1,489 matches
-
se află în satul Boian din județul Sibiu, Transilvania, România. Biserica ortodoxă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită între anii 1904-1908 pe locul unei alte biserici ortodoxe, care a fost demolată. Vechea biserică avea hramul "Buna Vestire" și era una dintre cele mai vechi biserici românești din zidărie din ținutul dintre Târnave, pictată atât în interior,cât și în exterior. Biserica exista la sfârșitul sec.al XVIII-lea, fiind amintită intr-un Antimis din anul 1784 de la
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
Vernești făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era compusă din cătunele Agudu, Clinciu și Vernești, cu o populație totală de 710 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și două biserici, dintre care una este biserica Buna Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În perioada interbelică, în 1925, satul Vernești era chiar reședința plășii Nișcov, din care făcea parte comuna, care avea
Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/316743_a_318072]
-
încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara a fost ridicată în jurul anului 1600. Are hramul „Buna Vestire” (25 Martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne, înscris pe lista monumentelor istorice românești. Biserica, cu hramul „Buna Vestire” era descrisă în 1755 ca fiind „de lemn, veche, nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul înfățișează o
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
Tineri" pentru volumul de poezii ""Memnon"". În anii 1936-1937 este profesor suplinitor pentru limba română și filosofie la liceul "Cantemir Vodă" din București, iar între 1938-1940 redactor la "Enciclopedia României". Aderă la mișcarea legionară, fiind și redactor la publicația Buna Vestire, și participă la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 împotriva generalului Antonescu. După eșuarea rebeliunii, părăsește țara ajungând în Germania, unde - în 1942 - este internat în lagărul de la Buchenwald, din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața studențească", „Familia”, „România literară”, „Litera Nordului”, „Transilvania”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Minerva", „Amfiteatru”, „Ateneu” etc. A publicat volumele: Vicleana vânătoare, Editura Eminescu, 1984; Cenușa unui zeu, Editura Eminescu, 1987; Mâine cântecul acesta, Editura, Dacia”, 1989; Vestirile despre tine, Editura George Coșbuc, 1995; Netălmăcit. Așteptările, Editura Eminescu, 1996; Păzitorul de cântece Editura Eminescu, 2001-Colecția Poeți români contemporani, Există un loc. Editura Mesagerul, 2008, Colina de aer”, antologie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 Prezent în antologii: 9 dimineți
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
stă la baza creației în sine și ființei umane în general, Gheorghe Grigurcu afirmând acestea, a avut în calcul aproape toate volumele de versuri publicate de poet, de la debut: Vicleana vânătoare (1984), Cenușa unui zeu (1987), Mâine cântecul acesta (1989), Vestirile despre tine (1995), Netălmăcit, așteptările (1996), Păzitorul de cântece (2001), Există un loc (2008). Așa și în prezentul ciclu de psalmi, se regăsesc toate temele poetice urmărite de Emil Dreptate în volumele pomenite: Ciclul nenumirilor și căutarea identității, ciclul cuvintelor
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
și ziua fiind asemuite ciclurilor vieții. Poetul are certitudinea proximități lui mâine din titlul acestui volum: Nu mai e mult departele-i aproape cuvânt ale cărui sensuri adânci le va înțelege și aprecia doar posteritatea. Această vânătoare a existenței aduce și Vestirile despre tine rostite uneori sub lumina solară clară, puternică, înspăimântătoare și ocrotitoare, pierderile convertindu-se în cântec: Mai cade frunza/ Se mai naște cântecul. Acest tine reprezintă perceperea eului liric ca benefic existenței nu o dată traumatizate: Ci doar o rază
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
clară, puternică, înspăimântătoare și ocrotitoare, pierderile convertindu-se în cântec: Mai cade frunza/ Se mai naște cântecul. Acest tine reprezintă perceperea eului liric ca benefic existenței nu o dată traumatizate: Ci doar o rază bucurând/ Un drum al zilei către seară. Vestirile sunt sentimentele autorului care. Cândva, va fi perceput ca un Păzitor de cântece (Sufletul 1ui/ Pe unde șuieră/ Ca un plâns?) când Netălmăcit așteptările... vor avea rostiri și sentințe clare. Poetul Emil Dreptate, în acest volum, ca și în celelalte
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
felul de a cânta. Astăzi sunt preoți la parohii din județul Prahova și chiar din alte județe: Dragu Mihai - Puchenii Moșneni ; Vasilescu Gabriel - Brăila; Ajoiței Ionuț - Cartier Mitică Apostol ; David Ion - Protoieria Văleni; ș.a. De-a lungul anilor, biserica Buna Vestire a fost vizitată de numeroase personalități: înalte fețe bisericești, oameni de cultură, oameni politici. Cea mai importantă a fost cea a patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, însoțit de mitropolitul Meliton al Calcedoniei, Kiril al Chaldeii, Hrisostom al Neocezareii și Maximos
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
oameni politici. Cea mai importantă a fost cea a patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, însoțit de mitropolitul Meliton al Calcedoniei, Kiril al Chaldeii, Hrisostom al Neocezareii și Maximos al Sardelor. Vizita este menționată în Condica de Aur a Bisericii Buna Vestire la data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru „câteva clipe” și la biserica Buna
