1,839 matches
-
an viața deceniilor șapte și opt un eveniment, poetul dând ăntr-un interval relativ scurt de timp, 1960-1983, o operă care a schimbat față poeziei românești contemporane. Ea reflectă an același timp, ăn filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
referi Poezia de la "Gândirea" Ediția a II-a revăzută, Ideea Europeană, 2008, 192 p.). "Gândirea" a fost o revistă lunară, apărută în mai 1921 la Cluj, transferată din 1922 la București, unde cu două scurte întreruperi (1925, 1933-1934) continuă să viețuiască pînă în 1944. Până în 1926 în fruntea ei se află Cezar Petrescu, secondat din februarie 1926 și până în 1928 de Nichifor Crainic, iar în continuare numai acesta din urmă. Prima echipă de colaboratori permanenți o alcătuiesc Lucian Blaga, Adrian Maniu
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
reprodusă în carte) dau prilej de incursiuni în viața vechilor familii. Zapisuri și planuri municipale sînt desfășurate spre a se găsi istorii omenești, prietenii, moșteniri, trădări care, înnodate, fac odgonul istoriei mari. De pildă, aceeași casă Orășanu, în care a viețuit bătrînul boier fugit la Brașov îndată după revoluție, unchiul mare al lui N.T. Orășanu, a "participat" și la Unirea lui Cuza. De astă dată, tînărul scriitor, propagandist, își adăpostea soții în casa părintească. Sînt locuri despre care au rămas, lungi
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Deși nu era lingvist, asemănarea dintre limba indiană și cea a rromilor i s-a părut semnificativă. Acesta a fost doar un punct de pornire pentru cercetările ulterioare, care au vizat originea limbii rromani, dar și istoria unei populații care viețuia de câteva secole bune în Europa. Dialectele limbii rromani sunt influențate mai ales de limbile țărilor prin care rromii s-au perindat. De aceea, pe lângă fondul principal de cuvinte, de origine indiană, întâlnim și cuvinte persane, grecești, slave, maghiare etc.
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
de talent scriitoricesc: "Viața noastră adevărată, cea care a trecut, n-a fost numai marcată de război, hitlerism, comunism și irespirabile atmosfere intoxicate de ele, adevărata noastră viață, deși scursă pe alături, atunci, acolo (s.a.) a avut loc. Acum supraviețuim. Viețuim într-o epocă în care sîntem străini, poate chiar mai străini în cea de atunci... Sigur, sigur, eram perfect în afara evenimentelor, dar ele se petreceau în lumea pe care o știam, lumea primei jumătăți a secolului. Acum lumea e alta
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
în aeroporturi, dinspre niște polițiste scunde, dodoloațe și cam fruste, cu tot tacâmul, detector de metale, spații de păstrare a unor obiecte socotite, după nu știu ce criterii, indezirabile. Am suportat cu refulată enervare, simțind pentru întâia oară teroarea veacului în care viețuim și zicându-mi că, negreșit, știu ei ce știu, nu s-or fi apucând să-și inoportuneze oaspeții degeaba. Chiar așa: n-ar fi deloc imposibil ca în mulțimea aceasta pașnică și relaxată care stă la coadă pentru bilete, să
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Elena Badea Actorul Mircea Albulescu consideră că poporul român are o menire sfântă și nu trebuie să uite că "sufletul românesc, asemeni diamantelor, se păstrează și viețuiește în locurile cel mai bine ferite". Întrebat într-un interviu acordat lui Adrian Ursu, pentru ediția de duminică a emisiunii "Secvențial", de la Antena 3, dacă România de astăzi s-a schimbat în ultimul an, actorul Mircea Albulescu a răspuns: "Schimbarea
Îndemn emoționant al lui Mircea Albulescu pentru generațiile viitoare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37819_a_39144]
-
teatrul radiofonic, mijlocul cert prin care actorul ajunge în sufletul ascultătorilor săi. Întrebat care crede că este adevărata problemă care zbuciumă sufletul poporului român, actorul a răspuns senin că "nu este nicio problemă". "Sufletul românesc, asemeni diamantelor, se păstrează și viețuiește în locurile cel mai bine ferite. Bunătatea și înțelepciunea poporului român nu e o poveste, ci o realitate care trebuie păzită", a afirmat Mircea Albulescu.
