3,223 matches
-
1974, 48; I. D. Bălan, „Misiunea scriitorului contemporan”, CREL, 1976, 2; Mihai Ungheanu, „Geo Bogza interpretat de...”, LCF, 1976, 35; Nicolae Manolescu, Criteriile unei colecții, RL, 1976, 38; Horia Pop, „Geo Bogza interpretat de.....”, O, 1976, 10; Cristian Popișteanu, Conștiințe de veghe, RMB, 1978, 10 330; Paul Georgescu, Cuvântul la grea încercare, RL, 1978, 2; Liviu Leonte, O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și continuitate, LCF, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Patriotismul la Academie, RL
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
relatat Ennodius și Sidonius. Nici unul nu lasă să se înțeleagă altceva decât că insula era un refugiu al asceților autentici. Sidonius a evocat cu talent poetic tabloul vieții cu adevărat „hristice” de la Lérins. Impresionează, cutremură chiar descrierile minuțioase ale posturilor, veghilor și psalmodierilor; el îl laudă pe Faustus, care ajunsese episcop, că păstrează în continuare „rigorile vechii discipline”22. La fel Ennodius din Pavia, care a scris o biografie a lui Antonius din Lérins, ascet notoriu; Ennodius asemăna character auster al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bună tradiție goetheană, poemele lui V. sunt ocazionale, inspirate de locuri și evenimente precise: satul natal, părinții, frații și surorile, prietenii, întâmplări biografice, iubiri, visuri, speranțe, gânduri, revelații, uneori datate exact, mai ales în sărbătorile creștine sau în orele de veghe și rugă ale nopții. Poetul își află matricea în anii copilăriei, lirica lui este un elogiu continuu al universului natal, imaginat rotund, ca întreaga țară, ca soarele și pâinea, un dialog tăinuit și inițiatic cu natura în curgerea ei ciclică
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Singurul Gheorghe Pituț, L, 1992, 45; Constantin, Complicitatea, 154-157; Alex. Ștefănescu, Poetul ca moralist, RL, 1995, 42; Adrian Popescu, Arhetipala casă, ST, 1995, 12; Vasile Spiridon, Existența transilvană, LCF, 1996, 6; Munteanu, Jurnal, VI, 107-120; Rodica Mureșan, Gheorghe Pituț. De veghe în cuvânt, Timișoara, 1998; Rotaru, O ist., V, 317-320; Grigurcu, Poezie, II, 240-249; Dicț. scriit. rom., III, 757-759; Popa, Ist. lit., II, 313-314; Roxana Racaru, Glasuri dulci de la nadir, RL, 2003, 15; Geo Vasile, Sonetele lui Gheorghe Pituț, RL, 2003
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
un Brașov încă dominat de modelul lumii rurale, cultul libertății, al lui „fais ce que tu voudras” fiindu-i întru totul caracteristic. Autoarea preia limbajul și perspectiva personajului, ceea ce îl va face pe Ov. S. Crohmălniceanu să trimită la Din veghe în lanul de secară de J.D. Salinger. Narațiunea nu este totuși simplistă, în parte și datorită construcției de tip puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
el, P.l. include în paginile ei cele mai prestigioase semnături. Rubrici: „Literatură”, „Probleme de artă”, „Istorie literară românească”, „Literatură populară”, „Istorie literară străină”, „Pagini clasice”, „Însemnări critice”, „Note, dări de seamă”. Cu poezie sunt prezenți Lucian Blaga (Mânzul, Răsărit magic, Veghe, Sfântul Gheorghe bătrân), Ion Pillat (Pândă, Iarnă târzie, Spectrul rozei, Eternități vremelnice), Al.A. Philippide (Viziune, Pământului), V. Voiculescu (Lunaticii), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, Eugen Jebeleanu, Dimitrie Stelaru, Virgil Carianopol, Mihail Cruceanu, Mihai Moșandrei, Ion Petrovici, Dinu
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
știut al întoarcerii, al coborârii din veac, iar baciul care „culege steaua” - intrarea în atemporal, descifrând sensurile unei viețuiri ritualice. Poetul născocește doine și rugi, căci despărțit de orice putință a comunicării obișnuite, el își apropie înaltul, într-o continuă veghe, dar și cu o stranie regăsire de sine sub „cer albastru de baladă/ Și cuvântul lui Hristos...”. În viziunea lui P., prezentă și în poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Târlici și alți voinici, București, 1980; Apropierea planurilor, București, 1982; Contaminarea de ireal, București, 1982; Târlici și trandafirii îndrăgostiți, București, 1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe solemnă, București; 1990; Viteji ai neamului, București, 1990; Omul cu cheile, București, 1996; Proverbele lui Solomon, București, 1996; O liceană diabolică, București, 1996; Femeile regelui David, București, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Poezie, GL, 1968, 23; Radu Cârneci, „Dinamica secundă
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
