1,485 matches
-
În alte părți există uneori o ponderare în favoarea componentelor mai mari; așa se întâmplă practic în toate federațiile noi, în special în Germania. În același timp, în unele state federale, constituția însăși dă guvernării federale puteri de "intervenție" sau de veto. Astfel, centrul se poate amesteca în deciziile entităților componente și în alegerea oficialilor. În unele cazuri, ea specifică și că nu vor exista servicii administrative separate. Dacă adăugăm și faptul că aria de competență a organelor componente poate fi treptat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt cel puțin negative, de către guvernul central, în timp ce acest lucru nu se întâmplă în anumite state unitare. În India există o putere de intervenție federală în situații de urgență, în timp ce în unele state federale din America Latină, centrul are drept de veto în numirea atât a guvernatorilor sau a altor agenți executivi ai federațiilor. În Marea Britanie, Franța și țările scandinave, pe de altă parte, organele locale au autonomie completă în privința numirii decidenților; guvernul central nu are niciun control asupra numirii personalului. În
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luării deciziilor publice. Doar câteva puteri sunt cu adevărat transferate (adesea lent) unei autorități centrale, iar aceste transferuri sunt însoțite de garanții pentru statele membre, precum reprezentarea lor în Consiliul de Miniștri, cerințe vizând majorități speciale și chiar dreptul de veto în unele cazuri. Supranaționalismul este prin urmare "intermediar", dar de această dată între modelele confederal și federal. În același timp, Comunitatea Europeană sau Uniunea Europeană are un set de instituții extrem de dezvoltate, care imită în multe sensuri instituțiile federale, deși mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nivelul politicilor generale, activitățile legislatorilor trebuie avute în vedere într-un context mai amplu. Trebuie să ținem cont de două caracteristici generale. În primul rând, legislativele au adesea un impact pe față, dar mai ales pe ascuns, prin dreptul de veto. Chiar dacă nu sunt capabile să influențeze în mod semnificativ proiectele de lege prezentate de guverne, ele au adesea un rol în a împiedica guvernele să lanseze anumite politici. Nu se poate măsura cu precizie gradul în care executivul se autocenzurează
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
societățile dezvoltate, forțele armate își folosesc influența și acționează ca un grup de interese; acolo unde, ca în cazul Statelor Unite, legislativul este puternic și capabil să acționeze fie pentru a iniția legislația, fie cel puțin pentru a o bloca prin veto, forțele armate operează atât asupra legislativului cât și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a nu fi manipulat. Din acest motiv miniștrii nu aveau voie să se întâlnească în ședințe în absența sa, iar una dintre regulile impuse de el era ca, din douăzeci de legi care treceau, la una să aibă drept de veto și să nu fie aprobată. Nu putem uita că, după toate eforturile depuse de Ludovic al XIV-lea, atât pe plan intern cât și pe plan extern, spre sfârșitul secolului, Franța își stabilizase irevocabil poziția internă și externă. În plan
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Să vezi [orașul] Neapole și apoi să mori!”); Veni, vidi, vici (lat., „Am venit, am văzut, am Învins”); Verba volant, scripta manent (lat., „Cuvintele zboară, scrisul rămâne”); verbi gratia (v.g.) (lat., „de exemplu”); Veritas odium parit (lat., „Adevărul stârnește ură”); Veto! (lat., „Mă opun!”); Vincit omnia veritas (lat., „Adevărul le Învinge pe toate”); violon d’Ingres (fr. „vioara lui Ingres”); Vivat, crescat, floreat! (lat., „Să trăiască, să sporească, să Înflorească”); Volens, nolens (lat., „Vrând, nevrând”); Vox clamanti in deserto (lat., „Vocea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
va depinde de disponibilitatea Japoniei de a participa la ... activități de luptă" (Akaha, 1995, p. 68). Astfel de opinii se potrivesc predicției neorealiste potrivit căreia Japonia va căuta beneficiile statutului de membru în Consiliul de Securitate al ONU (dreptul de veto și prestigiul), evitând, concomitent, costurile asociate. Mai mult, nu este contradictoriu ca neorealiștii să interpreteze legislația OMP a Japoniei ca un prim pas pe calea remilitarizării țării, precum și ca o reacție de împotrivire în fața presiunilor externe. Japonia ar putea urmări
