4,489 matches
-
uscat. Exemple ar fi podbalul, salvia, cimbrul, ungurașul și nalba. 6. Plantele care sunt vițe sunt considerate bune pentru remediile sistemului sangvin și a celui nervos, deoarece seamănă cu acestea. Vasele sangvine și sistemul nervos din organism ne amintesc de vițe. Un alt mod de a verifica dacă o plantă poate fi utilă pentru aceste afecțiuni este să verificați rădăcina plantei. Dacă are o rădăcină care seamănă cu vasele sangvine, atunci puteți folosi planta pentru a trata tulburările sistemului sangvin sau
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
organism. Este și afrodiziac. Splinuța (Solidag spp.) Înaltă de 180 - 210 cm. Vindecă rănile și este diuretică. Are multe proprietăți benefice. Gențiana (Hydrastis canadensis) Înaltă de 15 - 25 cm. Are numeroase aplicații și este un bun tonic. Hameiul (Humulus lupulus) Viță de 6 - 7,5 m. Foarte bun sedativ. Folosiți hameiul pentru a face bere. Nalba de grădină (Althea rosea) Înaltă de 180 cm. Foarte bună pentru durerile pectorale. Ungurașul (Marrubium vulgare) Înalt de 60 - 90 cm. Bun pentru siropuri și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
tusei și a durerilor astmatice. Pătrunjelul (Petroselinum crispum) Înalt de 30 - 45 cm. Pătrunjelul este una dintre cele mai bune plante medicinale pentru tratarea problemelor renale. Este un diuretic excelent de folosit la curele de slăbire. Floarea pasiunii (Passiflora incarnata) Viță. Ceaiul din flori are efect sedativ. Purecarița (Hedeoma pulegioides) Înaltă de 10 - 35 cm. Purecarița este un stimulent blând. Calmează stomacul agitat. Nu trebuie consumată de către femeile însărcinate, deoarece uleiul ei poate cauza contracții uterine. Este bine de băut în timpul
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
nu credeți că se clasifică printre plantele medicinale, dar fiecare plantă, arbore sau floare este o plantă medicinală. Unul din produsele lămâiului este lămâia, de aceea este considerată plantă medicinală. Orice remediu naturist care provine de la un arbore, arbust, floare, viță, chiar și din condimente, este un remediu din plante medicinale. Tratament cu cartofi crud pentru eczemă Radeți un cartof crud și aplicați sub formă de cataplasmă pentru a reduce mâncărimile. Este bun pentru calmarea imediată a mâncărimilor. Tratament cu valeriană
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu un război de țesut, pe punctul de a țese un covor superb, a cărui urzeală era alcătuită de cîrceii viței sălbatice și ale cărui motiv erau înseși florile. Toți copacii, cu ramurile lor încărcate; toate tufișurile, ierburile și ferigile văzduhul purtător de solii - totul clocotea de viață și de mișcare. Prin dantelăria frunzelor, marele glob al soarelui părea o suveică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de colecția lui. A rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-a uimit faptul că preoții jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mînă de ajutor, întinde-ne catarama aia, o să am nevoie de ea îndată. Din fericire îstrănută) nu mi-a comandat și-o rotulă, asta ar fi mai greu; dar un țurloi e la fel de ușor de făcut ca un arac de viță. Numai că vreau să iasă frumos. Dac-aș avea timp, i-aș face un picior pe cinste îstrănută), mai grozav decît oricare dintre picioarele care s-au îndoit vreodată în fața unei cucoane. Protezele alea din piele de căprioară ori de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie s-a impus, începând din 1968, prin regia filmelor Colinda, Povârnișul, Casă pentru Serafim, Nu crede țipătul păsării de noapte, prin scenariile și regia filmelor documentare Paralela 47, Balada lemnului, Mama, Pământul nu uită, Vlad
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
drum ci numai o eroare. / Eroarea însăși e un ce nebun / Cum vina mea mi-e stranie onoare.” Cerbicia sa este înfrântă însă, ca în mitologia creștină, de blestemul neîndurător al muncii pe un pământ din ce în ce mai sterp: „Câte rânduri de viță n-au îmbrăcat dealul / din miile de neamuri, / și toate s-au uscat pe rând. Pământul e cu râie-n rădăcină / și vasele oricărei vieți / ce-și suge traiul din răceala lui / se-nădușă de la o vreme.” Poetul simte acut povara