Îndemn emoționant al lui Mircea Albulescu pentru generațiile viitoare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37819_a_39144]
-
concedem că avea și el limitele sale omenești. O ultimă încercare de a-l convinge pe mitropolit să vină în țară a făcut-o și fratele său, Constantin Puiu, medic în Galați, vizitându-l în anul 1963, în satul unde viețuia. în casa memorială de la Vânătorii Neamțului, pe lângă alte obiecte aparținând mitropolitului, multe dintre ele, dăruite de preotul Dumitru Em. Popa, există și o xerocopie după o fotografie care îi arată, alături, pe Sadoveanu și pe Visarion Puiu. Datată - 1938. Mitropolitul
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
a trăit totuși prea mult în atmosfera religioasă a timpului și a țării sale, spre a nu ști că "și domnia lui se va risipi ca fumul", cum o va spune singur mai tîrziu. Înainte de a fi domnitor, Neagoe a viețuit el însuși pe lîngă mînăstire. Un unchi al său, care pare a fi avut mare înrîurire asupră-i, s-a călugărit. Soția sa va sfîrși prin a se călugări și ea, după moartea lui Neagoe. E în jurul lui și chiar
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
o imagine a fricii, asupra căreia autorul se apleacă, aici, cu ochi de cercetător. Ca și acolo, cele două realități sunt vizate concomitent " cea a condiției umane și a pericolelor ce-o amenință, și cea a angoasei prozaice de a viețui sub comunism. Nu vreau să opresc astfel lectura artelor poetice ale lui Petre Stoica, dornic să mai amintesc una, " Cuvântul căutat", din culegerea Insomniile bătrânului, 2000. Bătrânețea nu e ușoară în Banatul regăsit al copilăriei și al reveriilor unei vieți
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
regimurile totalitare se folosesc de imaginile unui trecut contrafăcut. Și din acest motiv ele se cuvine aduse nu doar în fața moralei, ci și în fața legii", nu cuibărește la ultimul cat al unui turn de fildeș. Din Amarul Târg, în care viețuiește ca un exilat, el se pronunță. Iată-l pe Ion Iliescu, "un conservator crispat, mânuind un surâs mecanic, tot mai desemnificat", pe Adrian Păunescu, trecut pe sub arcurile de triumf ale tuturor compromisurilor, pe cutare autor de Jurnale, de astă dată
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
Preda, care deschide lista Partidului Mișcarea Populară la euroalegerile din 25 mai, a preferat să răspundă la întrebările Lilianei Ruse spunându-i acesteia că are o retorică "ceaușistă" și că încearcă s-o facă să înțeleagă în ce "orizont intelectual viețuiește". Deși jurnalistul Cătălin Striblea a intervenit pentru a-i atrage atenția europarlamentarului cu privire la comportamentul său deplasat, Preda a continuat jignirile. Liliana Ruse l-a întrebat pe Cristian Preda (PMP) dacă se "delimitează" de afirmațiile Elenei Băsescu (PMP) referitoare la Theodor
Cristian Preda a jignit-o pe jurnalista Liliana Ruse by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31443_a_32768]
-
dvs lecții, dna Ruse? Cătălin Striblea, care modera emisiunea împreună cu Liliana Ruse, i-a atras atenția lui Preda că de câteva minute o jignește repetat pe Liliana Ruse. Nu, am încercat s-o ajut, să înțeleagă în ce orizont intelectual viețuiește", a continuat Preda. "Și jigniți în continuare", a intervenit din nou Striblea.
Cristian Preda a jignit-o pe jurnalista Liliana Ruse by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31443_a_32768]
-
de-al doilea teatru independent din România, care tocmai s-a născut ca să ne reamintească că teatrul face parte din cetate, din noi înșine. Cu orice preț. Că teatrul este un organism viu, legat direct, însă, de societatea în care viețuiește. Mergînd într-o seară spre noul Teatru ARCA cu sediul în podul Clubului La Scena, m-am gîndit că foarte, foarte încet se produce o dezosificare a peisajului teatral, în sensul ivirii timide, ce-i drept, a spațiilor private care
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
de echilibru, de cristalizare, de permanență a identității există în același timp. Viața este antientropică, se opune dispersării, producând o permanentă încărcare energetică. Un corp fizic are o inerție a sa în fața coroziunii timpului. Scoarța pământului rezistă imploziei celor ce viețuiesc pe ea. O casă cu oamenii ei rezistă furtunii, în timp ce furtuna încearcă să îi transforme în stihie. Piatra vrea să rămână piatră, cu contururile și duritatea ei de piatră și cu măcinarea, lăuntrică, lentă și infinită; fluviul să fie curgere
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
a face drumul călare pe unul din caii de la cupeu". "Mai primejdioasă javră și mai murdară nu se putea găsi, dar nici mai bună călăuză pentru călătoria a treia ce făceam aproape în fiecare seară, călătorie în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează", spune Povestitorul, dând atât de evident dreptate lui Pirgu însuși prin cuvintele emblematice și des citate: "călătorie în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează". El însuși fusese mustrat de către Pirgu
