1,781 matches
-
mai vin -// Și de acum pînă-n vecie -// Mila Domnului să fie - O prea frumoasă pustie. ” İdeile ce urmează, sunt brodate pe o temă exhatologică. Exemplificăm:,, O pricină minunată ” ,, O pricină minunată Din-nceput de lumea toată Din-nceput și din vecie Precum la carte să scrie Cu cuvîntu tipărit Precum este-adeverit. Că lumea e-nșelătoare Și foarte amăgitoare. Cum Înșeală și-amăgește Pe toți domni-i pristăvește Pe domni și pe-mpărați mari Și pe cei ce sunt mai tari Că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu-i răpească. Și lasă curtea pustie Și-l duce unde nu știe. Lasă scaun de argint Și intră În negru pămînt. Lasă scaun de mătasă İntră-n groapă-ntunecoasă. Căpătîi și așternut Viermele ne-a adormit. Și de acum pînă-n vecie Amin Doamne slavă ție. ” -//,, O amar și grea durere ” ,, O amar și grea durere Jalnic fară de-o mîngîiere Și-o plîngere necurmată Lacrimi, pîraie-nfocate Că azi moartea mă desparte Și mă duce-n altă parte Pe o cale neumblată
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fața cu apă De mă petreceți la groapă. Stropiți-mi fața cu vin Că eu la voi nu mai vin, Mă duc În loc de suspin În curte la Rusalim Unde-s toate cele multe Cu casele zugrăvite. Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să fie. ” ,, Acum ceasul mi-a sosit ” ,, Acum ceasul mi-a sosit Și lume am părăsit. Îngerul sta-n fața mea Din lume ca să mă ia. Să mă ducă-n zbor frumos Unde mă cheamă Hristos La orașul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și nespovedite Ca niște buturi pîrlite. Văzui fete spovedite Ca niște flori ofilite. PÎnă la vremea de județ CÎnd va sta Hristos În județ Ca să-i judece pe toți Pe cei vii și pe cei morți. Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. CÎntecele de stea au un caracter educativ și instructiv religios moral. Unele narează fapte atestate de istorie. Altele arată Învățaturi ale bisericii ortodoxe. Altele vorbesc despre sfîrșitul vieții omului și despre răsplata ce o va
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
poate fi găsit într-un "cer" metafizic, ci într-unul al imaginației poetice. Cu gândirea populată cu mituri, psalmistul se pregătește pentru marea confruntare: "Singuri, acum, în marea ta poveste/ Rămân cu tine să mă mai măsor". Psalm ( Aș putea vecia cu tovărășie) Revoltat împotriva lui Dumnezeu care-a părăsit omul, poetul creează în felul lui, lumea, sfidează divinitatea, asociindu-și în încercarea sa temerară, vecia. Poetul se identifică, în planul artei, cu divinitatea, ar dori să moară numai dacă va
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acum, în marea ta poveste/ Rămân cu tine să mă mai măsor". Psalm ( Aș putea vecia cu tovărășie) Revoltat împotriva lui Dumnezeu care-a părăsit omul, poetul creează în felul lui, lumea, sfidează divinitatea, asociindu-și în încercarea sa temerară, vecia. Poetul se identifică, în planul artei, cu divinitatea, ar dori să moară numai dacă va pieri și Dumnezeu în el, și totul se va cufunda în beznă: "Să nu se știe că mă dezmierdai/ Și că-n mine însuți tu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
absență din viața poetului), psalmistul are resentimente, se lamentează, sfidează având ispita adamică de a se identifica, mereu, cu divinitatea, în sensul creației: "Noi viori să farmec, nouă melodie/ Să găsesc și stihuri sprintene și grele", creație în complicitate cu vecia. Izvorând din sensibilitatea artistului, arta înveșnicește sufletul, înfățișează fenomenul de ruptură față de Dumnezeu, fenomen poetizat, cu mari valențe estetice. Convins că de el ar depinde o nouă Geneză, dar și mântuirea lumii, psalmistul își descoperă calități soteriologice: "Port în mine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acestuia fu drastic subminat printr-o politică de fărâmițare a societății, de atomizare a ei în virtutea principiului "divide et impera", timp de câteva decenii. Când totul părea definitiv compromis, când orizontul speranței însăși aproape nu mai exista, închis ca pentru vecie, lumea noastră cea îndelung suferindă s-a redresat brusc, printr-o mișcare ce părea neașteptată, providențială, dar care se alimenta totuși, în secret, din izvoarele unei rezistențe ce nu contenise cu totul nicicând. În forme subtile și diverse, această rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
