1,948 matches
-
oraș este întărit cu trupurile sfinților, de-ar cheltui dușmanii bani cu nemiluita, nu vor putea pune în fața orașului mașini de război de aceeași putere. Averea aceasta, iubiților, nu ne e de folos numai împotriva atacurilor oamenilor, nici numai împotriva vicleniei dracilor, ci ne este de folos și când Stăpânul nostru obștesc se mânie pe noi pentru mulțimea păcatelor noastre. Atunci, punând înainte trupurile sfinților, vom putea iute să-L facem milostiv spre orașul nostru. Dacă oameni vestiți, pe vremea strămoșilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune în drepturile lor firești, pe toți cei care au fost trecuți în uitare, de o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune în drepturile lor firești, pe toți cei care au fost trecuți în uitare, de o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
repugnă ca ta man ea, nepoata generalului Sâmbure să fie pusă în aceeași oală cu o sufragetă din perioada emancipării industriale. știa că nu avea stofă de artist, ea doar valorifica Arta! Epata, se lăuda că-i sunt cunoscute toate vicleniile lumii în care se învârt samsarii, anticarii marilor case de licitație. Melodramatică din convingere, prefera veșmintele pe care și le crea singură, accentuând detalii ale stilului tenebrosfastuos; o modă care, mai este convinsă că i se potrivește, încă. Albul, negru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei, binecunoscut fiind faptul că, atât timp cât vom fi în viață pe acest pământ, nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu viclenie, până când îl văd pe om că îi crede că au încetat războiul și slăbește supravegherea interioară. Atunci, deodată năvălesc asupra ticălosului suflet, îl înhață ca <<pe o vrăbiuță>> și după ce pun stăpânire pe
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu viclenie, până când îl văd pe om că îi crede că au încetat războiul și slăbește supravegherea interioară. Atunci, deodată năvălesc asupra ticălosului suflet, îl înhață ca <<pe o vrăbiuță>> și după ce pun stăpânire pe el, îl înjosesc fără milă cu orice
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune în drepturile lor firești, pe toți cei care au fost trecuți în uitare, de o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei și poeziei câmp larg intru încercare și împlinire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Dar zările deschise nu ne liniștesc căci, spune poetul: ,,câmpia mucedă ne hărțuie din urmă”. Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce în spațiul de claustrare, unde orizontul poate fi doar o viclenie a decorului... Suntem, negreșit, pe lumea cealaltă! Singura speranță posibilă ar fi aceea că un vis rău ne prigonește, din care vom putea cândva ieși, trezindu-ne... Naratorul liric descrie oare o damnare de tip concentraționar? El și un alt
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
activitatea într-o lume fantastică dar comportamentul lor seamănă cu cel dintr-o lume reală din societatea omenească modernă roasă de invidie și interese obscure spre propria îmbogățire, unde nu lipsește corupția, depravarea, decadența, dezmățul, deșănțarea, lăcomia, iubirea de sine, viclenia, șarlatania și câte altele, alături de religiozitate, înțelepciune și erudism. Curgerea narațiunii printre taine ce urmează a fi descoperite prin descifrarea pergamentelor din piele de vițel sau de viezure sau de capră la prima fătare, țin treaz interesul lectorului, cu toată
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de toată lumea. Moșnegii l-au zărit strecurându-se în grădină dar, deocamdată, altceva nu mai știau. Când plutonierul se rățoi la dânșii că ce paștele mamei lor pasc bobocii în jandarmerie, Cojoc și-aduse aminte de ceva. Îngustă ochii cu viclenie : - Cică și-ar fi luat undița, după cum a văzut „fimeia de servici”. Așa o fi, măi Vasî ? Crețu dădu nedeslușit din cap. Iosifan avea un frate care la viața lui nu făcuse nici o brânză. La carte nu s-a tras
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, 14. ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vînt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire; 15. ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. 16. Din El tot trupul, bine închegat și strîns legat, prin ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
