3,889 matches
-
auzit de la Santa Klaus-americanul că acesta are contract cu firma Coca Cola să-i vândă produsele. Intrat în plin capitalism sălbatic, Moș Crăciun i-a cerut lui Santa Klaus să-i cesioneze și drepturile acestui contract, câtă vreme îi poartă veșmintele. Cum Santa Klaus era mai demult un prosper om de afaceri, l-a învățat și pe Moș Crăciun tainele comerțului publicitar. Uite-așa, moșul nostru autohton, cel blând și sfânt, a înființat o firmă de marketing cu mii de moși-crăciunei
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RUG ȚI-E TRUPUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Rug ți-e trupul, îmbrăcată În veșmântul tău de nuri! Jarul fer(m)ecatei guri Cheamă, arde și îmbată. Și-n contururi incitante, Pudibonde reliefuri, Feciorelnice fiefuri, Adânciri halucinante. Toate-n tine cufundate, Părul unduind spre brâu, Norocosule Părâu, Toate, ție ți-au fost date! Cu răcoarea
RUG ŢI-E TRUPUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371910_a_373239]
-
apoi ale celui de-al doilea. Bieții condamnați, care încă mai trăiau se zbătură pe crucile lor și își dădură duhul după scurt timp, gemând de durere. O parte din privitori își feriră privirile, ori își acoperiră fețele cu mânecile veșmintelor lor. Doar soldații priveau impasibili ceea ce se întâmpla deoarece erau obișnuiți cu priveliști de genul acela. Femeile mironosițe aflate puțin mai departe deoarece legionarii nu le dăduseră voie să se apropie, căzură în genunchi acoperind-o cu straielor lor pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
floare de tei Și zbuciumul nopții te rog să îl iei Dezleagă și nodul care mă ține Să nu văd culoarea de lângă mine... Deschide fereastra în inima mării Să-ngrop în adâncuri leșul uitării, Valuri de soare să-mi scalde veșmântul, Lumina să poarte în brațe cuvântul. Gândul hoinar să-și pună năframă, De viscolul vremii să nu-i fie teamă Pe trepte senine să urce speranța, Ușile toate să-și pună și clanța... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică
DESCHIDE FEREASTRA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372452_a_373781]
-
a transcris în mozaic, o strofă din poemul lui „Din larg”: „Jur-împrejur e largul care cântă, E sore-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică: DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
ci și în spațiul public. Procesiunea religioasă a fost un izvor de bucurie și pace interioară, un prilej de îmbogățire spirituală”. Odoarele Sfinte prezentate în procesiune (Icoana făcătoare de minuni de la Trifești, racla cu Sfintele Moaște de la Mănăstirea Ciolpani și veșmântul Cuvioasei Parascheva de la Blăgești) au fost expuse pentru mai multe zile la Catedrala Sf. Ier. Nicolae din Buhuși. Întreg programul liturgic, desfășurat pe parcursul a două zile a cuprins Acatistul Maicii Domnului, Sfântul Maslu cu șapte preoți, (în prima zi), Sfânta
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
vieții. Cu multă durere a contemplat toate stricăciunile, toți idolii și toată răutatea oamenilor. Ne-a arătat însă și frumusețea naturii spunând despre ea următoarele: Crinii câmpului nu țes și nici nu torc. Totuși ei întrec în frumusețe și delicatețe veșmintele cu care se îmbrăca împăratul Solomon. Tocmai această frumusețe trebuie să o primim în inima noastră. O frumusețe interioară, nefățarnică, simplă și nepătată. Căci această frumusețe din inima noastră ne va lumina și chipul cel văzut, de dinafară. Dacă vom
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
arhiereu, că sub măreața și frumoasa haină de arhiereu port rasa călugărească, crucea și paramanul. Eu mă voi întoarce în sânul pământului ca monah. Slujba înmormântării există pentru copii, mireni, preoți, monahi. Arhiereii sunt înmormântați cu slujba monahilor; în acest veșmânt îngeresc de monah ne vom prezenta în fața lui Dumnezeu. Omoforul și mitra arhierească trebuie să se aștearnă peste voturile monahale și asceza. De asemenea arhierei are nevoie Biserica Lui Iisus Hristos! - Care este rolul părinților duhovnicești, în sensul cel mai
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