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
noi o melodie pentru întâmpinarea lui Raluca. Ana spunea câ-i place rockul. Miki: De- abia au ieșit din găoacele unui ou și vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite cum se împăunează...(cocoșul își desface aripile și se rotește în jurul său, cu un cucurigu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
boului care-i mai zice stéliță. Nucușoara asta e clocotici, curcubețică, fasola cioarei ori lepădătoare ; îi mai zice mărul lupului ori... da n-o mai ști și pe asta, că-i rușine. Uite dincoace cucută ori buciniș. Curpănul ista e viță albă, luminoasa. Aista trebuie ținut cu grijă că-i omag : otrăvește câinii și, dacă dai la pește, îl amețește și-l prinzi ușor. Uite orbanțul, iarba talharului. Iederă ori smârdar, limba vacii ; alior sau laptele câinelui, malai mânâțel ori mei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
insula castelului de sticlă. Mărul din spatele blocului De când ne-am mutat la bloc aproape fiecare locatar a sădit cel puțin un pom, pentru a avea un ambient cât mai frumos. Vecinul de la parter a plantat un măr în spate, alții viță de vie, prun, corcoduș sau brad. Pe suprafața din jur cresc și strugurei, bujori sau mălin. Gardul viu și teiul fac locul mai pitoresc prin respirația benefică a naturii. E mai frumos un bloc împodobit cu o manta verde crud
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
drepți. Cei doar 8,7 mii de km2 sunt patria lor; iar zăcămintele de fier, de cupru, de mercur, de plumb, de zinc, dar mai ales de marmură, cărora li se alătură livezile de citrice și de măslini, dar și vița de vie - toate împodobind relieful muntos - sunt bogățiile lor de agricultori și crescători de oi și de capre. Legătura corsicanilor cu cerul se face prin intermediul Vârfului Monte Ciuto, înalt de 2709 m. O tranzacție primită cu ostilitate În ziua de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
VEST, TINERE! În Berlin, un Stephanides trăiește din nou printre turci. Mă simt bine aici, În Schöneberg. Prăvăliile turcești de pe Hauptstrasse seamănă cu cele la care mă ducea tata. Mâncarea e la fel: smochinele uscate, halvaua, sarmalele În foi de viță. Și chipurile sunt la fel: brăzdate, cu ochii Întunecați, osoase. În ciuda trecutului familiei, mă simt atras de Turcia. Aș vrea să lucrez la ambasada din Istanbul. Am depus o cerere să fiu transferat acolo. Așa s-ar Închide cercul. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu mai poate păcătui! E clar. Dorește să se răzbune. Dar pe cine? Se frământă zadarnic. Nu-și poate da seama. Încântată de propria-i elocință, Augusta merge un pic prea de parte: — Nu încape îndoială că un om de viță, cu suflet nobil, ar alege mai degrabă moartea decât să îndure asemenea umilințe... — Și eu care credeam că exilul e preferabil unei condamnări la moarte, o întrerupe candid soțul. Abandonează aerul binevoitor. — Despre cine e vorba? întreabă autoritar. Tonul e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
până în adâncul sufletului. Se zărește într-adevăr Forum Romanum, așa cum a fost amplificat de Caesar. Ba chiar și o parte din prelungirea care i-a fost adăugată de Augustus. Velleius arată spre șirul de bazilici de sub grădinile cu butași de viță și poteci înflorite, amenajate de împărăteasa Livia, pentru public, pe Esquilin: — Punem pariu că nici un magistrat nu împarte dreptatea în dimineața asta? Plautius Silvanus nu sesizează gluma și întreabă prostește: — De ce? Nero se pune pe râs, urmat de tânăr. Bătrânul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mea pălindă. Cu-ale tale brațe albe, moi, rotunde, parfumate, Tu grumazul mi-l înlănțui, pe-al meu piept capul ți-l culci; Ș-apoi ca din vis trezită, cu mânuțe albe, dulci De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele-ntr-o parte. Netezești încet și leneș fruntea mea cea liniștită Și gândind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul și pe frunte-mi în mijloc, Și surâzi, cum râde visul într-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Se ferește binișor, Pe ferești se suie noaptea Dibuind încetișor; Cordeluțe și nimicuri Iată toate-a lui averi... Darnic când nu vrei nici una Și sgîrcit dacă le ceri. În volumul ros de molii Cauți noaptea adevăr Și-ntîlnești lipită-n file Vița-i galbenă de păr. El dă gânduri ne-nțelese Vârstei crude și necoapte, Cu icoane luminoase O îngînă-ntreaga noapte. Când de-o sete sufletească E cuprinsă fata mică - A dormit cu ea alături Ca doi pui de turturică. {EminescuOpI 109
