2,798 matches
-
Și am stat la Prăjești - Bacău până la data de 1 august 1957, când am primit numirea de vicar la Onești - Bacău. Pe data de 1 iulie 1958 am primit numirea de vicar la parohia catolică Bărgăoani; erau multe filiale: Tupilați, Văleni, David, Talpa, Breaza și Dochia. Bărgăoanii se află în județul Neamț. Pe data de 25 mai 1962 am fost arestat împreună cu Pr. Matei Ghiuzan și am fost duși la Piatra Neamț în mașini Dacia separat, în mașina mea era locotenentul de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
univ. dr. Dumitru Irimia sa dăruit cu generozitate studiului riguros al operei eminesciene. S-a născut la 21 octombrie 1939, în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat Liceul teoretic „Roman Vodă“. Între 1956-1957 a fost bibliotecar la Biblioteca comunei Văleni, județul Neamț. În 1962 a absolvit Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română, a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Și-a început activitatea în același an, ca șef de cabinet la Catedra de Limba română de la aceeași facultate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
evident... Ar fi putut să fie o fabulă în maniera lui Good-bye, Lenin !, dacă firele poveștii ar fi fost mai strânse și ritmul filmului ceva mai alert. Dar Mitulescu (al cărui scenariu este scris în colaborare cu soția sa, Andreea Vălean) încearcă ceva mai mult : o evocare nu doar realistă, plină de amănuntele unei atmosfere făcute din mici acomodări, ci și oarecum poetică sau realist magică. Nostalgia nu este după epoca Ceaușescu, ci după un timp în care regizorul și colaboratorii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe ecranele noastre, după premiera de la Cannes, unde interpreta rolului principal (Dorotheea Petre) a primit un premiu al secțiunii Un certain regard. Filmul povestește viața unei familii de la marginea Bucureștiului, în anul de dinaintea Revoluției. Scenariul (scris de regizor împreună cu Andreea Vălean) are în centru doi frați : adolescenta Eva (Petre) și copilul Lalalilu (Timotei Duma). în casă, revolta împotriva lui Ceaușescu se rezumă la scenetele comice în care tatăl (Mircea Diaconu) îl imită pe acesta, iar restul familiei se face că-l
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prima ediție, 1927). 742. Eugen Relgis, Eros În al treilea Reich, Editura Vatra, București, 1946. 743. Nicolae Iorga, Problema evreiască la Cameră (o interpelare), cu o introducere de A.C. Cuza și Note despre vechimea evreilor În țară, Tipografia „Neamul românesc”, Vălenii de Munte, 1910. 744. Șalom Alehem, Opere alese, vol. II, Stele rătăcitoare, traducere de Olga Brateș și Meer Sternberg, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964. 745. Gottfried Wagner, Moștenirea Wagner. O autobiografie [ediția originală, Kiepenheuer & Witsch, Köln, 1997], traducere de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vor Întreprinde În dosarul de urmărire informativă privind pe SOFIANU GHEORGHE”. Ca orice act „inaugural” și acesta Începea cu datele personale ale viitorului urmărit pas cu pas: „Numitul SOFIANU GHEORGHE, este năsut la data de 24 februarie 1940 În comuna Văleni, județul Vaslui, fiul lui Ioan și Elena, ca studii are seminarul teologic și facultatea de filologie, cu domiciliul În orașul Vaslui, strada Călugăreni (...)”. Securiștii mai insistaseră și asupra evoluției profesionale a acestuia scriind că „Cel În cauză a funcționat În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Securiștii mai insistaseră și asupra evoluției profesionale a acestuia scriind că „Cel În cauză a funcționat În anul 1967-1968 ca profesor de limbă română și franceză la liceul din Codăești - Vaslui, apoi În anul 1969 În satele Emil Racoviță și Văleni, iar În anul 1970 la liceul din orașul Huși. La sfîrșitul anului 1970 s-a Încadrat ca preot În satul Burghelești, comuna Tanacu, unde este și În prezent, făcînd naveta În orașul Vaslui”. b. Părintele avea „antecedente”... În primul rând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tuturor cadrelor Securității care s-au ocupat de „caz”. Pentru a-l Încărca și cu alte alea, ofițerul specificase faptul că „(...) tatăl celui În cauză, În prezent decedat, a făcut parte din organizația legionară și are un frate În comuna Văleni (nota bene!, n.n.) condamnat pentru activitate dușmănoasă Împotriva regimului”. Referindu-se la propria familie, Gheorghe Sofianu ar fi spus, potrivit unui delator, următoarele: „Am să mă răzbun și eu pe acei ce și-au bătut joc de mine și de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
plătită a partidului comunist că: „Deja, după eliberarea sa din Închisoare și-a făcut apariția la parohia de mai sus”. e. O armată de informatori pe urmele preotului...! Neavând, probabil, o altă ocupație În perioada post-pușcărie a preotului născut În Vălenii Vasluiului, ofițerul Toma s-a gândit să pună potera la mirosit urmele lăsate de acesta. Zis și făcut, fără discuție: „În cadrul planului de măsuri ne propunem să rezolvăm următoarele: 1) Stabilirea poziției și intențiilor sale după eliberarea din Închisoare și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
