3,016 matches
-
Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem, p. 66-73; vezi și V.Diaconu, op. cit., p. 247-268. footnote>. Din lectura și analiza acestor denumiri se poate deduce că aceste nume n-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de legătura dintre sat și punctul de vamă. Pe lângă funcționarii și dregătorii care percepeau vama în funcție de cantitatea de mărfuri, măsurată în poveri, mulți alți săteni îndeplineau alte slujbe, asigurau paza, ajutau negustorii să-și poată scoate carele cu mărfuri din vadul Moldoviței și să le îndrepte pe calea care, cu multă îngăduință, o putem numi drum. Nu avem nici o mărturie că peste Moldovița ar fi fost un pod care să înlesnească trecerea carelor, animalelor și oamenilor pe orice vreme. Dacă a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mănăstirii Moldovița Vama Moldoviței la 14 aprilie 1411, Suceava „Am dat Vama Moldoviței mănăstirii Bunavestire a preacuratei născătoare de Dumnezeu, care este la Moldovița, uric, cu tot venitul, neclintit, în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cad în Moldova și Moldovița, până la obârșia Frumosului, unde cade în Moldovița, și de acolo, peste Moldovița, la gura râului Deia, și de acolo la obârșia Deii, pe munte, și de acolo, pe dealul Paltinului, unde cade în Moldova, în vad, mai jos de satul Câmpulung, unde mai înainte am început. Toate acestea să fie de la noi uric acestui mai sus scris sat, Vama.” 3. Ștefan voievod întărește mănăstirii Moldovița dania făcută de părintele său, Alexandru cel Bun la 29 noiembrie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu jumătate din vamă, și jumătate din vama de trecere, și cu jumătate din iezerele ce ascultă de această vamă și cu jumătate din tot venitul, partea cheagninei noastre. Și, de asemenea, vom da acestei mănăstiri mai înainte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Un om mărunțel a spus: Eu sunt de acord cu orice, numai să fie cu un strop mai mult. Abia a spus el ce-a spus, că ce-i vad ochii? În fața lui s-a ivit o vrăjitoare: Ce spuneai tu că ai vrea?l-a întrebat vrăjitoarea. Iar omul mărunțel stă ca trăsnit și, de teamă, nu-i în stare să sco ata o vorbă . -Ei? Zice vrăjitoarea. Iar
Un soi de basm: Basm, Daniil Harms. In: Apogeul by Astrid Corina Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1792]
-
greu dar succesul este pe măsura . Succesul băiatului meu se datorează lui pentru căa avut puterea sa lupte și unor oameni minunați care ne-au ajutat. Va doresc succes tuturor celor care sunteți in lupta cu "globul de cristal" (așa vad eu lumea copiilor cu autism, sunt închiși în acest glob și noi cei din jurul lor să le deschidem cat mai multe uși și ferestre, să vadă că este interesant și distractiv și în afara globului chiar daca uneori este mai greu ). B.
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de toata echipa cu care Constantin a făcut progrese remarcabile. După plecarea supervizorului si a echipei rezultatele nu mai erau ca înainte deoarece Constantin lucra cu terapeuți noi, iar când un copil lucrează cu un terapeut cu experiența, rezultatele se vad imediat In luna octombrie, Constantin părea un copil recuperat, am hotărât totuși sa-l duc sa facă terapie prin joc. Psihologul l-a observat la grădinița si mi-a spus in felul urmator “ Constantin este ca o casa careia ii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ea a reușit sa-l facă pe Vlăduț sa folosească toaleta, să deprindă abilitați de autoservire, sa mănânce singur, sa accepte recompensele alimentare. La fiecare ședința terapeuta se implica cu toata forța ei, lucrează cu Vlăduț pana la epuizare, o vad cum transpira instantaneu, ii apar coșuri pe fata, se vede efectiv că își pune toată priceperea și mai ales intuiția extraordinara pe care o are in slujba lui Vlăduț. De multe ori cu o seara înainte de ședința, șotul meu glumește
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna, Răducăneni, Moșna etc; valurile de pământ conectate la cuestele și la abrupturile cu excarpări, care realizau ranforsările intercetăți, precum cele de pe Dealul Ș anțurilor (com. Dagâța), de la Vadul Vejei (com. Țibana), "de pe marginea pădurii Țibăneștilor", de la Poiana de Sus (com. Țibana), de pe Dealul Cireș (com. Mădârjac), de pe Dealul Voineș tilor, dar și cele 23 de valuri de pământ de la Ș cheia etc.; movilele, care ajung la 10-30 m
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși noțiunea de "veghe" provine din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana), fapt
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana), fapt ce ar putea demonstra existența unor forme de metalurgie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de aceeași categorie socială, cu expresia consacrată "a lua legea". Continuitatea se poate demonstra și cu ajutorul onomasticii. Astfel numele de Brudur (un strămoș din sec. al XIV lea a ilustrului P.P. Carp) trebuie pus în legătură cu slavul Ђ РО ЗІ (BROD) VAD, ce ne amintește și de brodnici, vechii români din Moldova veacului al XII lea și al XlII -lea, locuitori ai vadurilor . Un obicei care verifică continuitatea în comuna Ț ibănești este cel specificat de Strabon, de jugănire (castrare) a cailor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un strămoș din sec. al XIV lea a ilustrului P.P. Carp) trebuie pus în legătură cu slavul Ђ РО ЗІ (BROD) VAD, ce ne amintește și de brodnici, vechii români din Moldova veacului al XII lea și al XlII -lea, locuitori ai vadurilor . Un obicei care verifică continuitatea în comuna Ț ibănești este cel specificat de Strabon, de jugănire (castrare) a cailor. Datorită acestei practici utile în stăpânirea cailor, obicei care sa practicat și între secolele IVXIV, caii scopiri, vânduți în Europa centrală
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie 1469Tonguzeni (Tungujei)” -1490 Radoslăvești; -1518 Mucești pe Racova (de fapt pe Recea) despre care M.Costăchescu afirmă că poate fi în trupul satului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni. Scrie Tiron fost pârcălab. Original
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui proces de roire, încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vetrele unor sate s-au mărit și s au
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Raportul de complementaritate existent între dezvoltarea turistică, agricolă, silvică, industrială etc. trebuie atent studiat pentru fiecare localitate în parte și trebuie să stimuleze realizarea unor raporturi optime în funcție de forța de muncă disponibilă, resurse, nevoia de venit complementar și de vad comercial pentru produsele și serviciile oferite de activitățile dezvoltate. - comercializarea produselor și serviciilor de orice natură oferite de zona montană; - susținerea financiară a activităților , prin încurajarea dezvoltării generale a zonei și sprijinirea directă a gospodăriilor din zona de munte. În
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
în mod special. Hârlăul și zona învecinată, este o veche vatră de locuire românească din Țara de Sus , situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Câmpia Moldovei. Prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond turistic valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului- Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei. Această situare a favorizat așezări urbane dezvoltate timpurii, o economie înfloritoare, căi de comunicație intens circulate (șosea, cale ferată), agricultură diversificată datorită reliefului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aflate în studiu . Hârlăul și zona învecinată este o veche vatră de locuire românească , din Țara de Sus , situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Câmpia Moldovei. Prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond turistic valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]