9,893 matches
-
Românesc. De aceea, rezidirea acestui sfânt lăcaș, asumată de părintele ieromonah Teoctist, starețul Mănăstirii, capătă dimensiunea unei misiuni care iese din granițele obișnuinței ecleziastice. Scrisă cu prudență, în limitele strictei documentații istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre acest loc încărcat de legende. M-am gândit să contribui la a face cunoscută vrednica trudă a părintelui stareț, proiectând-o în tulburătoarea perspectivă a unei posibile reîntregiri
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
sau Laudă somnului sau Nebănuitele trepte și vin Poemele luminii În marea trecere sau Tulburarea apelor Ne-ntrebăm acum ce-au fost mai întâi precepte filozofice sau întrezăriri de ritmuri cu simboluri lirice într-un Spațiu Mioritic fertil căci Matca Vetrei sale poetice tot Transilvania e! iar Mirabila Sămânță ori Autoportret nisus cognitus Sufletul lui e în căutare în mută seculară căutare cât o cuprindere în țărână. Referință Bibliografică: LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN
LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363096_a_364425]
-
de aproape 100 de cărți în primul an de existență, lucrări de excepție ale scriitorilor din țară și din străinătate; Colaborează în prezent cu: ■ Publicații și reviste din țară, precum: Boema - Galați, Constelații Diamantine - Craiova, Plumb - Bacău, Impact Li-terar - Târgoviște, Vatra Veche - Târgu Mureș, Glas Comun, Monitorul Cultural, Epoca, Neamul Românesc, Tânărul Scriitor, Slova Creștină, Creștin Ortodox, Revista literară „Visul” - Orăștie, Revista Art-Emis, Cărticica Românească de Copii, Confluente Literare - București, Revista on-line „Artur Silveștri”, Agora Literară, Climate Literare, , Revista Bogdania - Focșani
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
din versurile sale un argument inedit de trăire și simțire pur românească. Constantă lirica este iubirea (cel mai vechi și nobil sentiment dintre toate). Versurile incumba dragostea, ca pe un sentiment perpetuu tânăr și mulți-fațetat (diamantin chiar), manifestat prin adorarea vetrei părintești, a semenilor și, în mod special, a lui Dumnezeu - Calea, Adevărul și Viața. Dacă în prima parte a cărții (Țară Parângului), Ion C. Duță se dovedește a fi un mare culegător și izvoditor de folclor, pornind de la bucurie (strigătura
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau să intre cu temeinicie în viață. Dacă până în 1904 își desfășurau activitatea, la sate, numai 13 șezători cu un număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CREANGA DE CUVINTE În amiaza bunătății, se cuibărește lacrima mea, ce scaldă o creangă de cuvinte, și îmbobocesc lumini, când gânduri de noapte caută șchiopătând adăpost, când eu mă străduiesc să las la vatră tinerețea timpului puțin rămas, dar nu pierdut. PLĂPÂNDA PLOAIE Plăpânda ploaie îmi cere-adăpost când fuge de propria-i răceală. La mine în palmă băltește și-o sorb și simt cum răceala-i s-așterne-n albastrul ce-o cheamă. Devin sloi de
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
dar duce și o activitate jurnalistică susținută în Toronto- Canada, unde domiciliază din 1982 (redactor la Observatorul de Toronto, colaborator la publicații din SUA Canada, România, jurnalist acreditat pentru TIFF, ș.a.). Volumul Oameni pe care i-am cunoscut, editat la Vatra Veche (Nicolae Băciuț scrie admirativ, laudativ despre carte), cuprinde 31 de articole memorialistice cu oameni de cultură pe care Veronica Pavel Lerner i-a cunoscut în casa copilăriei sale. Câteva nume relevante care să ne ducă în trecutul cultural românesc
VERONICA PAVEL LERNER- OAMENI PE CARE I-AM CUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368318_a_369647]
-
flori,haideți cu toții, aici este locul unde visele se-mplinesc,... IV. ÎN FAȚA FLACĂRII, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015. Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Citește mai mult Vin fluturi de noapte, scapărăscântei misterioase-n firide,ușa cuptorului tremurași zboară prin vatra stafide.Plăcinte se coc, mici garoafecu carne, brânzeturi sărate,cu varză, dovleac, cu cartoafeși mere sub luna furate.Pe masă ștergare-s întinse...sub lavița toarce pisică,stau mut, cu privirile-aprinse...aștept să se-ntoarcă bunica.... V. ALUAT, de Răul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Versuri > Spiritual > UN COLȚ DE RĂI Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Un colț de răi Acum știi copile că raiul miroase a pâine copata, pâine fierbinte mândră de pe sfântă vatra. Pâine plămădita de mâini muncite la sapă , mâinile acelea ce vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
și pentru ploaia din luna lui Marte, pentru vorba dulce și mângâietoare a mamei și pentru Frații Jderi, Frații Buzești și Frații Petreuș, pentru frescele și țăranii lui Grigorescu, pentru Eugen Lovinescu și Temistocle Popa, pentru Predeal, Moneasa, Sovata și Vatra Dornei, pentru dulcea vorbă „Doamne ajută!” și glasul Vicovencei, pentru iarba verde de acasă, pentru codrul - frate cu românul, pentru românul - născut poet, pentru șezători și pentru poveștile din bătrâni, pentru palatele Cotroceni, Mogoșoaia și Victoria și cimitirele de la marginea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Penel, culoare și lumină pentru eternitate, revista Din istoria orașului Roman; O lume eterogenă... sub microscop etc.; articole în presa locală și din țară; colaboratoare la prestigioase reviste literare, precum: Moldova Literară, Antiteze, Singur, Cuvântul literar, Asachi, Dor de Dor, Vatra Veche , Conta, Pagini românești din Noua Zeelandă, Tribuna noastră (Canada), Gândacul de Colorado, Observatorul - Toronto. Prezență vie și pregnantă în peisajul cultural al Romanului, d-sa surprinde și ca realizatoare a unor ample și consistente interviuri, inteligent gândite, în care se
