2,460 matches
-
și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură parasimpatică, prevăzuți cu proprietăți vasodilatatoare termolitice și neurosecretoare. Excitarea osmoreceptorilor Verney, din imediata vecinătate a nucleului supraoptic, de către presiunea osmotică crescută a plasmei sanguine determină, pe plan somatic, actul comportamental adecvat procurării și ingestiei de apă, iar, pe plan vegetativ, hipersecreția de hormon antidiuretic în hipotalamusul anterior, care este depozitat doar în retrohipofiză, în vederea lansării în circulație, la nevoie, și restabilirii echilibrului osmotic prin antidiureză. Acesta este un alt exemplu de integrare și activitate somato-vegetativă și endocrină conjunctă, realizată cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare asigură condiții optime de integrare a informațiilor sosite pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire, reglarea circulației cu ajutorul centrilor vasomotori bulbari se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine. Detectarea acestor variații se face prin zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spunea Morat, prin mecanismul conexiunii inverse, al reacțiilor de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea sunt doar câteva din exemplele ce se pot da, privind rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de feedback, iar creșterile din timpul efortului fizic, emoțiilor și suprasolicitărilor neuro-psihice sunt reduse la minimum. Acestea sunt doar câteva din exemplele ce se pot da, privind rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rolul integrativ al sistemului nervos vegetativ. Celelalte aspecte ale autoreglării și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și adaptării funcțiilor vegetative la solicitările din afara și din interiorul organismului, prin mecanisme neuro-reflexe centrale, vor fi prezentate la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a arteriolelor prin care acestea au aproximativ jumătate din diametrul lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare la pilocarpină indică, de asemenea, predispoziția la dezechilibre de tip vagoton. Mai dificile de etichetat și interpretat sunt cazurile de hipotonie vagală care se însoțesc de regulă de manifestări de tip hipersimpaticoton. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a făcut pe Danielopolu să introducă termenul de amfotonie cu variantele sale, hipo- și hiperamfotonie. La mamifere și om predomină ca factor activ tonusul simpatico-adrenergic cardiac și vascular, dublat de tonusul cardiac vagal. Referitor la factorii de întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de nivelul însuși al tensiunii arteriale pe de o parte și de constituenții plasmei pe de altă parte. Eficacitatea reglării depinde de masa sanguină, de integritatea pompei cardiace și musculaturii netede vasculare, precum si de gradul de participare a sistemului nervos vegetativ (fig. 65). Deși Morat semnalase încă din 1898 că: „Presiunea reglează presiunea”, mecanismul prin care se realizează autoreglarea circulației a fost precizat de abia după descoperirea zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică (Heymans, 1933). Ulterior s-a stabilit că, în afara bifurcației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestor mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de nivelul presiunii sanguine pe de o parte și de constituenții plasmei sanguine pe de altă parte. Eficacitatea reglării depinde de masa sanguină, de integritatea pompei cardiace și a musculaturii netede vasculare însoțite de gradul de participare a sistemului nervos vegetativ. Deși este prevăzută cu automatism propriu, inima se găsește sub controlul permanent al centrilor vegetativi din creier și măduvă, prin intermediul căilor simpatico-parasimpatice extranevraxiale. Controlul nervos al activității inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altă parte. Eficacitatea reglării depinde de masa sanguină, de integritatea pompei cardiace și a musculaturii netede vasculare însoțite de gradul de participare a sistemului nervos vegetativ. Deși este prevăzută cu automatism propriu, inima se găsește sub controlul permanent al centrilor vegetativi din creier și măduvă, prin intermediul căilor simpatico-parasimpatice extranevraxiale. Controlul nervos al activității inimii este asigurat de efectele opuse ale fibrelor postganglionare simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac, efecte care se contrabalansează reciproc. Reacțiile neuroreflexe de predominență simpatică sau parasimpatică sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrilor vasomotori bulbari. Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic periferic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop, în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi etc. Integrând componentele vegetative cu cele somatice, hipotalamusul asigură în același timp producerea reacțiilor somatovegetative complexe, adecvate diverselor acte comportamentale (alimentar, sexual, apărare etc.). La rândul lui, hipotalamusul este supus influențelor excitatorii și inhibitorii de la nivelul rinencefalului și scoarței cerebrale. Complexul rinencefalo-hipotalamic, având un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de participarea unor modulatori locali (acetilcolină, dopamină) și circulanți (angiotensină, adrenalină circulantă etc.). Efectul inotrop pozitiv al catecolaminelor este parțial mediat de stimularea canalelor lente de calciu de către cAMP crescut la nivelul sistemului excitoconductor și contractil cardiac. Cele două componente vegetative acționează complex cu repercusiuni asupra funcției globale a inimii. Efectele cardioinhibitorii ale acetilcolinei predomină asupra cardiostimulării alfa-adrenergice. La rândul său, neuropeptidul Y cotransmițător adrenergic inhibă efectele cardiace ale vagului (Potter și Ulman, 1994). II.2.4. PARTICULARITĂȚI HISTOFIZIOLOGICE ALE VASELOR
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tendință la creștere peste valorile normale. Făcând legătura între centrii coordonatori ai activității cardiovasculare și organele efectoare respective, căile eferente vago-simpatice constituie veriga indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. La nivel capilar, reglarea nervoasă vegetativă operează indirect fie prin intermediul modificărilor de tonus arteriolar (fig. 75), fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și restul căilor vegetative eferente, sub controlul permanent al centrilor vasomotori bulbari și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de cauză hipoxică și ca urmare a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune. b) Căile aferente, de legătură a zonelor receptoare sino-carotidiană și endocardo-aortică cu centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi, neurosecretori etc. Integrând componentele somatice cu cele vegetative, hipotalamusul asigură, în același timp, producerea reacțiilor somato-vegetative adecvate diverselor acte comportamentale (alimentare, sexuale, de agresivitate, apărare etc.). La rândul său, hipotalamusul este supus influențelor excitatoare și inhibitoare de la nivelul paleocortexului (rinencefalului) și neocortexului cerebral. Complexul rinencefalo-hipotalamic, guvernând prin bucla
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotori în lipsa ionilor de hidrogen și CO2 (acapnee). Variațiile de temperatură determină, de asemenea, modificări vasomotorii compensatoare, cu participarea centrilor termoreglatori din hipotalamus. În timp ce scăderea temperaturii ambiante provoacă vasoconstricție prin mecanismul stimulării centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior, unde predomină nucleii vegetativi simpatici, creșterea temperaturii produce vasodilatație de natură parasimpatică, generată de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior. Ischemia centrilor organo-vegetativi din trunchiul cerebral, indusă de creșterea presiunii lichidului cefalorahidian, se însoțește, de regulă, de hipertensiune arterială reflexă (reflexul Cushing), dublată de unde
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
felul acesta, autoreglarea cibernetică a presiunii arteriale privește nu numai reglarea neuroreflexă de scurtă durată, ci se extinde și asupra autoreglării hormonale de lungă durată. II.3. REGLAREA RESPIRAȚIEI Ion HAULICĂ, Daniela BOIȘTEANU Respirația deși este o funcție vitală predominent vegetativă, reprezintă un caz particular de implicare funcțională atât a sistemului nervos autonom, cât și a sistemului nervos somatic. În timp ce mușchii respiratori aparțin sistemului nervos somatic, fiind doar sub controlul neuroreflex al receptorilor viscerali și fibrelor aferente somato-vegetative comune, căile respiratorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sistemului nervos autonom, cât și a sistemului nervos somatic. În timp ce mușchii respiratori aparțin sistemului nervos somatic, fiind doar sub controlul neuroreflex al receptorilor viscerali și fibrelor aferente somato-vegetative comune, căile respiratorii și vasele circulației pulmonare sunt reglate de către fibrele vegetative eferente simpatice și parasimpatice. La mamifere și om, actul complex al schimburilor gazoase între organism și aerul atmosferic se realizează în trei etape: pulmonară, sanguină și tisulară, cu participarea căilor aeriene și plămânilor pe de o parte și a pompei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la valori ale pH-ului cuprinse între 7-7,20. Răspunsurile sunt identice în acidoza metabolică sau respiratorie și mai accentuate dacă se produc la subiectul aflat deja în stare de hipoxie. II.3.3. INERVAȚIA PLĂMÂNULUI Plămânul posedă o inervație vegetativă, implicată în bronhomotricitate, în activitatea secretorie a elementelor epiteliale bronho-pulmonare și în vasomotricitatea circulației pulmonare. Prezența inervației simpatico-parasimpatice de la nivelul epiteliului și musculaturii bronșice va fi prezentată ulterior, la reglarea nervoasă a bronhomotricității. Vasele pulmonare prezintă atât baroreceptori (receptori de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]