd. La optsprezece ani ne văităm că avem doar atît. La vreo treizeci începem să spunem că, gata, s-a dus ce era mai frișcă-n noi. La patruzeci urlăm de neputință, dar urlăm! Sînt sigur că
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
a dus ce era mai frișcă-n noi. La patruzeci urlăm de neputință, dar urlăm! Sînt sigur că la cincizeci vom smiorcăi puternic, iar pe la șaizeci vom șușoti, însă nu ne vom lăsa! E o banalitate ce-ți spun: fiecare vîrstă își are mosorelele ei, cu ață vernil, grena, gri, după anotimp. Că ața asta e din ce în ce mai slabă, se rupe și ne lasă cu coatele sufletului în văzul lumii, e altă chestie, mai delicată. Acum, mi se pare, nu mai e
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
cifre: nașteri, botezuri și celelalte. De mai bine de un sfert de mileniu, meteorologii notau gerul nopților și răcoarea zilelor. Nu prea departe se născuse Celsius. în țara în care ajunsese, i s-au cerut din prima zi: numele, prenumele, vârsta. I s-a dat, în schimb, un talisman pe care să-l poarte la piept tot timpul. Nu era crucea lui Iisus, nici steaua lui David, nici semiluna lui Mahomed. Era o plăcuță de tinichea argintie, cu un număr imprimat
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
stins în zorii zilei de 20 august 1872, la Spitalul Sf. Pantelimon din București. Sărăcia lucie și urmele bolii - una care avea să-l răpună și pe Eminescu - îl împuținaseră și-l îmbătrîniseră într-atît încît certificatul de deces înregistrează, haotic, vîrsta de 80 de ani. Contemporanii, insensibili atît la atenționările repetate ale lui Hasdeu și Grandea în presă, cît și la protestul lui C. Bolliac în Parlament contra indiferenței oficiale față de Bolintineanu, îl plîng cu emoție pe "bardul României". Au trecut
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
Gina Sebastian Alcalay Cînd ripostam în adolescență unui prieten scriitor, mai în vîrstă decît mine: "Istoria omenirii e în noi", remarcă pe care n-o citisem în altă parte și pe care el o găsise foarte pertinentă, nu știam cît de des aveam s-o invoc cu diferite prilejuri; practic, de cîte ori
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
helvetic, cu păduri dese, lacuri solitare împrejmuite de munți bătrîni și nuferi plutind pe suprafața lacurilor ca într-un tablou de Monet. Deși stăteam într-o cabană rudimentară, am suit sus în sat să vizităm o familie de oameni în vîrstă ce ne fusese vag recomandată de niște cunoștințe întîmplătoare de prin partea locului. Oameni de omenie, bucuroși de oaspeți, bătrînii (nu chiar așa bătrîni, judecînd după optica mea de astăzi) n-au mai știut ce să ne ofere și cum
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
ea de ecologie. A luat, mai exact, niște copii din localitate, i-a pus să planteze pomi și să le dea nume. Mie mi se pare cam periculoasă fază asta cu botezatul copacilor de către niște copii din clasele mici. La vârsta aia, puștii sunt foarte cruzi la dat porecle și nume, așa că nu m-ar mira că pe pomișorii proaspăt plantați să-i cheme deja Grasomega, Fazanu, Spume, Oaia Dintoasa, Melcu, Penalu, Dovleacu, Marmota, Purcica spațială, Scuipat, Basinosu’, Foame, Zdrențe, Talibanu
Copacul Spume din Cernavoda va saluta cu respect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21179_a_22504]
-
surprizi pe Moș, dar nu-ți iese niciodată. Adormi și visezi că a venit Moșul și că stai de vorbă cu el, mai o poezie, mai un cântecel, chestii d-astea. Moș Crăciun Moș Crăciun e un tip mai în vârstă, cu barba și pletele lungi și albe. E mai rotofei el așa și, probabil, din cauza asta e mereu vesel și foarte vioi pentru vârsta lui și râde cu hohote lungi “Ho-hooo-hoooooo”. E îmbrăcat tot timpul în roșu, foarte prietenos și
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
poezie, mai un cântecel, chestii d-astea. Moș Crăciun Moș Crăciun e un tip mai în vârstă, cu barba și pletele lungi și albe. E mai rotofei el așa și, probabil, din cauza asta e mereu vesel și foarte vioi pentru vârsta lui și râde cu hohote lungi “Ho-hooo-hoooooo”. E îmbrăcat tot timpul în roșu, foarte prietenos și receptiv la dorințele copiilor. Locuiește undeva în Laponia, dar, în noaptea de Crăciun, când are treabă de nu-și vede capul, se plimbă pe