act de gravitate și totodată un compromis teribil al Bisericii Catolice, apusene. Odată cu distrugerea acestor mănăstiri, a dispărut ce-am avut mai de preț în Ardeal. Acestea erau tezaure de cultură și spiritualitate autentică. Existau acolo manuscrise, documente vechi, icoane, veșminte, toate s-au făcut scrum la 13 iunie 1762. Măsura a fost atât de crudă, încât s-a îngrozit și clerul catolic, nefiind de acord cu asemenea distrugere. Demolarea bisericilor de către comuniști a fost, pentru noi, într-un fel, repetarea
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
ferecate. Pentru cine ? N-ai soață, rude, nici copile. De faci o mică socoteală, Din clipa care te-ai născut Și până sufletu-ți se-nalță Constați, purtat de gândul bun, Că ai trudit amar de ani Doar pentru câteva veșminte, Ce putrezesc sub bolovani Învăluind un pumn de oseminte. Eu nu-s profet, dar prin cuvânt, Cuvântul fiind dintâi, Vreau să-ți aduc o alinare Prin semn de binecuvântare. Pe creștet te mângâi! A sosit ora de bilanț: Să socotești
OMULE ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371117_a_372446]
-
în izvorul ce-și urmează cursul Iubirea cu un strop al vieții mele. Cântată doina pe cărări de munte Îți voi lăsa în adieri de vânt, Ca pe-un sărut pe tâmplele cărunte Și-n suflet dorul îți va fi veșmânt. Referință Bibliografica: Freamăt / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2036, Anul VI, 28 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FREAMĂT de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371128_a_372457]
-
ce arăta planeta pământ așa cum se vede în univers. Iar într-un loc pe pământ în tabloul lui se văd oameni plecați în rugăciune, iar undeva deasupra planetei noastre in universul vast era pictat Iisus Hristos îmbrăcat în acele impresionante veșminte cu care se îmbrăca marele preot în vremurile biblice. Adevărul pe care pictorul dorea să ni-l transmită prin acel tablou, este faptul că nu suntem singuri în univers și că rugăciunile noastre sunt ascultate de Cineva care este Infinit
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE VREȚI IUBIRI... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului De vreți iubiri Să creșteți, Udați-le cu lacrimi. Din dragoste Și vise, Faceți-le veșmânt. Și vorbe dulci, Și doruri, Rostite fără pătimi. Feriți-le de ura Ce naște Din cuvânt. Plăpânde sunt, Și mor La prima vorbă goală, Lăsând să crească-într-una, Durerile din noi. Ce rost Să suferim....? Iubirea e o boală, Al cărei
DE VREŢI IUBIRI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371215_a_372544]
-
Ce-a uitat să înverzească. Și-am rămas fără noroc... Peste țărmuri de uitare valul lacrimii se-ascunde Într-un ger din ochiul iernii...eu te-aștept, tu vii pe unde Ne pândește-nmugurirea, noi fugim de înviere, Îngroziți de noi veșminte, tu mă farmeci cu durere... Și aș da c-o toamnă-n tine și te-aș răstigni-ntr-o vară Să m-ataci c-o armă verde, să te-omor c-o primăvară, Mugurii să țipe-n mine, să mă
UN VIS DE TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345862_a_347191]
-
descrie și el procesiunea Sfintei Lumini: Iar când purtătorii de mir au sfârșit umplerea și pregătirea candelelor, patriarhul sigilează Sfântul Mormânt și ia cheile cu el, după care toate candelele din biserică sunt stinse. Patriarhul merge împreună cu clerul, toți în veșminte albe, în Biserica Sfintei Învieri a Domnului, fără a avea vreun mijloc de aprindere a candelelor și fără cădelniță și începe în liniște vecernia”. - Călugărul apusean Bernard a fost martorul minunii în anul 870: ,,Merită să spunem ce se întâmplă
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > GÂNDURI DE SEARĂ 29 APRILIE 2013 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului dezbrac una câte una veșmintele îndemânării în a-mi ascunde durerea, bucuria, nevoia de tăcere. mângâietoare alternanță de nevoi, de strigăte inutile bulzuri de mine răsfirând florile unei primăveri mult așteptate. îndelung răbdător îmi este sufletul într-o alternanță de uri, de iubiri dorite sau
GÂNDURI DE SEARĂ 29 APRILIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346001_a_347330]
-
în: Ediția nr. 846 din 25 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PAJIȘTEA CU FLORI DE INIMI - DIN ROCHIȚA CU BULINE Care fetiță nu a purtat în copilărie, măcar o rochiță cu buline? Picourile, pe orice fond s-ar afla, înveselesc veșmântul. Cu alte cuvinte, rochița cu buline a devenit foarte populară și chiar cochetă pentru copilași. Dar și motiv folcloric și chiar pentru poezia cultă, uzitat de foarte mulți autori. O glumă “din vremea mea” spunea: -Câte buline/pătrățele ai pe