și Mountolive). Traduceri: Frances Goodrich, Albert Hackett, Jurnalul Annei Frank, București, 1957; Thomas Hardy, Tess d’Urberville, București, 1960 (în colaborare cu Eugenia Câncea); George Eliot, Moara de pe Floss, București, 1964 (în colaborare cu Eugenia Câncea); J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară, pref. Silvian Iosifescu, București, 1964 (în colaborare cu Lucian Bratu); D.H. Lawrence, Parfum de crizanteme, București, 1967; Truman Capote, Harfa de iarbă și alte povestiri, București, 1967 (în colaborare cu Constantin Popescu); John Updike, Centaurul, București
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
său („vis străbun”, „danie străveche”) sunt simțite mai puțin ca o comoară și un izvor de energie și dârzenie, cât ca o piedică în calea durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
capacitatea de a închide un timp de inalterabilă actualitate, ceea ce o face pe poetă să privească spre scris ca spre un reazem. Este însă un liman bântuit de o ambiguitate funciară, ce apare intens în versurile din Pluralul ca o veghe (1990) și pe care P. a abordat-o cu un fin simț al analizei semiotice în volumul Ieșirea din contur (1985). Creația prin cuvânt se configurează din frânturi de gânduri ori emoții, dar este mereu amenințată de „albul ciudat” al
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
în seria Comunicările Hyperion (1994-1998). SCRIERI: Cei 13 și misterul, București, 1968; Corăbii, București, 1970; Corabia timpului, București, 1976; Imaginația ecoului, București, 1981; Modernitatea nuvelei fantastice a lui E. A. Poe, București, 1983; Ieșirea din contur, București, 1985; Pluralul ca o veghe, București, 1990; Sentințe suspendate, București, 1998; Cultura ca interior, București, 2001; Drumul spre Emaus, București, 2002; Redemption Through Art. Studies in Medieval English Literature, New York-București, 2003. Ediții: Dinu Pillat, Tinerețe ciudată. Moartea cotidiană. Jurnalul unui adolescent, pref.edit., București
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
196-200; Ciocârlie, Eseuri, 30-40; Gheorghiu, Reflexe, 7-15; Manea, Contur, 40-44; Nicolae Manolescu, Armura de sticlă, RL, 1985, 2; George, Petreceri, 241-244; Călinescu, Biblioteci, 131-136; Mircea Zaciu, O alternativă a prozei contemporane, RL, 1986, 40; Holban, Profiluri, 299-309; Mircea Mihăieș, De veghe în oglindă, București, 1988, 266-285; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 69-74; Virgil Podoabă, Proza lui Radu Petrescu. Ițele receptării, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 260-291; Holban, Literatura, 152-163; Papahagi, Cumpănă, 115-118; Adriana Babeți, În arhivă, O, 1990, 8
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
este desființată în 1947 și cartea nu mai apare. Lirica lui O. conturează figura unui spirit însetat de puritate și de absolut, însă cenzurat de luciditate și de o conștiință ironică secundă. Poetul e un fantast condamnat la starea de veghe și la recunoașterea diferenței dintre aspirație și realizare/realitate: un inadaptabil romantic, marcat de experiența umană și artistică specifică „generației pierdute”, a războiului. De altfel, este singurul dintre poeții Cercului Literar apropiat (programatic) de grupul de scriitori din preajma revistei bucureștene
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
în general, mai multe componente. Evitarea este foarte frecventă: aproximativ 50% dintre persoanele care au suferit un traumatism important evită să vorbească despre acesta. Emoțiile sunt, totuși, retrăite în mod involuntar, sub forma unei retrăiri a traumatismului în stare de veghe. Terapia îl ajută în mod progresiv pe subiect să înfrunte factorii stresanți și să modifice emoțiile care l-au copleșit prin povestirea traumatismului cât mai detaliat posibil. Relaxarea permite intrarea în terapie și oferă pacientului un mijloc de a-și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Balotă, Negoițescu sub semnul lui Narcis, „22”, 1993, 12; Monica Lovinescu, La moartea lui Ion Negoițescu, VR, 1993, 2-3; Mihai Șora, Lecția lui Nego, VR, 1993, 2-3; Virgil Ierunca, Ion Negoițescu - un artist al conștiinței, VR, 1993, 2-3; Nicolae Balotă, Veghea lui I. Negoițescu, APF, 1993, 3-4; Ștefan Aug. Doinaș, Prezența lui Nego, APF, 1993, 3-4; Cornel Regman, O conștiință întemeietoare, APF, 1993, 3-4; Horia Stanca, Nego, APF, 1993, 3-4; Ștefan Borbély, Sensul culturii, APF, 1993, 3-4; Ion Vartic, O dată cu un
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
București, 1991. Antologii: Cele trei rodii aurite, București, 1979; A fost de unde n-a fost, București, 1996. Traduceri: Ricarda Huch, Romantismul german, București, 1974; Georg Lukács, Teoria romanului, București, 1977; Novalis, Discipolii la Sais. Heinrich von Ofterdingen, București, 1980, Între veghe și vis. Fragmente romantice, București, 1995; Milan Ryze, Miracolele biblice. Încercări de interpretare parapsihologică, București, 1993; Martin J. Sorge, Reîncarnarea dintr-o nouă perspectivă, București, 1994; C. G. Jung, Tipuri psihologice, București, 1997; Ernst Jünger, Jurnale pariziene, București, 1997, Cartea