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de SUA a avut succes în atingerea obiectivelor militare imediate într-un timp foarte scurt. Prin contrast cu intervenția din Afganistan, SUA au încercat să obțină aprobarea acțiunilor lor din partea Consiliului de Securitate al ONU. Totuși, amenințarea reprezentată de un veto din partea Franței a împiedicat încercarea de realcătuire a coaliției ONU formată ca reacție la invadarea Kuweitului de către Irak în 1991. SUA și-au justificat intervenția în Irak din 2003 în termenii unor presupuse încercări ale regimului Saddam Hussein de a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care au fost înnobilați și au primit un loc în Camera Lorzilor. Ei formează comitetul juridic al Camerei Lorzilor, care are rolul de Curte Supremă. Din anul 1911, Camera Lorzilor nu mai dispune în procesul legislativ decât de drept de veto. Acest drept nu se aplică însă și în cazul legilor fiscale. Din 1949, Camera Lorzilor nu mai poate împiedica promulgarea unui proiect de lege înaintat de Camera Comunelor decât timp de un an de zile. Camera Lorzilor trebuie să ia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
proiect de lege înaintat de Camera Comunelor decât timp de un an de zile. Camera Lorzilor trebuie să ia poziție față de toate proiectele de lege propuse de Camera Comunelor, aducând deseori îmbunătățiri valoroase de detaliu. Camera Comunelor poate respinge orice veto al Camerei Lorzilor dacă întrunește o majoritate statutară. Prin atribuțiile pe care le exercită adoptarea de acte, competența de a acționa în cazul revizuirii anumitor legi Camera Lorzilor reprezintă un element de echilibru, ponderând influența guvernului asupra Camerei Comunelor prin intermediul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a primit statutul de negociator în ceea ce privește legislația comunitară odată cu dreptul de a se opune fie la o doua citire, fie în timpul procedurii de conciliere. De menționat este faptul că în perioada 1994-2004, Parlamentul s-a folosit de dreptul său de veto de doar cinci ori. Acest lucru semnifică rolul important al Parlamentului și faptul că acesta își poate exercita dreptul de a spune nu unui proiect legislativ, Consiliul recunoscând posibilitatea reală de a se lovi de refuzul Parlamentului de a adopta
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
elaborării unor strategii pentru a obține rezultate acceptate de ambele organisme. În ceea ce privește procedura codeciziei, în cadrul acesteia intervine reevaluarea poziției Parlamentului din organ legislativ secundar în organ legislativ principal, la egalitate cu Consiliul. În cadrul acestei proceduri, P.E. dobândește un drept de veto în adoptarea actului normativ, ce nu mai poate fi dejucat în mod unilateral de către Consiliu. În cazul adoptării de către Parlament a cel puțin unui amendament, președintele va solicita continuarea examinării împreună cu Consiliul. Pe baza rezultatelor obținute, comisia competentă va elabora
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
din Saxa și Brandenburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celei din regatele Spaniei (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429, la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Parlamentul (Reichstag) se alegea prin sufragiu universal masculin, secret și avea drept de veto429. Deputații aveau puteri limitate (cum limitata potestas). Inițiativa legislativă aparținea Consiliului federal (Bundesrat)430, alcătuit din delegații statelor federate. În acest Consiliu Prusia avea drept de veto. Adevărata putere aparținea împăratului, cancelarului, miniștrilor, funcționarilor și comandanților armatei. Împăratul și cancelarul său dețineau puterea supremă. Pierderea controlului asupra problemelor militare de către Reichstag (1883), prin controlul bugetului militar, a condus la creșterea puterii armatei și, în mod fatal, a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încheiase din 24 aprilie un tratat. Prin acesta, Germania își garanta neutralitatea în cazul în care URSS ar fi făcut obiectul unei agresiuni din partea unui terț. Și, revenind la Societatea Națiunilor, Germania făcea publică poziția sa și folosirea dreptului de veto în cazul în care s-ar hotărî sancțiuni împotriva URSS. Tratatul de la Berlin (aprilie 1926) părea că pune definitiv Moscova la adăpost de o "cruciadă" antisovietică 609. La 27 august 1928 Germania s-a alăturat țărilor semnatare ale Pactului Briand-Kellogg
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
concordanță cu opțiunile de securitate ale Uniunii Sovietice, definind în termeni clari că Germania trebuia să treacă în eșalonul doi sau chiar trei al puterilor. Pentru ca în organizațiile internaționale să nu fie promovate interese individuale, URSS impunea consacrarea dreptului de veto absolut. Clivajul intelectual dintre aceste trei viziuni asupra ordinii postbelice se va accentua. Teoriile și propunerile de pace vor deveni, așa cum se va vedea cu ocazia Conferinței de Pace, în mare măsură incompatibile. XIII. GERMANIA ÎN FAȚA UNEI NOI PROVOCĂRI A
