127,396 matches
-
fiecare floare cusută-n arnici a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi, cu aceeași reverență. România nu a cunoscut o asemenea efervescență, o asemenea emulație artistică, de când s-a înființat televiziunea. Pe oricine ai întreba care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
care este cel mai îndrăgit realizator de emisiuni, răspunsul ar fi aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub semnul unei activități frenetice, creatoare
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și naționale. Argintăritul, ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la Ciocănești de frații Vasile Ion și Bulbuc Cornel din Alexandria, care au învățat meșteșugul de la tatăl lor de care își amintesc cu lacrimi în ochi. Ei expun: inele, cercei, verighete, lănțișoare, brelocuri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor, fie lebede, fie prințese, iar băieții prin costume par a fi purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ale florilor, fie lebede, fie prințese, iar băieții prin costume par a fi purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
-un ceas. Secundei lumii tale nu îi cunosc măsura Și nu pot să îi vin din urmă pas cu pas ... Eu sunt cel verde, cel fraged, cel lăstar Ce-abia am lăstărit la margini de livadă, Tu ești o creangă veche cu frunze de pojar, Eu cresc, tu te usuci și ești a vremii pradă ... Eu sunt abia o adiere pe-o stâncă-n larg de mare, Abia adii și pletele mi le răsfir val după val, Tu ești furtuna care
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
ai simțit parfumul din anii-mi tinerești Din note reci de liră azi nu mai poti să muști, Din veninosul iris sorbi ochii goi, funești. M-ai rătăcit în boabe sticloase de nisip, Neprețuită perlă închisă-ntre carcase Sau printre vechi mesaje lăsate într-un șip Din strigătu-ți, durere ce-n piept mi se lăsase ... Ți-aș fi (R.T.) Ești ca o frunză crudă mustind de clorofilă, Ca un lăstar de seve din humă și argilă ... Ți-aș fi în vis
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut (versuri); ■Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua (versuri); ■Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet (versuri); ■Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri); ■Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); ■Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro (versuri); ■Lucica Sava (București) - Oglindă Umbrei (versuri); ■Vasile Sevastre Ghican (Tecuci) - Glutamatul de sodiu; - Îngrijitorul de stele (poeme); ■Elenă Păduraru (Adjud) - Univers de gand (versuri); ■Angela Burtea (Brăila) - Printre anotimpuri (versuri
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_si_editorul_gheorgh_mihai_marin_1365586414.html [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
mare, în care râsetele de bucurie străpungeau aerul rece. Bucuroși, ieșeam cu toții afară, să ne bulgărim, să mânuim săniile, pregătite și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam, cu încălțările noi, să patinăm sau să facem concursuri cu săniile focoase. Îmi amintesc că în
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
nu-i în Tărâmul Încremenit..." Fata se atașase de acel sertar și nici prin minte nu-i trecea să-și facă ordine în el. Îi plăcea să aibă satisfacția cuceririi acestui teritoriu, care, de fiecare dată, părea să aibă ceva vechi și totodată nou, ce merita descoperit. Un loc familiar și, totodată, plin de mister. O captiva, mereu și mereu. Acesta era de fapt compartimentul unui vechi birou al tatălui ei, pe când lucra ca avocat în cadrul Baroului. Era un birou din
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
să aibă satisfacția cuceririi acestui teritoriu, care, de fiecare dată, părea să aibă ceva vechi și totodată nou, ce merita descoperit. Un loc familiar și, totodată, plin de mister. O captiva, mereu și mereu. Acesta era de fapt compartimentul unui vechi birou al tatălui ei, pe când lucra ca avocat în cadrul Baroului. Era un birou din lemn de nuc, bine întreținut. Alma îl zărise mergând într-o vizită la serviciul tatălui și exclamase, îndrăzneață și plină de speranță: "Dady, ce birou frumos
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi” ; „La fântână, la izvor. Folclor literar nemțean vechi”, apărute la editura ADAN din Piatra Neamț în anii 2000 și 2008, al monografiei „Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamț . O școală pentru toți 1953-2003”, editura ADAN, 2004. Este de asemenea autorul unor îndreptare de teorie și istorie literară, manuale auxiliare pentru examenul
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. Și asta o vedem noi. Oamenii răi, prieteșugurile rele strică obiceiurile bune, spune Apostolul Pavel. Dar era o zicală încă de la grecii vechi, așa încât să urmăm acest drum și așa să ne regăsim pe noi și să avem confort psihologic, duhovnicesc pentru a ne păzi mintea noastră în cele bune hrănind-o în locul hranei vechi cu cuvinte din Sfânta Scriptură. Să citim Sfânta