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
literaturii e, întâi de toate, una proeminent teoretizantă. Seducția pe care o propune autorul în raport cu cititorul țintește, prin urmare, o modificare a viziunii asupra literaturii înseși, întemeiată pe un fundament sociologic. [...] Mircea Nedelciu scrie cu ochii dilatați de starea de veghe și cu inteligența inflamată de efortul înțelegerii amănunțite a ceea ce face. Literatura e text, mai precis o „practică semnificantă”, cum spun semiologii, proces nesfârșit de producere a sensului, mecanism observabil îndeaproape la microscopul inteligenței. El, textul, se află într-o
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la Dunăre și mare, București, 1987. Traduceri: Mary Webb, Sarn, București, 1942, Șapte pentru un secret, București, 1944; George Meredith, Egoistul, București, 1943; Marietta Șaghinian, Aventurile unei doamne din înalta societate, București, 1969 (în colaborare cu Rodica Șiperco), Destin, București
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
de perspectivă asupra evenimentelor consemnate, substituiri de personaje și de caractere, grupări și regrupări de volume, „revizuiri” și „adăugiri”. Trilogiile Cronică de război (I-III, 1966) și Focurile (I-III, 1977-1978), culegerile de povestiri Podul de aur (1964), Somnul de veghe (1969), o parte a scenariilor Batalionul doi (1957), Am fost șaisprezece (1980) sunt scrise cu intenția evidentă de a oferi cititorilor descrierea completă și detaliată a implicării armate a României în război și a consecințelor ce au decurs, în anii
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
ed. (Destin), București, 1960; Ultimul asalt, București, 1955; Batalionul doi, București, 1957; Nopți înfrigurate, București, 1957; Fuga, București, 1963; Hotărârea, București, 1964; Podul de aur, București, 1964; Cronică de război, I-III, București, 1966; Primăvară timpurie, București, 1969; Somnul de veghe, București, 1969; Fiecare moare cum vrea, București, 1970; Poartă și drum, București, 1971; Focurile, București, 1972; Pământ însângerat, București, 1972; Flamura purpurie, București, 1973; Forța ascunsă, București, 1973; Nimeni nu moare singur, București, 1974; Vatra, București, 1974; Focurile, I-III
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
cu - inși pe care Platon i-ar fi izgonit din cetate. Astăzi, la capătul unui vechi drum, nu mai cred că sacrul se camuflează; pentru moderni, el piere fără regrete, prin uitare. Cum ne-am fi putut „obliga”, reciproc, la veghe? Știam, măcar ca minoritate, raportul dintre tema esențială a salvării și jertfa culturală. Că adevărul mântuirii se cuvine cercetat pretutindeni era certitudinea noastră, solidă ca temelia casei prietenilor lui Augustin din Cassiacicum. Era o convingere neclintită ca însăși tinerețea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noapte fără somn poate fi folosită pentru a rezolva niște lucruri pe care nu reușiți să le rezolvați în timpul zilei. Nu trebuie să vă îngrijorați dacă din când în când nu puteți dormi. Există studii care arată că starea de veghe de 24 de ore vindecă sau ameliorează uneori depresia. Trebuie să vă îngrijorați dacă în mod constat nu reușiți să dormiți, iar lipsa odihnei vă afectează viața de zi cu zi. Atunci trebuie să apelați la medic pentru ajutor. Pe lângă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
o „zonă vie“, ea oferind vederii lor mai puțini marsuini, delfini, pești zburători și alți asemenea locuitori sprinteni decît oferă apele mai zbuciumate din largul lui Rio de la Plata sau din largul coastelor peruviene. îmi venise rîndul să stau de veghe în vîrful arborelui-trinchet; cu umerii rezemați de sarturile rîndunicii, mă legănam leneș în văzduhul parcă vrăjit. Nici un efort de voință nu se putea împotrivi; pierzîndu-mi cunoștința în această stare de reverie, am simțit că sufletul mi se desprinde de trup
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
destul de dar ca să-mi poată schimba pansamentul - și mă trimitea la culcare, beat-criță, pe la orele trei dimineața! O, cerule! stătea, ce-i drept, lîngă mine și era foarte sever în ce privește regimul alimentar. Da, Bunger e un doctor care stă de veghe lîngă bolnavii lui și le prescrie un regim foarte sever!... Bunger, vulpoiule, de ce nu rîzi? Știi bine, scumpule, că ești o canalie veselă!... Dar continuă, băiete, aș prefera să mor de mîna ta decît să fiu salvat de oricare altul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]