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
făcut? - ‘Tu-i Întreține-aș relații sexuale cu descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit lipsit de frumusețe a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în vâjoiul pârâul cui știu eu, mătușă, zise țăranul îndrăcit întristat de năcaz... - Dar ce, Doamne iartă-mă ești așa măscărăgios obscen, măi omule, zise baba femeia de vârstă înaintată posomorâtă. Nu ți-i oarecum să vorbești așa, de față cu o bătrână ca mine? - D-apoi cum să mai vorbesc și eu, mătușă stimată doamnă, când vezi cum ș-a făcut Dumnezeu râs de a ironizat Dumnezeu muncușoara
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
și mii de mii, în cur anus să le ții!... ‘Tu-i Făcea-r-aș dragoste așa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur sinucid prin spânzurare, nu altceva. - Ia las’, nepoate, zise baba persoana în vârstă uitându-se cu jale la pule penisuri... De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță ca asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Iară când s-ar sătura de ea, să zică: ho! ho! haram nesățios Încetează, lucru avid, obținut pe gratis. Și atunci pe loc se moae iese din erecție și te descotorosești eliberezi de dânsa. Și drept dovadă, baba persoana de vârsta a III-a își înfășcă o mătrăgană un organ genital masculin, care era mai mare, de pe un strujan, și începe s-o pue în lucrare să-l pună în stare de funcționare cum se cade...
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
că nu am prea mult timp pentru asta. Vă spun altceva: că toată Barcelona e pe străzi și dansează. Am nimerit în toiul celei mai mari fiesta a lor, la Merce. Pe unde mergi, dai de oameni obișnuiți, de toate vârstele, care dansează. Dacă nu dansează, se cocoață unii pe umerii altora, în aplauzele mulțimii entuziaste. Nu am văzut niciodată un oraș atât de colorat, de vesel și de viu.
Toată Barcelona dansează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21221_a_22546]
-
femei cărora, prin intermediul a trei picături de vodcă strecurate în cafea, li se poate face cunoștință cu coma alcoolică. Cu cinci picături, aș putea fi direct asasinată. Fiindcă nu beau deloc. Sau aproape deloc. Am ratat antrenamentul în domeniu, la vîrsta adolescenței, și deși, ulterior, oamenii din jurul meu au tot încercat să mă aducă pe drumul cel bun (pe considerentul că, atunci cînd iau ceva la bord, rîd ca proasta, fie că am motiv, fie că n-am), nu s-a
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
Simona Tache Nu mică mi-a fost mirarea să aflu, de curând, că frigiderul părinților mei are frumoasa vârstă de 34 de ani. De ce n-a dat colțul până acum? A încercat, săracul, de mai multe ori, dar n-a fost lăsat. Primul și cel mai important talent care îmi vine în minte, atunci când mă gândesc la compatrioții mei
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și băieții lui de mingi de pe la noi i-au salvat, în ultimă instanță, viața liderului țărănist. Cum pe la 1946, adică la vârsta de treizeci de ani, Corneliu Coposu arăta ca un superb jucător de rugby, Maniu însuși săltându-se pe vârful picioarelor care să-l bată pe umăr, cine știe dacă, în condițiile în care societatea aia exploatatoare ar fi continuat nestingherită
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
bucureșteni care ies să elibereze trotuarele. Asta nu e obligația Primăriei, nici a Guvernului, nici a Președintelui, nici a STS-ului. E treaba fiecăruia dintre noi să facem trotuarele circulabile atât pentru noi, cât mai ales pentru concetățenii noștri în vârstă, care nu mai îndrăznesc să iasă din case de frica nămeților. Mie mi-a luat 30 de minute, o lopată și o cazma ca să curat 35 de metri de trotuar. Dacă ai facut și tu asta, dau dacă ai de
Simțul civic pe înțelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82366_a_83691]