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Pavel. Dar era o zicală încă de la grecii vechi, așa încât să urmăm acest drum și așa să ne regăsim pe noi și să avem confort psihologic, duhovnicesc pentru a ne păzi mintea noastră în cele bune hrănind-o în locul hranei vechi cu cuvinte din Sfânta Scriptură. Să citim Sfânta Evanghelie zilnic, să citim din Psalmi, să citim din tâlcuirile la Sfânta Evanghelie, pentru că nevoie este minții păcătoase și minții robite de patimi să înțeleagă cuvântul Evangheliei. Să citim tâlcuirea Părinților care
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
duci în vremurile noastre, tocmai pentru vederea a ceea în ce trăim este nevoința la care cred că se referea Sfântul Paisie Aghioritul. Pentru că, cu adevărat, și aceasta este mai mare, ne spun părinții, decât toate nevoințele și pustniciile celor vechi, care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Care la un moment nepotrivit, amarnic sa păcălit. Nu uita că această clipă, Socoteală neplatită, este aceia a răzbunării Î-ți va rămâne veșnic, în a ta oglindă, Și mereu î-ți va aduce aminte, De acei profesori și de vechile cuvinte: Bani, plicuri și rugăminte... Poezie scrisă de Mihail Janto Dedicată învățământului din Republica Moldova și România Referință Bibliografică: Am cumpărat prostia... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
AM CUMPĂRAT PROSTIA… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1421848638.html [Corola-blog/BlogPost/372907_a_374236]
-
anilor ’30-’40, pusă în surdina, si zumzăitul discret al conversațiilor, și lumina lumânărilor. Ce să mai zicem de pânzele colorate din jurul becurilor, care transformau lumină într-un șuvoi cald, modest, numai bun de stat la povești? Sau de fotografiile vechi de pe pereți ori de bucătărioara înțesata de borcane cu ceaiuri de scorțișoară, cu iaurt crocant, cu bucățele de ciocolată, stafide sau cardamom? Toate astea sigur au făcut ca timpul să treacă repejor, dar noi spunem că mai e ceva. Că
Timp oprit la Ceai la Cotroceni by http://www.zilesinopti.ro/articole/1954/timp-oprit-la-ceai-la-cotroceni [Corola-blog/BlogPost/97125_a_98417]
-
strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le spun bătrânii pân spre dimineață. Miroase-a mere coapte și-a ludaie, Plesnește-n vas de tuci în vatră mămăliga În suflet de codane începe-acum idila De-o trece postul, nunți vor veni-n ploaie. Azi ți-om
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_ceas_de_sarbatoare.html [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
a scoate anul acesta trei volume de poezie - TOAMNĂ FATALĂ, DUMNEZEU SURGHIUNIT și STEAUA MEA, și două volume de proză: romanul BALADĂ PENTRU PÂINE, LACRIMI ȘI VIOARĂ scris în anii 1980 și care abia acum va fi perceput detașat de vechiul regim cu bunele și relele lui, precum și volumul de proze paradoxale, FORȚA A CINCEA, incluzând un roman și un ciclu de proze scurte de atmosferă fantastică, parapsihologică... Referință Bibliografică: Steaua mea / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134
STEAUA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Steaua_mea_romeo_tarhon_1391791812.html [Corola-blog/BlogPost/364825_a_366154]
-
ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. Eu te voi scăpa din multe primejdii pe care ți le gătește baba.“ Ea scoase din fundul unei lăzi hârbuite și vechi o cute, o perie și o năframă. [...] de dimineață i se împlinise lui Făt-Frumos anul. Baba trebuia să-i dea unul din cai și-apoi să-l lase să plece cu Dumnezeu. Pe când prânzeau, baba ieși până în grajd, scoase inimele
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
ce-aflată în derivă, la placul curenților marini, se ondula în forme șerpuitoare tot mai aproape de mal. La ceasul ăsta, când soarele-și încheie drumul său pe cer, So Jin-Ji stă pe țărm. El cugetă la soartă. Are-o colibă veche și săracă, un biet copil și-un câine. De-i cauți, toți bolesc. Și doar el e de vină! Tânjește și leac la suferință nu găsește. Nici rostul nu-și află de-o vreme bună. Privind la-ntinderea de ape
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului La mine-n gând... E iarăși dimineață, Sub pitorescul iernii alb festin, Progresie geometrică-i iubirea, Veghind, din abisal, al meu destin... La mine-n gând... Cad fulgii pe-ndelete... Se simt colindători pe vechi poteci, Te mai aștept placid, onest, cuminte, În ale minții mele cartoteci... Vin sărbători... Te izgonesc din minte, Dar tu apari mereu, mereu... În dar!... Sub cerul sidefat iubirea-i punte, Ea ne unește tainic, ireal. Văd munții lăcrimând sub
LA MINE-N GÂND ( DIMINEAŢĂ DE DECEMBRIE TÂRZIU...) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1451500135.html [Corola-blog/BlogPost/372566_a_373895]