3,798 matches
-
studiez inima. Să văd ce pot găsi în ea, Dacă seamănă cu a mea, Virtual doresc să fie, Pentru o simplă prietenie. Acolo, aș vrea să fie, Un izvor de bucurie, Ce pe toți să ne îmbie, Cu dragoste și veselie. Eu doresc prietenie, Ca să-mi fie dată mie, Mai doresc sinceritate, Și un dram de voluptate. Așadar, superbă doamnă, Ce aveți un iz de toamnă, Aveți loc și pentru mine, De puțină prietenie. Referință Bibliografică: Superbă doamnă / Ilie Popescu : Confluențe
SUPERBĂ DOAMNĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378518_a_379847]
-
să rămână în acel loc. Apucase să zărească frumusețea de copilă și se speriase de moarte deslușind culoarea ochilor acesteia, unul verde și unul albastru. Alergase nebunește prin palatul pe care împăratul îl încărcase cu trandafiri și care vuia de veselie, își adunase toate lucrurile, le urcase în căruța cu odoarele care îi fuseseră dăruite și dispăruse înainte ca supușii împăratului să se adune pentru masa îmbelșugată dată în cinstea Prințesei Trandafira. Tocmai pe când palatul nu se mai vedea în zare
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
II - ZĂDĂRNICIA PLACERILOR LUMEȘTI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am zis inimii atunci Umple-te de cele bune Dar iată că și aceasta Este tot deșertăciune. Am zis rasului - nebune- Veseliei - te înșeli Și cu vin am spălat trupul De necazuri și poveri. Totuși inima am uns-o Cu ulei de-ntelepciune Ca să văd ce este bine Și ce nu-i deșertăciune. Și mi-am zis că poate astfel M-oi
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
și asta pan’ la urmă Searbăda deșertăciune? Câte zile de durere, Câte nopți de neodihna, Nicăieri inima noastră N-a găsit un strop de tihna. Nu e alta fericire Pentru om decât sa-mbie Pantecu-i cu-agoniseala, Sufletu-i cu veselie. Dar în vreme, pe-ndelete A-nteles sufletul meu Că s-aceasta însăși vine De la bunul Dumnezeu. Cine poate să mănânce, Să se bucure-n vreun fel Dacă nu-și găsește toată Bucuria lui în El? Fiindcă omului ce crede Îi
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
în pușcărie savanți, punând cătușe pe mâini ce operează, insultându-ne profesorii, artiștii, sportivii, judecătorii..., nu mai contează ce sfâșie și pe cine, cu vanitate, din tot și dintre toți cei care ne dau posibilitatea să ne sporim binele, bucuria, veselia noastră! Ce mai au azi și cu prof. univ. dr. Monica Pop?! Ea pe cine a mai supărat?! Ce stare a minții activează ambiția lor de a-și demonstra talentul infectării opiniilor cu invective? Din ce incitații constante în demolarea
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
frumos o poezie. Când sunt școlar și anu-i gata Și vine mama și cu tata, Când domnu-nvatator ma-mbie, Eu spun frumos o poezie. Când ouă roșii mama face Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Eu spun frumos o poezie.Cand sunt școlar și anu-i gătaȘi vine mama și cu tata,Cănd domnu-nvatator ma-mbie,Eu spun frumos o poezie.Cand ouă roșii mama faceSi cozonaci gustoși ne coace,Cănd totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie.Cand mosul Laie canta-n strunaSi fete și băieți s-adunaLa nuntă care va să fie,Eu spun frumos o poezie.Cand, gospodar, mă duc pe câmp,Lucrandu-mi brazda de pamantSi canta-n slav
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
dă-l de străgălia!” De data aceasta rîdea și doamna inspector Ștrengaru cu gura până la urechi, iar madam Luxița Prădăreanu, care se temea că o să fie dată afară din învățămănt era în al nouălea cer, ca să nu mai spunem de veselia elevilor care, din acel moment au început să se „pregătească sârguincios” pentru suținerea examenului de bacalaureat, când Enescu întreabă. - Doamna inspector Ștrengaru, dacă am să scriu și eu ca I.L.Caragiale o piesă de teatru, la ce gen literar o să
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
decenii”. Așa l-am cunoscut și eu personal și l-am adăugat în buzunarul inimii mele alături de alți prieteni de suflet. „Despre Constantin T. Ciubotaru s-a spus întotdeauna că este „un necontenit și un neobosit spectacol” prin faptul că veselia, gluma, ironia, (auto)persiflarea nu au la origine un anumit pretext, o anumită conjunctură, ci fac parte din ființa lui de „român veritabil care traduce totul în gama comicului”(Liviu Comsia), chiar și atunci, adaugă N. Dina, când este vorba