incita pe istorici la reexaminarea întregului câmp de fapte. Convorbiri literare, 11 (3-9 mai 1990), p. 8,15 ARC PESTE TIMP Totul în incinta sacră dintre dealurile Putnei e măsurat și cuviincios. Totul, de la silueta mănăstirii însăși, înfiptă parcă pentru vecie în solul tare al Bucovinei, până la construcțiile din jur, alcătuind un complex impresionant în care forma și culoarea susțin deopotrivă impresia de armonie, calm sobrietate, așa cum se cade la un așezământ ca acesta, menit din capul locului să fie spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
culturii. La moartea lui, produsă în condiții tragice acum o jumătate de secol, H. Focillon a ținut să spună: Am avut privilegiul să vedem trăind sub ochii noștri, în plenitudinea sa iradiantă, una dintre personalitățile legendare ce sunt împlântate pe vecie în solul unei țări și în istoria inteligenței umane". Scrisese despre "romaniile răsăritene", despre state și dinastii, hotare și spații noi, fluvii, mări și oceane în istorie; despre o nouă istorie a evului mediu; despre evoluția ideii de libertate de-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au deschis. Atunci au văzut pe urieși și au fost orbiți de o lumină galbenă drept în față. Multă lume a crezut că acolo era comoara urieșilor și au vrut s-o fure, numai că porțile au rămas ferecate pe vecie. Unii zic că într-un an încă cineva a văzut doi urieși: un bărbat și o femeie. Dar cine știe dacă o fost adevărat? Dreptu-i că numai numele locului a rămas, de-i zice Grota Urieșilor”. 19. Pădurea Pielea Buhaiului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
singur în noapte, toți se aflau la căldură în locuințe, în mitinguri. Eram singur ca o fantomă în timp ce pretutindeni în lume muncitorii mărșăluiau în sunetul marșului ucrainean ignorîndu-i pe cei care cădeau pe drum în procesiunea către viitor. Pierdusem pe vecie comuniunea, fraternitatea. Exclus de toți, de toate, de la viață, de la căldura partidului, am început să plîng 26. Fiecare moment este interpretat pornind de la această coerență și mai ales plecînd de la lumina ce o reprezintă Uniunea Sovietică și conducătorul ei, Stalin
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
este moartea pe cruce, ci întreaga viață a omului unic, singurul care, prin forța elanului său, a putut "încarna Cuvîntul". Elanul moare o dată cu Iisus; opera realizată de acest elan va ieși din mormîntul înțelegerii greșite sistematizate. Această operă exemplară pe vecie este personificată simbolic prin două denumiri: mesajul de bucurie personificat simbolic și numit "Cristos" și importanța mesajului pentru viitorul omenirii: Paraclitul (Sfîntul Duh). Divinitatea trinitară reprezintă fazele principale ale apariției în curs de evoluție: trecutul, prezentul și viitorul. 1.Originea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu toți reprezentativii - sublinia Radu Dragnea în continuare - au întrunit cele două însușiri, căci nu tuturor muritorilor le este dat să fie deopotrivă 31 conducători literari și oameni politici. Mihail Kogălniceanu în Cuvânt introductiv, arată că istoria „ne leagă cu vecia, punând în comunicație sămânțiile trecute cu noi și iarăși și pre noi cu sămânțiile viitoare,cărora are să le trădeze povestirea faptelor noastre”. Mihail Kogălniceanu ocupă în istoria civilizației moderne a românilor un loc egal cu acela pe care-l ocupă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Bucovinei, și anume al reprezentanților românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor. Românii constituiau marea majoritate a celor prezenți. În unanimitate, Congresul a votat Declarația de Unire. Aceasta, constatând caracterul românesc al Bucovinei, parte integrantă a Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-a realizat prin
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Bucovinei, și anume al reprezentanților românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor. Românii constituiau marea majoritate a celor prezenți. În unanimitate, Congresul a votat Declarația de Unire. Aceasta, constatând caracterul românesc al Bucovinei, parte integrantă a Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-a realizat prin
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