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
saci plini cu cărbuni și printre copaci se vedeau colibele cărbunarilor. Era Într-o dumnică și drumul cobora și urca, dar ducea Întruna mai jos, trecând printre sate și hățișuri. În afara satelor erau podgorii. Câmpurile erau maronii, iar butucii de viță - deși și neîngrijiți. Casele erau foarte albe și bărbații, Îmbrăcați de duminică, jucau popice pe uliță. Rezemați de unele din zidurile caselor creșteau perii, cu crengile ca niște candelabre profilate pe albul pereților. Perii fuseseră stropiți cu piatră-vânătă și pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își trecuse și celălalt braț pe după gâtul lui. — Spune-i că e al meu. I-am spus. — Ne scoți odată de-aici? — Vă certați, spuse doamna. Nu țineți unul la celălalt. — Păi, noi suntem nemți, spusei mândru, suntem germani de viță veche, din sud. — Spune-i că e un băiat frumos, continuă doamna. Guy are treișopt de ani și se mândrește cumva cu faptul că-n Franța este adeseori luat drept un comis-voiajor. — Ești un băiat frumos, Îi spusei. — Cine zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Eu prin poarta ta când trec, Privirea nu mi-o mai petrec. Să ai gura ca pelinul, Că m-ai păcălit cu petrosinul. Aș vrea ca vișinul și vița ta de vie din ogradă Când trec eu dimineața să nu se mai vadă, Să se usuce mărul și salcâmul Că tu m-ai păcălit cu petrosinul. Iar soba din veranda veche Să scoată fum, să-ți intre în ureche
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
mare-aminte și și zâmbesc: acum știu care-i adevăratul nume al lui... Alin. O după-amiază de primăvară Pe prispa casei e liniște și răcoare. E bine. Din când în când adie un firicel de vânt. Atunci, frunzele pomilor și ale viței de vie, mângîiate de blânda lui suflare, șoptesc cu un glas pe care nu oricine îl poate auzi și pricepe! „Uf! Ce zăpușeală trebuie să fie afară, pe uliță!” „Da, e foarte cald, le răspunde Sorina. Acum, la amiză, chiar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
gând, fetița le explică: „Păi, ne-am jucat noi cât ne-am jucat aici, pe prispă, pe urmă el a zis că s-a plictisit. Și a plecat în curte. Ori pe stradă. Cred că acum joacă fotbal cu Cuțulache”. Vița de vie care și-a agățat, ca într-o îmbrățișare, câteva crengi de ramurile pomilor de prin apropiere, șoptesc aprobator: „Așa-s băieții, n-ai ce le face! Bat mingea prin colbul uliței; e plăcerea lor”. „Cirip-cirip, așa-i!” par
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Nu mergi și tu? „Păi, dacă plec și eu, cine mai rămâne aici, cu micuțul? Dacă vine cineva și vrea să-i facă vreun rău? Nu, eu stau aici, de pază. Hai, du-te mai repede.!” Frunzele pomilor și ale viței de vie murmură: „Foarte bine, Cuțulache, așa trebuie să faci!” Iar vântul șoptește: „Sigur, sigur!” Auzind despre ce este vorba, bunica ia un scaun și vine cu el pe prispă. Îl așază în dreptul cuibului, apoi îl ia pe ștrengarul cel
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acasă. Cerințe: 1. Scrieți ideile principale. 2. Scrieți morala care se desprinde din text. 3. Povestiți în scris textul. 4. Analizați cuvintele subliniate. Legenda Daliei Gheoghe Tomozei A fost demult... și Daliei, crăița, i s-a pierdut, de buna seamă, vița. Doar basmul ne-amintește câteodată că fata a rămas nemăritată. Se vede c-a fost tare mofturoasă, și-a fost bogată foarte și frumoasă... Era înaltă și-avea trup subțire și-și alesese, în sfârșit, un mire cu care-a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]