1,550 matches
-
pe exploatarea celui slab de c]tre cel care este vremelnic puternic, care se abține de la eliminarea complet] deoarece și mâine va avea nevoie de cel slab pentru a-l exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile de mici dimensiuni. Silberbauer, G.B.: Hunter and Habitat în the Central Kalahari Deșert (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). 3 Etică în Antichitate Gerald A. Larue În perioada dintre mileniile al XII-lea și al X-lea î.Hr., stilurile de viat] ale oamenilor din Orientul Apropiat antic au început s] se schimbe, trecând de la o existent] migratoare sau traiul în peșteri la conviețuirea în comunit]ți stabile. În aceste împrejur]ri noi, oamenii și-au produs propria hran], și-au însușit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu-ți lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește mâna ta s] fac], f] cu toat] puterea ta! C]ci în locuința morților în care mergi nu este nici lucrare, nici chibzuial], nici științ], nici înțelepciune.” (Eccl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a respectului fâț] de Lege, el va fi r]spl]țiț în viața de apoi. Dac] oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții și autoritate, cei pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast] viat] nu însemn] nimic în lumea care va veni. Cei drepți știu c] sfârșitul este iminent - tot ce trebuie s] fac] este s] cread] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții și autoritate, cei pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast] viat] nu însemn] nimic în lumea care va veni. Cei drepți știu c] sfârșitul este iminent - tot ce trebuie s] fac] este s] cread] în continuare în ciuda persecuției, a torturii și a morții. Iahve a fost o zeitate etic], regulile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iminent. Doar în viața de dup] moarte, în împ]r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Hegel (ordinea etic] efectiv] care normeaz] conduită individului, a familiei, a vietii civile și a statului), mai mult decat reușește concepția ideal] despre Legea Moral] a lui Kant. Cu toate acestea, pentru un hindus, dharma sugereaz] o „form] de viat]” a c]rei sancțiune dep]șește preferințele individuale sau colective. Legiuitorii au concretizat noțiunea de dharma prin crearea unui sistem comprehensiv de reguli sociale și morale pentru fiecare grup și diviziune a acestuia (caste, conduc]tori etc.) în cadrul sistemului social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii filosofi hinduși, cum ar fi Shankara (secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inteligent] și practic] (adic] adaptat] din punct de vedere social), merintându-și autoritatea moral]. În afara acestor înv]ț]turi, adev]rul, st]pânirea și nonviolentă (ahimsa), (16.2; 17.14), precum și „bun]starea tuturora” și „dorința binelui pentru fiecare creatur] în viat]” sunt subliniate în Gita (3.20; 5.25). Modelul unei persoane etice descrise în Gita este, redat prin cuvintele lui Krishna: lipsit de ur] împotriva vreunei creaturi, prietenos și plin de compasiune, lipsit de setea de st]pânire și mîndrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian contrastant. îi. Etică Jaina Etică Jaina face parte din tradițiile etice indiene mai puțin cunoscute. Jainismul, care este atât un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist] (Jaini, 1979, pp. 111-114). Substratul etic al acestei perspective „spirituale” asupra lumii este de a instaura o discipin] rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic] (samgha) este modelul preferat, deși poate fi acceptat] și o viat] social] care și-ar propune s] se ghideze dup] acest principiu într-un mediu laic. Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]r]șea reședința regal] la vârsta de 29 de ani pentru a se dedica vieții ascetice, reg]sim profilul dual al rebelului și al filosofului. Pe lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine închegat în materie de etic] filosofic], discursurile conțin abord]ri teoretice asupra unor probleme etice fundamentale. Ins], dincolo de analiză rațional] a acestor probleme, Buddha a dovedit un interes consecvent și pentru aspectele practice ale eticii, privit] ca mod de viat] și că traiectorie bine conturat], a c]rei finalitate o reprezint] eliberarea de suferinț]. Pe lang] evidențierea dimensiunii sociale a eticii, Buddha a observat și asocierea acesteia cu des]vârșirea personal], concretizat] într-un mod de viat] decent, în practicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca mod de viat] și că traiectorie bine conturat], a