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
noastre, de la intrare, Și ca în toate zilele de sărbătoare, Să-ți ofer o floare și dulcea sărutare. Să reluăm vechea noastră idilă de amor, Pe care să ne-o petrecem cu mult dor, Tot timpul în dragoste, iubire și veselie, Și să avem în casă, fericire și bucurie. Chat-Poezie,cu o frumoasă doamnă. Referință Bibliografică: Iubire, hai, vino..... / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate
IUBIRE, HAI, VINO..... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379003_a_380332]
-
puștiul cățărat Pe-o margine de vis cutezător Ce alerga spre mine-mbujorat Și se-opintea râzând spre câte-un nor Să-ntorc iar timpul parcă-aș vrea, să fii Acel neastâmpărat-clasic școlar Care purta-n ghiozdan ca alți copii Atâta veselie în penar Mi-e dor de liceanul mustăcind De tine cel rebel,pan’ nu demult Ca un mânz tânăr hamul răsucind Zburdând spre lumi, de nimeni ascultând Mi-e dor în fiecare zi de tine Chiar dacă ești plecat sau ești
AŞ VREA SĂ TE FERESC CHIAR ŞI DE MINE de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379034_a_380363]
-
în toate colțurile lumii. Jocul de lumini al dovleacului face aluzie și la cele două culori simbolice ale sărbătorii: oranjul semnifică toamna, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morții, întunericului și răului. Lumină și întuneric, viață și moarte, groază și veselie, orange și negru, tristețe și bucurie, bunăstare și sărăcie, bine și rău, lucruri și sentimente, impostură și identitate, magie și demonism, fantome și vârcolaci, posedare și ritualuri satanice, trăiri și stări amestecate, un fel de talmeș-balmeș din care nu se
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
fantome de zăpadă. Cu gura căscată, scăpam din când în când câte un „ăă!”. Și le făceam pe mama și pe soru-mea să râdă cu hohote. A fost cea mai fericită excursie din viața mea, în acel car plin cu veselie și râsete. Da, mamă, ai avut dreptate, am fost un copil foarte ascultător! Acum, când mi-am amintit de faza asta, l-am chemat la ordin pe dumnealui EU-l meu. Am rămas uluit când l-am văzut cum arată
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
băieți. Doar că eram ceva mai serioasă decât ei și până la urmă îi pierdeam. Nu mi-a părut vreodată rău, căci am tot învățat ce isprăvi pot face și ce nu pot face. Iar eu, sub masca obrăzniciilor și a veseliei personale, rămâneam o fată cuminte. Parcă așa mi-o închipui și pe bunica mea, în tinerețile ei. Odată, pe când eram la liceu, m-am îndrăgostit de un profesor de-al nostru, un om cult și nu prea în vârstă. Eram
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
vis, în lumina soarelui sau la ceasul înserării. Trebuia însă să fii atent, căci, între 14,00 și 16,00, era pauza de masă și majoritatea instituțiilor își sistau activitatea. Parcă începea vacanța! Toți erau gălăgioși. Terasele se umpleau de veselie. La un sandvici cu șuncă și un pahar de vin, ori la o paella valenciana și un pahar de Sangria ori de Agua de Valencia, limbile se dezmorțeau. Cursul pe care l-am urmat, la Esmovia, de IT, a fost
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia, ne-a „îmbolnăvit” de bunădispoziție, iar pe basarabeni i-a cucerit. Din păcate media românească nu a ilustrat-o nici suficient pe cât a meritat-o, nici în coloristica ce i-ar reda măcar o parte din adevărata ei strălucire. Întreaga
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DESPRE IUBIRE Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea înseamnă trăire, iubirea este veselie, Iubirea creează bucurie, iubirea poate fi veșnicie. Ca să te poți bucura de ea, iubita să fie de vârsta ta, Altfel, nu prea vei avea statornicie de la ea. De iubești una mai mare, poate fi o întâmplare, Ea te învață tot
DESPRE IUBIRE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381952_a_383281]
-