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
treia ce făceam aproape în fiecare seară, călătorie în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează", spune Povestitorul, dând atât de evident dreptate lui Pirgu însuși prin cuvintele emblematice și des citate: "călătorie în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează". El însuși fusese mustrat de către Pirgu că are pretenția de a câștiga experiența vieții citind cărți, în loc să-și creeze cât mai multe ocazii pentru a cunoaște lumea și situațiile din care să se inspire
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
nu văd motivul pentru care l-am exclude pe Pirgu din rândul lor. Cu atât mai mult cu cât, în quartet, rolul lui este la fel de important ca și al celorlalți trei. El, care i-a condus în viața care se viețuiește, pare să-i conducă acum în moarte". Visul Povestitorului din ultimul capitol, "cel mai frumos din întreaga mea viață", cum îl consideră, reprezintă imaginea sistematizată a întregii sale relatări care constituie romanul, punându-și pecetea și asupra urmărilor imediate lui
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
sigur că va intra cu Cuba lui în comunism. Și întâmplarea face să ni se distribuie, pe cartelă, și niște cafea boabe, nemăcinată, pentru băutorii de cafea, care apucă... Am mai povestit acest incident în memoriile mele, apărute. Repet, deși viețuim pe același glob terestru, ca și japonezii... Era o zi ploioasă de vară. Nu știu ce mai țineam în mână, când începuse să plouă iar. Știu că urma să mă întorc acasă cu tramvaiul 19. Neavând umbrelă, nici haină de ploaie, țineam
Litra de cafea boabe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9122_a_10447]
-
expresivă, adică doar de natură scriitoricească. Restul e competiție (cel mai adesea surdă) de acces la receptare critică, premii, clasamente, burse, călătorii peste hotare, amiciții loby-stice pentru cine știe ce funcție în organe de conducere etc. în ce mă privește, oriunde am viețuit (și scris) - la Cluj, la Baia Sprie, la Baia Mare, la Oradea (din primăvara lui 1989 și până acum) - nu m-am simțit frustrat, întristat, înciudat că nu sunt și nu scriu în București. Credeam, cred și acum (vai? vai!) că
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
lada studioului, îl zăresc tolănit pe celălalt locatar al garsonierei, motanul enorm, parcă și el centenar , care toarce indiferent. Totul aici arată bizar și decrepit, mizeria te ia de ochi și de nas, e o atmosferă de nesuportat, cum poate viețui cineva în asemenea condiții? Și totul s-a stricat de la zi la zi. Acum e un ins uitat de Dumnezeu, îmi spun în sinea mea. Ca și cum mi-ar fi auzit gândurile, gazda ține să mă corecteze, cu voce tărăgănată și
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
nu se descurcau - sau, poate, fiindcă Tata Oancea, fire de artist, bănuia că matematica este o știință născută pentru a tortura sufletele tinere -, începutul anului (1935) aducea, în Vasiova, și o poezie dedicată lui Vasile Mioc, profesor: "Gloria lui Arhimede/ Viețuiește în etern/ Și tu ești, care-l continui/ Un Arhimede modern." Arhimede nu a făcut greutăți fiilor lui Tata Oancea, nu era prea complicat să pui acolo o notă de trecere! Mai complicat va fi cu administrația financiară a orașului
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
întreaga lume se datorează hemoragiei, procentele variind de la sub 10% la aproape 60% în unele țări. Un studiu sistematic al OMS realizat în 2006 a arătat că 34% din decesele materne din Africa se datorau hemoragiei. Chiar dacă o femeie supra viețuiește HPP, ar putea suferi de anemie gravă și de alte probleme de sănătate cronice. Existența cadrelor medicale calificate, pregătite să asiste la o naștere, reprezintă un avantaj în ceea ce privește situația mamelor și a nou-născuților. Rolul lor este acela de a preveni
Revista Medicală Română by Ayman Ragab () [Corola-journal/Journalistic/92294_a_92789]
-
împreună cu Elena Coșbuc, naș la căsătoria fiicei lui Rebreanu, Puia Florica cu Radu Vasilescu. Iar doctorul Ionel Jovin, unul dintre oamenii de mare încredere ai lui Iuliu Maniu se număra printre medicii curanți ai lui Rebreanu. Între toți acești ardeleni viețuind în București funcționa, în sensul cel mai bun al cuvântului, o "solidaritate ardelenească". Așa încât nu este de mirare că venit la București, Rebreanu este onorat cu un dineu de către generalul Manolescu, iar după aflarea știrii privind ieșirea României din război
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]