15,023 matches
-
și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni un factor limitant pentru aportul de O la nivel tisular în condiții de debit sanguin redus. 2 Filtrarea și reabsorbția prin peretele capilarelor La nivelul peretelui capilar rata totală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară este dictată de cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
similară a presiunii arteriale, datorită rezistenței scăzute în sectorul venos, care face ca ~ 80% din creșterea de presiune venoasă să se transmită la nivel capilar. In mod normal raportul celor două rezistențe este ~4. Cu diferențe considerabile de la un pat vascular la altul, se poate considera că în medie presiunea hidrostatică la nivel capilar este de 30-32 mm Hg la capătul arterial și de 10-12 mm Hg la cel venos, cu o medie pe întreg patul capilar de ~17 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se găsesc numeroase limfatice, care preiau lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului de gaze prin bariera alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui Ohm (debit = cădere de presiune / rezistență la curgere) aplicată la circulația pulmonară evidențiază faptul că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui Ohm (debit = cădere de presiune / rezistență la curgere) aplicată la circulația pulmonară evidențiază faptul că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
că rezistența vasculară este foarte mică în acest sector. Presiunea medie sistolo-diastolică în artera pulmonară este de numai 10 mm Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este numai de 1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Hg, în comparație cu 100 mm Hg în circulația sistemică. Debitul sanguin prin cele două circulații fiind aproape identic, rezultă că rezistența vasculară pulmonară este numai de 1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să treacă sânge, astfel scade rezistența. Acest fenomen de recrutare este mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare (fig. 83). Motivul pentru care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare (acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar în mod normal, tonusul vascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare (acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar în mod normal, tonusul vascular este redus în circulația pulmonară, astfel încât efectul vasodilatator este redus sau absent. Distribuția debitului sanguin Există inegalități considerabile ale debitului sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
datorită reducerii efectului de tracțiune radială, astfel că se constată o reducere a debitului sanguin regional începând cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai expandat. Vasoconstricția pulmonară hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului în vasele pulmonare în condiții normale. Când pO2 este scăzută în aerul alveolar are loc un răspuns activ extrem de important, ce constă în contracția mușchiului neted din peretele arteriolelor mici din regiunea hipoxică. Mecanismul precis al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al acestui răspuns, în condițiile în care spațiul de difuzie este restrâns, arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba stimul - răspuns a acestei constricții este neliniară; la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această vasoconstricție are drept scop direcționarea fluxului sanguin spre zonele pulmonare suficient de bine ventilate. Zonele hipoxice pot apare ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mare are loc o vasoconstricție pulmonară generalizată conducând la o creștere importantă a presiunii arteriale pulmonare, cu creșterea lucrului mecanic al inimii drepte. Probabil că cea mai importantă situație unde intervine acest mecanism este nașterea. In cursul vieții fetale, rezistența vasculară pulmonară este foarte mare, parțial datorită vasoconstricției hipoxice, astfel încât numai 15% din întoarcerea venoasă merge către plămâni. Când are loc prima respirație, rezistența vasculară scade dramatic datorită relaxării mușchiului neted vascular și astfel, debitul sanguin pulmonar crește enorm. S-au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]