2,049 matches
-
În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
mult zăpadă lor." La Blaga, constatarea similară e bine reliefata de tonul interogativ: Nu știi/ că numai în lacurile cu noroi la fund/ cresc nuferi?" Prin 1969-1970, am citit o întinsă culegere din poeziile publicate de Alice Călugăru în placheta Viorele (1905) și în marile reviste din preajma Primului război mondial; n-o am la îndemână, dar știu că parcurgerea ei confirmă aprecierile lui George Călinescu din Istoria literaturii române. Acesta cita, parțial, și "Ploaia" (din 1912) - un poem delicat unde, parcă
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
au durat 21 sau 22 de zile. Regizori secunzi au fost Ovidiu Ionescu și Dumitru Cîta. În realizarea filmului au fost folosiți pe post de consilieri navali inginerii Gh. Păun și Doru Lepădatu. Dansurile din film au fost interpretate de Viorica Chiș și Păstorel Ionescu. Ca figuranți au fost folosiți muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Constanța și de la întreprinderea „Laromet” din București. Acest film a reprezentat debutul colaborării lui Sergiu Nicolaescu cu directorul de imagine Nicolae Girardi, după ce lucrase
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
fondator al revistei ostășești "Pentru patrie" (începând de la 1 mai 1949). Urmează școala de redactori și tehnoredactori de edituri de pe lângă Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București (1950-1951) și cursurile la Academia Militară (1951). În 1952, se căsătorește cu Viorica Moldovan din Gherla-Cluj. Au un copil, Romulus Nicolae. Este avansat la gradul de locotenent major, în 1953, este trecut, apoi, în rezervă, datorită unei îmbolnăviri foarte grave (din cauza excesului de muncă de la o vârstă fragedă). Devine un redutabil reporter. În
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
1941, “Trenul morții” a intrat în stația Roman la ora 11, înainte de amiază. Între orele 11 și 14,30, în timp ce trenul a fost remorcat spre peronul companiei sanitare din gară, s-a petrecut drama în centrul căreia s-a aflat Viorica Agarici. Jandarmii au împiedicat personalul Crucii Roșii să dea apă evreilor atârnați pe zăbrelele vagoanelor care țipau “Crucea Roșie, apă!”. Timp de trei ore președinta Crucii Roșii a alergat în oraș după o aprobare pentru “a-și îndeplini misiunea”. Iată
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri, cât pilite, cât cioplite și la lume împarțite” (1887), „Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni” (1890), „Povești din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium angulatum"), papură ("Typha laxmannii"), floarea călugărului ("Vaccaria hispanica"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae) sau "Wolffia arrhiza" (o plantă perenă din familia Araceae). Turismul necontrolat; evoluția urbanizării și
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Silveștri, apropiați că vârsta, discipoli ai acelorași dascăli bucureșteni, s-au înfiripat relații de strânsă prietenie. Acest lucru este demnonstrat și de corespondență lui Paul Constantinescu, care abundă de informații privind activitatea prietenului sau Coști și a primei lui soții, Viorica pe care hâtrul Paul a caricaturizat-o în crochiurile sale savuroase. Totuși biograful englez al lui Silveștri, John Gritten notă faptul că într-o discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
3. Doriani Ana 4. Fâț Ștefan 5. Florea Marieta Carolina 6. Neamtiu Anca Alexandrina 7. Pascaru-Pag Elenă Lucia 8. Petrașcu Adriana Marcela 9. Predan Georgeta 10. Stoica Manuela Corina 11. Vaida Maria Elenă. Judecătoria Cimpeni 1. Corches Ioan 2. Coroiu Viorica Elenă 3. Dobra Elisabeta. Judecătoria Aiud 1. Lodoaba Alină 2. Noslacan Mircea. Judecătoria Blaj 1. Beldea Maria 2. Cretoiu Victor 3. Mancas Elenă Fira. TRIBUNALUL SIBIU 1. Andrei Victoria 2. Bibu Mariana 3. Opriș Mariana 4. Toda Ioan. Judecătoria Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
Mariana 4. Grama Elenă 5. Iancu Mariana-Eugenia 6. Ielciu Viorica 7. Jeler Eujen 8. Lihet Cristina-Laura 9. Pop Ghizela Gabriela 10. Sciuchin Ioan 11. Ungureanu Virginia. Judecătoria Sighetu Marmației 1. Codrea Maria 2. Goja Vasile 3. Leonte Dumitru 4. Marină Viorica 5. Motoarca Ioan-Grigore 6. Varady Elenă. Judecătoria Viseu de Sus 1. Burnar Livia 2. Cian Ion 3. Hojda Toader 4. Simon Mariana. Judecătoria Dragomirești 1. Coman Teodor 2. Tiplea Gheorghe. Judecătoria Zalău 1. Balazs Arpad 2. Boldan Simona-Monica 3. Galoș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Dar cum ar fi vrut s-o sărut? Și gustul bizar de migdale al gurii ei îmi reveni, o apucai de umeri, o întinsei în iarbă și îl regăsii într-o sărutare care ne sufocă pe amândoi. Un miros de viorele emana din ea sau dimprejur și o dorință inexorabilă de a fi în ființa ei mă îmbăta. Trăisem cu două fete, care erau acum uitate, aveam acum în brațe o femeie, o muiere al cărei corp îmi lua mințile. Începui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ale lui Petre Ispirescu, Th. M. Stoenescu, T. V. Ștefanelli ș.a., tălmăciri ale unor poeme în proză de I. S. Turgheniev. Sunt inserate și câteva doine populare culese din Arad și Bihor. Ion Pop-Reteganul, din a cărui colecție Trandafiri și viorele se republică, dă la iveală în modesta foaie a lui T. V. Păcățian o serie de poezii „religioase-morale”, adunate de prin manuscrise vechi. G. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290174_a_291503]
-
5218/2004) 5. CARAPANCEA ANDREI, fiul lui Carapancea Matei-Ioan și Ludmila, născut la data de 2 noiembrie 1968 în localitatea București, România, cetățean, suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 169 51 Solna, Trappgrand 3, 1 tr. (5311/2004) 6. CIURILĂ VIORICA, fiica lui Ciurilă Aurel și Ana, născută la data de 22 august 1951 în localitatea Șercaia, județul Brașov, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 506 36 Boras, Dobelnsgatan 43. (2935/2004) 7. CONSTANTIN VLADIMIR, fiul lui Vasile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170244_a_171573]