Iuliei Thot sub pleoape, o vedeam desculță prin zăpadă și cu părul vâlvoi prin viscolul iernii, îmbrăcată cu rochia ei albă, care-mi amintea, așa cum povestea lumea despre ea, că fusese în ziua nunții, plină de frumusețe și de o veselie stranie: îmi stăruia sub priviri imaginea satului-iad cu omoruri zilnice și cu oribilii bețivi care stăteau toată ziua în cârciumi și cu sărăcia care umbla prin fiecare ungher din casă, cu înmormântările cu alămuri care se țineau lanț sau cu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Cu două săgeți a răpus animalul, Salvând pe miresele-n peșteri ascunse. Își vede și draga întinsă pe patul Ca bestiei în seară jertfită să-i fie, O saltă în brațe și-o duce-n palatul Gătit pentru nuntă, onor, veselie. Urmarea-i știută, orații și prunci Și-i spusă de barzii cu tâmple cărunte. Rămasă-i în lume prin veacuri de-atunci, Legenda cu Cerbul cu soare în frunte. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Cerbul cu soare în frunte
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
eu știu să-ți ascult tăcerile, să-ți citesc dorințele și să-ți șterg lacrimile... Celălalt era mai înalt, parcă și ceva mai frumos -oricum asta nu conta-, i se părea într-un fel superficial pentru felul cum trata viața, veselia lui desbordantă o cam desconcerta. Oricum, ar fi fost ultimul pe care l-ar fi ales să-i stea alături. Și totuși... -Mă voi căsători cu primul care va sosi acest sfârșit de săptămână- se auzi spunând. Nu-i venea
HAZARD de NINA DRAGU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380379_a_381708]
-
pasărea din mână. Când l-au văzut la poartă, mama și fiica au schimbat o privire. Iar când el o ceru de nevastă, ea începu să râdă cu poftă, că-i curgeau lacrimile. El o privea fără să înțeleagă acea veselie exagerată, dar ea îi întinse mâinile și îi spuse simplu că acceptă. Era fericit de-i încăpea tot cerul în suflet, în schimb din sufletul celuilalt pieri tot cerul, când îl anunță că totul s-a sfârșit, se va căsători
HAZARD de NINA DRAGU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380379_a_381708]
-
am ajuns în curtea Bunici unde a urmat a doua rundă de pupături. Natașa uitase, probabil, că ne- a mai pupat o dată și acum ne luase iar la rând strângându-ne și smotocindu- ne, în special pe mine, cu o veselie demnă de specificul locului. Nici nu am terminat bine cu a doua rundă de pupături că din grădina aflată în spatele grajdului a apărut o altă mătușă. Bunica o pusese să îi cosească iarba din spatele grajdului și cum ne-a zărit
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
proslăvindu-te cu puterea Mângâietorului, demonii gonești și pe cei bolnavi îi tămăduiești, care vin cu credință la dumnezeieștile tale moaște... Condac: Pe steaua cea nou răsărită a Ortodoxiei și cetatea cea nou zidită a Bisericii să-l lăudăm întru veselia inimii, că proslăvit fiind prin lucrarea Duhului izvorăște harul nestricăcios al tămăduirilor celor ce strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Nectarie. După obișnuitele rugăciuni începătoare rostim următoarele: Condac 1: Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
pe mucenici în ajutor, așa cum se arată în Martiriul Sfântului Arhidiacon și întâi mucenic Ștefan și Policarp al Smirnei, care ne spune că creștinii se adunau la locurile unde au fost martirizați sau îngropați mu¬cenicii și, cu bucurie și veselie, sărbătoreau ziua martiriului lor, "ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru de¬prinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă". Tertulian, la rândul său, amintește că creștinii făceau rugăciuni în fiecare
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Mă- neacă- n fiece secundă... Păsări ciripitoare, în dulce armonie, Curg spre cuiburi, perechi se-adună, Iubindu- se , cu patimă nebună, Vor să scape noaptea de monotonie. O păsări fără griji! De ce pe voi ocolul Va duce spre odihnă-n veselie? Când, durerea mea de-acum, învie, Și n-o asculta nimenea...doar golul! Nespus de frumos e, să zbori ca-n visuri Și să înțelegi această ceremonie pură, Ca pe o lege simplă desprinsa din natură, Ce te poartă-n
ELEGIE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379462_a_380791]