12,368 matches
-
zboare; Totul este fumuriu, Iar pământul, ruginiu. În gradină e-un miros! Frunze multe sunt pe jos. Mirosu-i dulce-de gutui, De nuci, de struguri amărui. Vinul curge în pahare Sângeriu e la culoare; Ulița mea e aurie, Doamna toamnă iată, vie! 2011 Referință Bibliografică: E toamnă / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 912, Anul III, 30 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Beatrice Lohmuller : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
E TOAMNĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363945_a_365274]
-
se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-anotimp. Tolba ți-o umpli cu speranțe din cărțile legilor nescrise Te mângâie
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PĂDURE, COVOR DE VIE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului PĂDURE, COVOR DE VIE Pădure, covor de vie, Tot mai veselă-mi apari, Când vântul frunza adie Prin tufani și prin lăstari. Te privesc
PĂDURE, COVOR DE VIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362882_a_364211]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PĂDURE, COVOR DE VIE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului PĂDURE, COVOR DE VIE Pădure, covor de vie, Tot mai veselă-mi apari, Când vântul frunza adie Prin tufani și prin lăstari. Te privesc de dimineață, Soarele când îl primești, Holdă-ntinsă de verdeață - Cu rouă te răcorești. Liniștea-n suflet mi-aduci, Tinerețea mi-o găsesc... Rătăcesc
PĂDURE, COVOR DE VIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362882_a_364211]
-
-n suflet mi-aduci, Tinerețea mi-o găsesc... Rătăcesc pe văi și lunci, Sufletul mi-l potolesc: Și de dor și de iubire... La izvoare mă opresc Să ascult a lor șoptire; Draga mea, întineresc. Referință Bibliografică: PĂDURE, COVOR DE VIE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PĂDURE, COVOR DE VIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362882_a_364211]
-
dacă în sfera gazdelor, adică a celor plecați din această lume, va ploua cu pâine, ca în Buzunarul cu pâine a lui Matei Vișniec, sau dacă făcându-și cumpărăturile în mallul de sub cimitir, clienții își vor putea aranja cumva, pe Via Supermarketul, și apele vieții de veci. 5. DUPĂ UN TUR DE ORIZONT prin întregul mall, fata îl luă pe Sinu de mână și-l trase după ea ca pe un fel de ușă de incendiu, în direcția Sauna. Intrară în
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Biserica, a Slujit ! Chiar dacă avea putere ca un Mare Împărat, Cu evlavie și râvnă, Elena l-a ajutat ! Apoi cu dragoste de fiu (Elenei), Constantin i-a spus: Să meargă în Țara Sfântă, pe unde A trecut IISUS ! Găsit-a Via Dolorossa ce la Golgota te duce La fel și Sfântul Mormânt ; și dezgropat-a Sfânta Cruce! Zidi Locașuri de-Închinare către MESIA Cel Prea Sfânt : la Betleem și Nazaret, Ierusalim, Sfântul Mormânt. După ce-a primit Botezul, la o vreme
SF.M.ÎMPĂRAȚI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ȘI MAMA SA ELENA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362976_a_364305]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am inima-nfiptă în săbii de timp Și-n ciute nebune ce-și caută iarba, Tăcerea și lutul prea grele le simt, Când vântul își lasă în vie sudalma. Am cerul scăldat de lacrima vremii Când ploi muribunde mai spală noroi, Aceste cărări șerpuiesc iluzorii, Mirajul Morganei la capăt de noi... Am pașii trecuți prin lumi nevăzute Și arcul gândiri întins peste munți, Când flacăra arde în pieptul
AM CERUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362983_a_364312]
-
mult slăvită. Prin veacuri a dăinuit, Constantinopol numită. Iar ziua-i sărbătorită de cei ca Sfinții botezați. Nimic nu se muncește, că va ploua cu grindină. Iar mana pârjolește legumele din grădină. De ulii sunt atacate păsările din ogradă. Iar viile sunt prădate, când credința-i încălcată. În cuiburile din crâng, puișori de păsări zboară. Cu a crucii trinitate. Din anuarul: ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor: Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Tradiții creștine la trei sărbători: Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
Panduru Ion.Editura - Armonii Culturale, prin persoana domnului Stroia Gheorghe. -Mulțumim tare mult! http://armoniiculturale.ro/noi-aparitii-editoriale-armonii-culturale-21-februarie-2015/ Un ‘fruct’ de sentimente îngemănate pe lungimi de undă asemănate, chiar fiind la sute de kilometri ‘emițătorii’ undelor (respectiv unul de altul), de pe via Constanța-Chișinău. Această carte în oglindă credem că este o dovadă a unității și a prieteniei ce a trecut peste toate barierele amintite, iar o altă dovadă și mai convingătoare este că ea va continua, aducând la ‘lumină’ alte conținuturi mentale
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a diferite lucruri și activități din viața casnică a omului, precum: a. Rugăciunile la începutul și la terminarea săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din candele de la icoanele sfinților protectori ai holdelor, viilor și grădinilor. 5. Stropirea cu apă sfințită în cazul unor boli sau neputințe: a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasmă mică, dacă preotul săvârșește mai întâi sfeștania, sau cu Agheasmă de la Bobotează, precum la rugăciunea pentru dureri
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
tot satul se auzea. Acum, gândind, decibelii lui erau mult peste limita admisă. Când striga, mă paraliza, numai dacă-mi pronunța numele, mă făcea cea mai cuminte fetiță. Pentru el, eram Nicolae. Băteam câmpurile să inspectăm lanul de porumb și via în capul căreia trona un vișin, vișinul meu. Vișinul intră într-o altă etapă a vieții mele. Mergeam la pescuit cu prăjini și cutii de cremă de pantofi îngăurite în care punea râmele. Când coboram o pantă îmi striga râzând
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
cămașă de noapte, cu o jachetă pe d-asupra, cu pantaloni, dar în papuci. Îl dureau picioarele. A început să râdă. Ce faci, dragă R.?-mă întreabă. Bine, Mihai! De ce râdeai? „ Uite ce e- îmi răspunde- Când am fost la via lui Ion Creangă de lângă Iași ne-a dat câte-o oală cu vin!” Și s-a pus pe râs de nu-l mai puteai opri... 5. La magazia de mărfuri a CFR-ului din Botoșani. Un Șef de gară: - L-
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
lor suav să devii fecior de sclav, din mijlocul lor subțire să curgă harphe și lire și din gură albăstrele, din scrum de lună, inele, uite-i doamne cum mai zac c-au băut fierturi de mac damele fierturi de vie, cu miros de iasomie, i-a umplut deja tăciunul de la toți până la unul... se face frig în pușcăria mea, seară dulce, muzicală, ning fulgi ușori de puf de nea, serafi se urcă și coboară dintr-o sângerândă stea, în acorduri
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu Curg casele în toamna sângerie Purtând în suflet bogăția ei Din viețile cu sfântă sinergie Iau toată gingășia privirilor de miei Pe dealuri se mai cocoșează-o vie Și fânul greu a mai oftat Zbor transparent de ciocârlie Fuge-n adâncul os săpat Culori ecvestre bat în poartă Se-așterne vântu’-n calea lor Și ca un nod lovit de soartă Soarele pleacă-n ierni ce dor Referință
TOAMNĂ CU DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363367_a_364696]
-
străfundurile memoriei mele, ajunsă poate acum la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viță de vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via noastră. La vreo cincizeci de metri de lotul nostru de vie, avea și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via noastră. La vreo cincizeci de metri de lotul nostru de vie, avea și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]