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din stâncă ta, eu m-am născut. Eu chipul l-am avut în piatră. Căldură ta din măruntaie m-a umplut, Suflet că soarele îmi arde-n vatra. Că bradul mă înalt, eu, din sămânță, Din ridurile tale cuaternale. Poala lui verde mi-e aripi în ființă Cioplită-n rocă muntelui, mariei sale. Eu mă înalt spre cer cu vântul, Cu firele de praf ce le ridică ; De
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
Paradoxal, numai locul este etern (ivirea lui fiind așa-zicând, onomaturgică), veșnicia în timp e o iluzie, iar viitorul un deces temporal: aduce și instalează, spre deosebire de trecut care ne sancționează nașterea și trăitul, necontenirea morții, absența nesfârșita. O „Memorie a Vetrei” poemul e, iată, admirabil, ar da seama, după priceperea mea, de această: „ Fecunda vibrare a Totului primordial/ întemeiază dintre genuni de evi fără început/ tutelare Nume de râuri, oameni și cetăți,/ din halucinantele câmpuri marine/ până în muntele sacru în codri
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
priceperea mea, de această: „ Fecunda vibrare a Totului primordial/ întemeiază dintre genuni de evi fără început/ tutelare Nume de râuri, oameni și cetăți,/ din halucinantele câmpuri marine/ până în muntele sacru în codri, în peșteri,/ în mister de flăcări palpita memoria vetrei ( ... )/ Încoronare a tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata sămânță în matricea primară,/ din miezul de
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
codri, în peșteri,/ în mister de flăcări palpita memoria vetrei ( ... )/ Încoronare a tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata sămânță în matricea primară,/ din miezul de foc al gliei - / ochi vast deschis al generațiilor/ liber se înrădăcinează în veșnicii.” Ființă este așadar a locului (e topofanică), nu a vremii, care nu e defel statornicie, ci vremuire. De
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1455 din 25 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL Mamă, mâine e Crăciunul! Toți se-ntorc la a lor vatră, Doar la noi nu e niciunul! E pus lacătul la poartă. Casa e înstrăinată De smintiți pe trei parale. De-ar fi fost o Lege dată, N-ar mai fi atâta jale. Am rămas singur în luptă. Relele s-au
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367902_a_369231]
-
ne ieși în cale, Să fim și noi lângă tine! Știu că asta ne e soarta Și-o urmăm pe rând cu toții... La Rai să deschidem poarta Noi, bunicii și nepoții... Mamă, mâine e Crăciunul! Toți se-ntorc la vechea vatră, Doar la noi nu e niciunul! E pus lacătul la poartă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1455, Anul IV, 25 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367902_a_369231]
-
dat viața-n dar de Moș-Crăciun, din suflet îndurerat le scriu gând curat și bun. Cu gloanțe întâmpinat, tineret protestatar, tribut, sânge și-a vărsat. Pentru drept umanitar. S-au revoltat cu toții, să nu mai pătimească feciorii și nepoții în vatră pitorească! Copii de-a crește-n pace, cu glorioase fapte. Viața să-și poată duce în sacră libertate. Iar pașnic popor român și-a jertfit compatrioți, pentru un destin mai bun. Și-acum își jelește morți! Copii-n zadar așteaptă
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
port în gând neprihănit, cu lacrimi și credință. Pentru cei ce s-au jertfit. Cu lacrima din condei scriu gânduri pe hârtie. Mărturisiri din ani grei, urmașilor să fie! Neam de viță română să nu mai întâlnească pedeapsă inumană în vatră strămoșească! © Maria Filipoiu 24 Decembrie 1989 Referință Bibliografică: MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MOȘ CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367930_a_369259]
-
această distincție. Medalia Virtutea Literară a fost acordată în cadru festiv, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înființarea Ligi Scriitorilor, următorilor membri fondatori: Ioan Benche, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Iulian Patca și Al.Florin Țene. În colaborare cu Uniunea Vatra Românească - filiala Cluj, s-au organizat conferințe pe teme diferite, menționând ultima, de pe data de 18 ianuarie 2010, cu tema Spiritul național în publicistica și proza Eminesciană. Se remarcă în mod deosebit concursul de creație literară organizat de către filiala București
LIGA SCRIITORILOR ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367890_a_369219]
-
nostalgică este evocat, tot sub semnul implacabil al timpului trecător, peisajul mioritic, de „gură de rai” al satului și anilor de o nerepetabilă frumusețe ai unei paradisiace copilării: „Miroase a mioriță/ și-a cetină de brad/ și a cenușă-n vatră/ și-a stele care cad”. Nutrindu-și talentul cu lecturi bune și profund asimilate din poezia modernă și contemporană, scrisul lui Ioan Adrian Trifan ar putea evolua sensibil, semnificativ. VICTOR RUSU Referință Bibliografică: IOAN ADRIAN TRIFAN - DELICATEȚE, CANDOARE, SINCERITATE, DE
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ÎN FAȚA FLACĂRII Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Referință Bibliografica
IN FAŢA FLĂCĂRII de RAUL BAZ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368023_a_369352]