urmărire directă, Ioan Toma se putea baza pe următorii ticăloși cu nume codificate: „<<Haret>>, <<Damoc>> și <<Marinică>> din Tanacu; <<Alexandrescu>> din comuna Codăești iar periodic va fi contactat și de <<Iancu>> din Vaslui, precum și de <<Crîngu>> și <<Vasilescu>> din comuna Văleni, cînd obiectivul merge În vizită la părinții săi”, de fapt numai la mama sa, tatăl fiind decedat la acea dată. Grijuliu foarte cu supușii din dotare, dispuși să-și vândă și mamele pentru câțiva bănuți, ofițerul notase: „Cei de mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1980, lt.col. Ioan Toma s-a Întâlnit cu „Alexandrescu” la o gazdă conspirativă numită „Mureșanu”. De data aceasta, „Nota informativă” strict secretă avea și un număr: 615/0015. Trebuie pusă mențiunea expresă că informatorul era din satul natal al preotului, Văleni de Vaslui, iar ca indiciu În plus pentru cei care ar Încerca să afle cine era În realitate, „Alexandrescu” era chiar rudă cu acesta! Deoarece toată Europa era În mișcare necontrolată la timpul acela din cauza sindicatului polonez „Solidaritatea”, securiștiii erau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Războiul de Independență din 1877-1878. Școala primară a urmat-o în satul Congaz, județul Cohul, apoi a continuat Școala Eparhială de Fete din Chișinău (1882-1890ă. După absolvire, devine învățătoare, funcționând în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu acuzat de tendința de românizare a populației pentru care fapt, școlărița părintelui
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
copilăriei, când fratele și sora, Luna și Soarele, s-au întâlnit din nou și sunt pe punctul de a se acupla, și mama lor îi avertizează din nou că incestul va declanșa o catastrofă pe Pământ. În satul mamei mele, Văleni, se trăgeau clopotele și femeile și bărbații observau castitatea ca pe un sacrificiu profund pentru a influența pozitiv mersul astrelor, crezând că pot evita catastrofa cosmică. Moralitatea lor se oglindea în cer, parcă prevenindu-i pe cei doi îndrăgostiți, fratele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cal alb care mă iubea mult, dormind cu mine în pat. Traduc din Swedenborg în fiecare zi. Influența Cărții de vise? Acest cal alb (care în fond era o iapă) era chiar numele locului în care ne petreceam copilăria la Văleni, acolo visam mereu să întâlnim, și eu, și sora mea, legenda locului în piele și oase. Un cal alb, o iapă albă, care apărea și dispărea, un fel de spiritus loci care dădea celor întâlniți o aură de irealitate. Păscând
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV-lea an de existență nr. 2 (53) al revistei Curierul Ginta Latină. Din scrisorile primite (1.I - 10.VI. 2002): Ianuarie: 3.I. Ing. Ion S. Constantinescu (Vălenii de Munte) Cel mai greu an În activitatea mea după 1989 a fost anul 2001. Nu s-a oferit nici un sponsor să ne ajute În organizarea celui de-al VII-lea simpozion al filialei Ginta LatinăVălenii de Munte. Vă Închipuiți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în vara anului 1922, m-am dus la Vălenii de Munte, la cursurile Universității populare a lui N. Iorga. Nu e lipsit, cred, de semnificație că cel care m-a determinat mai mult [31] la aceasta a fost Victor Papacostea, deși, după ce a argumentat așa de convingător încât ar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înțelesul mare și frumos al cuvântului”. Etimologicește, firește că se putea spune astfel. Dar se știe că anumite cuvinte nu mai pot fi întrebuințate în înțelesul lor etimologic, ci trebuie folosite ținându-se seama de evoluția lor semantică. Tot la Văleni l-am cunoscut și pe vorbă-lungă N. Bațaria (nu pierdea niciun prilej să amintească de faptul că a fost ministru în Turcia Junilor turci!), dar altfel om foarte simpatic, veșnic vesel și, pe atunci, într-o accentuată idilă cu soția
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
unui belgian cu nume cu „particulă”. Cu noi a întemeiat societatea „Tinerețea”, care a trăit mulți ani și după aceea, chiar când noi, cei tineri, am părăsit-o, făcând locul altora. De altfel, noi, cei ce formam grupul tânăr de la Văleni, mai aveam o societate a noastră, întemeiată cu câteva luni mai înainte și botezată „Haimanalele vesele”, organizând excursii pe la mănăstirile din preajma Bucureștilor. Apoi, ciudată coincidență, în aceeași vară de la Văleni am făcut cunoștință cu Andrei Ionescu, elev în clasa a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
altora. De altfel, noi, cei ce formam grupul tânăr de la Văleni, mai aveam o societate a noastră, întemeiată cu câteva luni mai înainte și botezată „Haimanalele vesele”, organizând excursii pe la mănăstirile din preajma Bucureștilor. Apoi, ciudată coincidență, în aceeași vară de la Văleni am făcut cunoștință cu Andrei Ionescu, elev în clasa a șaptea de liceu, venit de la Bârlad sau Tecuci, cu care, după zece ani [33] îmi era dat să merg prima oară să vorbesc cu Corneliu Zelea Codreanu Amintirile din serile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lui Labiș, ruginesc frunzele și copacii își pierd podoaba. Luată de Ștrulică, inițiativa corespondenței evidențiază prestigiul de care se bucura Labiș între colegi. Multă vreme editorii corespondenței lui N. Labiș n-au cunoscut cine este acea enigmatică „Lucica” căreia, din Văleni, poetul îi adresa, la 1 septembrie 1953, declarația că „o iubește neîngăduit de mult”. Identitatea ei va fi descoperită mai târziu. Colegii de la Fălticeni știu că e vorba de Lucia Boroianu, elevă a liceului de fete. A fost marea și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este străbătut de debleul căii ferate și a șoselei omonime. La acestea se adaugă o rețea de drumuri atât modernizată, cât și nemodernizată. Pe râul Bahlui este construit un pod de cale ferată și două poduri rutiere (podurile Ulmi și Văleni), iar alte poduri mai mici se află pe celelalte pâraie ale comunei. Excavațiile și gropile sunt frecvente în șesul Bahluiului, pe malul Iazului Plopi, ori pe lângă satul Liteni și s-au făcut în scopul obținerii lutului folosit ca material de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]