c]rei finalitate o reprezint] eliberarea de suferinț]. Pe lang] evidențierea dimensiunii sociale a eticii, Buddha a observat și asocierea acesteia cu des]vârșirea personal], concretizat] într-un mod de viat] decent, în practicarea virtuților și a meditației. Practică meditației a evidențiat importantă atenției acordate oric]rei activit]ți individuale pe întreg parcursul ei, f]r] a permite influență ideilor perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și dezvoltare a personalit]ții. Pentru a înțelege originea budist] a problemelor etice, trebuie s] ne concentr]m atenția asupra celor Patru Adev]ruri Sfinte, care înglobeaz] în conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra unui proces situat într-un flux constant, omul cunoaște dezam]girea atunci când este pus în fața schimb]rii, a distrugerii sau a pierderii. Acest complex numit „individ” este supus unei suferințe constante, iar dac] pl]nuim sau anticip]m o viat] tr]it] într-o conținu] pl]cere și bucurie în termenii în care percepem noi individul, ne va fi greu s] accept]m c] suntem supuși bolii, tristeții și suferinței. Astfel, cele trei doctrine ale efemerit]ții, suferinței și lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat și atitudinea unor materialiști, care nu credeau în existența vieții de dup] moarte și, prin urmare, aveau un stil de viat] bazat pe pl]ceri și lipsit de orice valori morale. Buddha era împotriva senzualit]ții pure și a automutil]rii, considerând metodă lui ca fiind una de mijloc. Cel dintâi Adev]r Sfânt este acela al suferinței, al doilea desemneaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de a accede la putere, el nu a ținut cont de cast] și de statutul socioeconomic al acestora. Buddha a fost preocupat de toate formele de viat]. Într-un sens etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vreunei ființe; a nu fură; a nu tolera în mod greșit pl]cerile simțurilor; a nu minți; a renunța la b]utur]. Aceste norme constituie condițiile indispensabile unei vieți decente și ale form]rii unei comunit]ți solide. Respectul pentru viat] și proprietate, adoptarea unui stil de viat] care s] resping] pl]cerile exagerate, anormale și d]un]toare individului, cinstea și evitarea unor vicii precum alcoolismul și dependența de droguri - toate acestea reprezint] principiile de bâz] ale societ]ții budiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tolera în mod greșit pl]cerile simțurilor; a nu minți; a renunța la b]utur]. Aceste norme constituie condițiile indispensabile unei vieți decente și ale form]rii unei comunit]ți solide. Respectul pentru viat] și proprietate, adoptarea unui stil de viat] care s] resping] pl]cerile exagerate, anormale și d]un]toare individului, cinstea și evitarea unor vicii precum alcoolismul și dependența de droguri - toate acestea reprezint] principiile de bâz] ale societ]ții budiste. Chestiunile legate de aceste precepte au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În acest sens, vegetarianismul reprezint] o practic] pozitiv] rezultat] din compasiune, iar obiceiul accept]rii hranei de la oameni de c]tre c]lug]ri nu punea nici o restricție legat] de carne. Problemă îmbog]țirii trebuie înțeleas] în termenii stilului de viat] la care face referire Buddha. În timp ce c]lug]rul nu are alt] avere în afara propriilor haine și a vasului pentru hran], omul de rând este încurajat s] depun] eforturi pentru bun]starea proprie. Averea trebuie, ins], agonisit] pe cale cinstit], prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea de a zbura. Deschiderea fâț] de schemele conceptuale mai noi caracterizeaz] spiritul tan]r, flexibil, în timp ce reticența și rigiditatea sunt specifice b]trâneții și morții inevitabile. În acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de moarte sunt consecințe ale ignorantei sau ale necunoașterii. În al doilea rând, aspectele obișnuite se pot dovedi suficiente în cooperarea elementar] și în raporturile reciproce cu ceilalți, iar în practic] este posibil a pretinde ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspectele obișnuite se pot dovedi suficiente în cooperarea elementar] și în raporturile reciproce cu ceilalți, iar în practic] este posibil a pretinde ceva mai mult decât o simpl] opinie sau metod]. În cele din urm], indiferent de drumul ales în viat] (chiar și practicarea meseriei de m]celar), omul are posibilitatea de a-și modela îndemânarea pan] la perfecțiune, pan] când aceasta devine o a doua natur], moment în care omul se identific] cu propria să lucrare. Cand omul va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]