nu toți reprezentativii - sublinia Radu Dragnea în continuare - au întrunit cele două însușiri, căci nu tuturor muritorilor le este dat să fie deopotrivă 31 conducători literari și oameni politici. Mihail Kogălniceanu în Cuvânt introductiv, arată că istoria „ne leagă cu vecia, punând în comunicație sămânțiile trecute cu noi și iarăși și pre noi cu sămânțiile viitoare,cărora are să le trădeze povestirea faptelor noastre”. Mihail Kogălniceanu ocupă în istoria civilizației moderne a românilor un loc egal cu acela pe care-l ocupă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1936, Wittgenstein i-a citat cu multă însuflețire un pasaj din Lessing: „Dacă Dumnezeu ar ține în mâna sa dreaptă toate adevărurile, iar în cea stângă doar năzuința neobosită spre adevăr, chiar dacă cu adaosul că voi greși continuu și pe vecie, și mi-ar spune «Alege!», eu aș cădea cu umilință în fața stângii și aș spune: Încuviințează, Părinte! Adevărul pur este doar pentru tine.“ În Lessing, pasajul care îl precedă pe acesta sună astfel: „Nu adevărul în a cărui posesie este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prilej Miron Barnovschi, reprezentant ideal al regimului de stări în Moldova 163. Cu el se restabilea tradiția alegerii voievodului de către "țară", întreruptă de la sfârșitul domniei Movileștilor. Daniile sau confirmările făcute stăpânitorilor de moșie sau acordarea imunităților, se făceau și pe vecie 593. Existența unui termen tehnic 594 desemnează cazuri în care dania se făcea pentru credincioase "slujbe" prestate domnitorului. Uneori prin actul de danie sau de întărire, domnul amintea slujbe din trecut. De pildă, o relație documentară din 1633, de la Moise
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și de scântei/ într-un triumf atât de fără pată,// că, din preaplinul vieții, frumusețea/ revarsă-ndreptățire singurei,/ Yah, bucurii ce ne va ști vreodată!" (poemul de uvertură Din câte stele). Sau, în sfârșit: "Ce pot să fiu/ altceva în toți vecii/ decât Doamne Isus/ bucuria/ a tot ce-i ființă" (poem din Ochi pe aripi). La fel ca aceste sensibile fragmente de imn sau de psalm, toate poemele lui Nicolae Ionel poeme fără titlu, curgând unele din altele ca filele unui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
serie de egografii ale diferitelor vârste poetice și biografice, adesea îngemănate. Mai bine golan din Triunghiuri..., bunăoară, este și o solemnă questa identitară, și o complicată aventură a redescoperirii poemului perfect, pierdut odinioară, cu excepția unui distih splendid ("Și-a răstignit vecia în ochiul meu ateu/ Și-i singur, fără mine, în ceruri, Dumnezeu"), Balada petalei de roză (adâncul blasfemiei) din același op recompune, din perspectiva adultului aflat la o vârstă a limitei, portretul unui tânăr din stirpea romantică a marilor revoltați
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Va fi atât de bine,/ Vei rămâne numai cu mine,/ Tu, cel născut din cuvânt,/ Vei cunoaște gust de pământ,/ Vei simți ce frumoase sunt rădăcinile/ Împletindu-ți prin ele mâinile,/ Cu nențeleasa bucurie/ De-a nu mai fi pentru vecie.../ Și, mângâindu-mă, mi-ai spune:/ Mori, draga mea,/ Iubita mea cu frunte de octombrie/ Cuprinsă ca-n icoane/ De nimb rotund de moarte,/ Mori,/ Lasă-ți culorile în flori,/ Pletele lungi cărărilor/ Și ochii luciu mărilor,/ Să știi/ De unde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
parcă-ncepeau măceluri mondiale. prin găurile negre - vârcolacii zvârleau cu laser către rațiune și se temeau și regii și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred c-am făcut un târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
de-o atroce virtuală creatură într-un strigăt prelung cum se răsfrânge-un ecou în amurg precum nici iadul n-ar fi atât de pregnant pe pământ dacă-n imaginar nu s-ar înfiripa ca un fractal raiul prea sfânt. Vecia părelnică Clipa fugară se furișează într-o părelnică floare mai mult imaginară dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când făptura de aer se mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și în duhul păcii pricini de războaie strigăte laconice și lacome de haos se întretaie în pronaos. începutul se resoarbe și ochiul triadic se întrerupe. Mai citim o dată semnele codificate într-o limbă moartă și se
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]