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
un simbol al copilăriei, atât de simpatic, atât de amuzant și de drăgălaș, încât fetițele, continuă să-l caute chiar și la alte vârste. Adică nu se pot despărți de copilărie așa de ușor. Rochița cu buline este asociată cu veșmântul roșu ori portocaliu al Riței-Gărgăriței, cochetă și zburdalnică, pețitoare vestită, care nu dă greș și-ți aduce alesul inimii, dacă îi cânți un cântecel simplu: Gărgăriță-riță,/ Zboară-n poeniță / Și unde vei zbura / Acolo m-oi mărita”. Toate fetițele au
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CAP.5 Pe trotuar nu se-auzeau decât pașii lor rari, restul era tăcere. „Dragostea, adevărata dragoste, n-are nevoie de cuvinte, tăcerea spune totul și îmbracă-n veșmintele ei gândurile noastre de bucurie care nu se pot exprima decât așa...” - gândea Veronica Micle, mergând aproape de poet; simțindu-i răsuflarea și bătăile inimii. -La ce vă gândiți, doamna Micle? - sparse Eminescu tăcerea, privind-o drept în ochi și zâmbindu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
care este Bazilica Sfântul Ștefan. Doi preoți îi așteaptă-n fața altarului, Mihai o roagă să se cunune, ea îi răspunde că e cununată, nu poate s-o mai facă a doua oară. Cânta un cor de fecioare îmbrăcate-n veșminte albe, ei, înconjurați de îngeri, stau în fața celor doi preoți și așteaptă. Preoții cădelnițează și cântă împreună cu corul acela de fecioare Ave Maria... De ce Ave Maria? se întreba Eminescu și se uita la Veronica ce se roșise toată și nu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
dor știi că doar în alintul Tău mă înfășor, cuprinde-mă cu brațul Tău puternic, tandru să-ți simt vigoarea în aromele de leandru. Creatorul: 48 -Ah!, mândra mea mireasă, mamă, soră Îmi vine să te-nvălui iar în auroră Veșminte noi să-ți pregătesc de nuntă Căci tot ce te conține, în tine cântă! 49 Azi am colindat tainica pădure trează am văzut cum mugurul dorinței durează, Lianele îmbrățișau copacii, ca în basm Făpturi noi se desprindeau din ele, fantasm
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
expresie, precum pictorul care își pregătește cadrul, șevaletul și penelul pentru a da la iveală o operă. Spontaneitatea și coerența exprimării sale lirice îl alătură poeților de expresie modernă care au părăsit chingile canoanelor clasice și s-au lepădat de veșmintele metaforice, preferând un discurs liric simplu, de o directețe care poate părea brutală, dacă n-ar intra în firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
altarele cerului” - poetul mai stă „de vorbă cu amintirile”: „mă întorc / ca o nălucă / și poposesc / în căușul umbrei tale, / îți ating gândurile / șoptind cuvinte de taină / amintirilor”. O încercare de pastel în vers alb aduce toamna în pagină: „cu veșmânt de crizanteme / și șipot de izvor, / peste noi doar vânturile / își mai încearcă răzlețul zbor / într-un anotimp în care / pământul îmbracă / ruginia haină a dimineții” (peste noi vânturile). În cele din urmă, poetul recunoaște: „pe arcadele trupului / clădim temple
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
locul de pitire, după Piscul Caprei, pentru somnul din timpul nopții, fetele constatară cu satisfacție că nu mai era nimeni prin zonă, deci se puteau simți în largul lor. Scăpară în mare viteză de tot ce aveau pe ele, aruncând veșmintele unde se nimerea și se aruncară în apa nu prea adâncă în acea parte a râului, însă deosebit de plăcută pentru căldura de afară. Un observator neutru putea să admire cele patru apariții neașteptate ale pădurii în toată splendoarea lor. Valentina
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
lui Ciocoiu se află o masă dreptunghiulară la care stau cinci bărbați în față cu câte un pocal și o ulcea cu vin. Aceștia sunt cei doi boieri uneltitori, căpitanii lor, iar ultimul este PAPURĂ VODĂ, un uscățiv, îmbrăcat în veșminte domnești. Discuția este în toi. BOIER CIOCOIU: Papură, în curând vei fi și Vodă! BOIER CONACU: Cu o ladă plină cu aur îți vom cumpăra tronul! PAPURĂ-VODĂ:(bucuros) Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! BOIER CONACU
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]