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de cel al OIG și mai apropiat de cel etatic) sau chiar Organizația Națiunilor Unite (ONU), în cadrul căreia ponderea marilor puteri învingătoare în cel de-al doilea război mondial este marcată prin statutul lor de membre permanente, cu drept de veto, ale Consiliului de Securitate. O tendință manifestă, în ultimele decenii, este aceea de a crea adunări parlamentare transnaționale, care să introducă o componentă democratică în funcționarea OIG. Există multiple criterii pe baza cărora se pot enunța tipologii ale OIG, însă
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
ale israelienilor îndreptate împotriva poporului palestinian); în perioada 30 septembrie - 15 octombrie s-a desfășurat operațiunea militară israeliană Zilele Penitentei (Days of Penitence), ceea ce a determinat formularea unei rezoluții de către Consiliul de Securitate al ONU (rezoluția a fost respinsă prin veto de SUA, la 5 octombrie, invocându-se faptul că se ignoră terorismul care amenință statul Israel); la 17 octombrie, armata israeliană a anunțat că-și retrage trupele din campusul de refugiați palestinieni, Jabalia; la 11 noiembrie, presedintele Autorității Palestiniene, Yasser
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
rezoluție prin care se cerea încetarea războiului din Liban (rezoluția a intrat în vigoare la 14 august); la 7 septembrie (după 7 săptămâni de restricții), Israelul a ridicat blocada impusă Libanului; la 11 noiembrie, SUA au recurs la dreptul de veto, în Consiliul de Securitate al ONU, blocând astfel un proiect arab de rezoluție care condamna operațiunile militare ale Israelului în Fâșia Gază; la 27 noiembrie, s-a desfășurat Middle East Peace Conference (la Annapolis/SUA) prilej cu care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dacă Statele Unite nu vor impune Israelului încetarea colonizării, palestinienii ar putea solicita recunoașterea statului palestinian în cadrul frontierelor din 1967. Pe 18 februarie 2011, Statele Unite a fost singura țară din cele 15 membre ale Consiliului de Securitate care a respins prin veto o rezoluție ce denunță procesul de colonizare din Teritoriile Palestiniene că un obstacol în calea păcii în Orientul Mijlociu; la scurt timp după vot, ambasadorul american la ONU, Susan Rice, a explicat că, în cazul în care ar fi fost adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Securitate al ONU), subliniind caracterul ilegal al colonizării și amenințarea reprezentată de această pentru soluția existenței a două state, au cerut revenirea la negocieri directe israeliano-palestiniene reiterând că obiectivul lor rămâne realizarea unui acord privind statutul final. Acesta este primul veto exercitat de administrația Obama în Consiliul de Securitate, desi Casă Albă a promis îmbunătățirea relațiilor cu lumea arabă mulți analiști considerând că Washingtonul a votat astfel sub presiunea execitată de statul evreu și de puternicul lobby pro-israelian din Congres; președintele
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
com/internațional/israel/premierul-israelului-ierusalimul- este-al-nostru-1061896. Nahoi, Ovidiu, Ioniță, Ion M., "UE: un stat palestinian este soluția crizei", în Adevărul.ro Internațional, 14 martie 2010, http://www.adevarul.ro/internațional/ UE- un stat palestinian este solutia crizei 0 224977918.html. Nasser, Abu Bakr, Palestinians protest at "despicable" Obama UN veto, 21 february 2011, http://www.reliefweb.int/rw/rwb.nsf/doc404?OpenForm&rc=3& cc=pse. Necula, Florin, "Israelul și Palestina încep negocierile, dar nu pentru pace", în Ziare.com, 3 ianuarie 2012, http://www.ziare.com/internațional/palestina/israelul-si-
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
english 1.peopledaily.com.cn/90001/90780/91343/6675776.html. Van Creveld, Martin, "NATO, Israelul și pacea în Orientul Mijlociu", în Revistă NATO, Volumul/iarnă/2005: NATO și Orientul Mijlociu, http://www.nato.int/ docu/review/ 2005/issue 4/romanian/art4.html. "Veto american la ONU, pentru blocarea unei rezoluții arabe privind coloniile israeliene", în Mediafax.ro, 19 februarie 2011, http://www.mediafax.ro/externe/ veto-american- la-onu-pentru-blocarea-unei-rezolutii-arabe-privind-coloniile-isra eliene-7996579/. Vidu, Valentin, "Cronologie: principalele evenimente ale crizei refugiaților și imigranților din Europa", în Mediafax.ro
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Palestina. 1144 În octombrie 2010. 1145 Ana Ilie, "Franța vrea să salute intrarea statului palestinian în ONU", în Ziare.com, 10 octombrie 2010, http://www.ziare.com/europa/franța/franta-vrea-sa-salute-intrarea-statului-palestinian-in-onu-1047693. Accesat: 10 februarie 2010. 1146 În noiembrie 2010. 1147 "Veto american la ONU, pentru blocarea unei rezoluții arabe privind coloniile israeliene", în Mediafax. ro, 19 februarie 2011, http://www.mediafax.ro/externe/veto-american-la-onu- pentru-blocarea-unei-rezolu tii-arabe-privind-coloniile-israeliene-7996579/. Accesat: 22 februarie 2011. 1148 Abu Bakr Nasser, Palestinians protest at "despicable" Obama UN veto
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]