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
la data de 18.10.1967. Aici găsim semnăturile mitropoliților, iar pe un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru „câteva clipe” și la biserica Buna Vestire (Condica de Aur a Bisericii, preot Marin Cilă). În plină perioada comunistă, vizitele și activitățile pastorale erau foarte rare. Abia în anul 1998, 25 martie, presfințitul Teodosie Snagoveanu, vicar patriarhal, la invitația preotului Nicolae Ion, poposește în mijlocul cuvioșilor și oficiază
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
erau foarte rare. Abia în anul 1998, 25 martie, presfințitul Teodosie Snagoveanu, vicar patriarhal, la invitația preotului Nicolae Ion, poposește în mijlocul cuvioșilor și oficiază Sf.Slujbă a Hramului Bisericii. În anul 1999, iulie 11, preasfințitul Teodosie oficiază în Biserica Buna Vestire cununia religioasă a fiicei preotului Nicolae Ion și a soției sale Nicolae Elena, Nicoleta cu teologul Enea Claudiu. La început de nou mileniu, iulie 2000, presfințitul Teodosie participă la slujba Sf. Liturghii, la finalul căreia este învrednicit ca preot, diaconul
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
iulie 2000, presfințitul Teodosie participă la slujba Sf. Liturghii, la finalul căreia este învrednicit ca preot, diaconul Enea Claudiu (care în prezent este preot misionar la Biserica Spitalului Județean de Urgență Ploiești) În anul 2005, 24 martie, slujba hramului Bunei Vestiri este oficiată în prezența Preasfințitului Sebastian Ilfoveanu. După încheierea perioadei comuniste, în anul 1989, activitățile pastorale au devenit mai numeroase și mai evidente. Preoții au început să se întâlnească mai des, mai ales cu prilejul hramurilor Sfintelor lor Biserici. Parohia
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
au fost invitate să cânte corurile altor biserici din oraș. În Condica de Aur este menționată invitația onorată de Corul Ceremonial „I.C. Danielescu” al Catedralei Sf.Ioan din Ploiești la data de 6 iunie 1971. În curând și Biserica Buna Vestire va avea un cor propriu, mai ales că marele compozitor și dirijor I.C. Danielescu s-a născut și a locuit în parohia Buna Vestire. Acest lucru este menționat de placa memorială așezată pe casa unde a locuit. Începând cu anul
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Catedralei Sf.Ioan din Ploiești la data de 6 iunie 1971. În curând și Biserica Buna Vestire va avea un cor propriu, mai ales că marele compozitor și dirijor I.C. Danielescu s-a născut și a locuit în parohia Buna Vestire. Acest lucru este menționat de placa memorială așezată pe casa unde a locuit. Începând cu anul 1990 - după revoluția din 1989 - preotul Nicolae Ion a putut sa înceapă o activitate culturală religioasă susținută. Primul pas a fost întâlnirea cu elevii
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
ocazii, preotul Nicolae Ion a susținut și câteva interviuri, explicând însemnătatea evenimentului : „Astăzi, cu sprijinul profesorului de religie Slăniceanu Raluca , la Sf. Sărbători, elevii școlii se spovedesc și se împărtășesc.” Radio Trinitas, martie 2008, a transmis, cu ocazia hramului Bunei Vestiri, un scurt istoric al bisericii, trimis de preotul Nicolae Ion. În ziarul „Conștiința”, editat prin bunăvoința preotului Bazavan Mihai , preotul Nicolae Ion a publicat una din poeziile sale, urmând să colaboreze în continuare. A colaborat cu Muzeul de Istorie în vederea
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
tipărită la București în anul 1768 ; Sfaturi către Duhovnic, tipărită la București în anul 1799. Activități sociale au fost multe. Doar o parte din ele au fost consemnate în procesele verbale ale parohiei. Din puținele donații primite de Biserica Buna Vestire s-au dat ajutoare și celor mai nevoiași, bătrâni, bolnavi. Copii de la Casa Eva au primit, prin intermediul preotului Nicolae Ion ,de la o firma comercială ,o gamă largă de lactate. Tot la Casa Eva, Nicolae Ion a asistat la slujbele de
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
și Eva în jurul pomului oprit, mucenițe sau scena des întâlnită a fecioarelor nebune. În naos se disting scena Dreapta judecată, episoade din viața lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Nașterea Precistei sau Buna Vestire. Această ultimă scenă se regăsește și în medalioanele ușilor împărătești alături de alte medalioane în care sunt reprezentați evangheliștii.
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Catapeteasma este din zid, pictura fiind afumată și ștearsă în bună parte. La intrarea în altar se află ușile împărătești, ornate cu sculpturi simetrice în lemn, cu Buna Vestire pictată în câte un medalion pe fiecare ușă. Sub pictura din stânga scrie: Făcută și zugrăvită de Ilie Frătuțu, Ana, Ana, Grigore, Ana.1910, iar sub pictura din dreapta scrie: Făcută și zugrăvită de Ilie T.Crăciun, Ioana, Nicolae, Mihail, Ion, Dumitru
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Buna Vestire”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica „Buna Vestire” din Tomnatecu de Sus, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești, este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa înaltă; cele
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Buna Vestire”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica „Buna Vestire” din Tomnatecu de Sus, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești, este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa înaltă; cele două pridvoare deschise, corespunzătoare intrărilor de pe laturile de
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
, comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]