îl urmări pe bătrân cum deschide o vitrină și scoate de acolo o pușcă, cu un luciu verde. În timp ce individul îl înfrunta cu arma în mină, Fara gândea: "Isteață treabă să pui ca fațadă un bătrân!" Era același gen de viclenie care-i îndemnase să aleagă proprietatea avarului Harris. Întinse mâna după armă, dar vânzătorul o ținu tot departe de el. - Înainte de a vă putea îngădui s-o încercați, zise el, sunt silit de regulamentele Arsenalelor să vă informez în ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bărbat, ci fată. Fara încruntă din sprâncene. Nu-l încânta ideea de a face necazuri unor femei. Dar ce șmecheri erau și afurisiții ăștia! Auzi, domnule, să folosească o fată, exact așa cum recurseseră la serviciile unui bătrân ca vânzător. O viclenie care merita să fie împinsă la eșec; fata era probabil vreo fleandură, care trebuia tratată brutal. Fara spuse cu asprime: - Ei și ce s-a întâmplat? - Păi e p-afară, și înfiptă nevoie-mare. Destul de mișto, altfel. - Și s-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se dea jos, că mergem la depou. Pasagerii au coborât, unii cântând, alții speriați, dar noi am rămas pe scaune. Tramvaiul a luat iar viteză, hurducându-se, și Nenea Nebunelea mi-a spus: — Vezi tu, dragule, ne-au dibăcit - cu vicleniile lor posace -, dar noi nu putem să lăsăm roata neînchisă. îi dăm înainte, la fel de repede ca ăla din Tinerețe fără bătrânețe, și când venim înapoi pe partea cealaltă, oamenii ăștia, figurile astea de-afară, n-au să mai existe. Când
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cinstei. După un moment de liniște, singurul animal care făcu câțiva pași În față fu ghepardul. Leul, văzând că nici un alt animal nu se cumetă să treacă prin proba cinstei ( ele erau nevoite să fure, să pândească, să-și folosească viclenia pentru a le vâna pe altele) le spuse că pot pleca.Iar ghepardului Îi spuse ce are de făcut.Regele Îi arătă o sticlă transparentă plină cu lichid: aceea era puterea lui.În fiecare seară leul bea câte o gură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: “...de-i pocnește
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
susținute de domnul de Talleyrand 12 sau de prințul Bismarck. Alții, la antipod, afișează un aer familiar; ei își imaginează că par naturali atunci când devin indiscreți, sperând să se bucure de încrederea colegilor lor, care, de fapt, îi împing cu viclenie în centrul atenției, pentru a profita apoi de naivitatea lor. Așadar stilul abordat în conversație este esențial și, până la un punct, el poate înlocui experiența. Dacă ambasadorul va mai adăuga și câteva cunoștințe generale ("generalități de spirit"), el se va
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al tutror sistemelor federative? Descoperim contradicția despre care ne vorbește Voltaire și care depinde, dacă este să-l credem, de maniera în care sunt construiți oamenii. Să concluzionăm, deci: oricâtă încredere am putea avea noi în triumful Societăților Națiunilor asupra "vicleniei" omenești și în asigurarea păcii lumii, trebuie să recunoaștem pe de o parte că egalitatea teoretică între diversele state nu va putea exista în fapt; pe de altă parte, trebuie să fim convinși că, dacă Societatea Națiunilor ar trebui să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
o situație ieșită din comun. Rănită, antilopa Orix Beisa, ne informează același D. N. Ghica, "poate deveni periculoasă și se repede la vînători". Bivolii, și ei, "sunt periculoși pentru că, fiind răniți, atacă omul cu furie" (Aurel Varlam). "Pantera, a cărei viclenie, agilitate și cruzime - după aprecierea lui Mihai Tican Rumano - nu sînt întrecute de niciuna dintre feline, atacă fulgerător și, cînd e la rîndu-i atacată, încolțită, se apără cu înverșunare, pînă la ultima scînteie de viață. Salturile ei, uneori uluitoare, pot
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
concept, asemenea versuri au făcut senzație, impunându-l de îndată pe cel ce le scrisese. Parcurgându-le cu atenție, vom descoperi liniile distinctive ale noii poezii: puternică imaginație creatoare și bună priză la real, un aliaj de inocență juvenilă și viclenie retorică, o remarcabilă capacitate de versificare și, în general, o dexteritate combinatorie uimitoare la un tânăr de numai douăzeci și unu de ani. Succedate cu o deplină naturalețe, prin exercitarea, parcă, a unui reflex involuntar al poeticității, cele mai șocante asocieri imagistice
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]