2,884 matches
-
înaltă! Pierdut pentru mine el este azi Și glasul lui blând și al lui obraz Și toate deolaltă. O brazi cu-apărare, o soare blând, Țineți-l cu viață! Vă aibă prieteni în codru stând, Căci altfel, de neguri, de viscol, vânt Și inima -ngheață. COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei! IONEL (întinde brațele) Departe, ah! mai este ea, Prea mult ținu cercarea mea. DORUL Vor rămânea departe-n veci. De tine eu ani parte-acum. Oricine-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de exemplu, în timpul expediției argonauților, când a potolit prin (des)cântec furtuna. Într-un epitaf dedicat lui Orfeu (Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își modifică radical tematica, aplecându-se preponderent asupra figurilor de revoluționari bolșevici: Victoria Haei Lifșiț (1963), Eroica (1964), Zile de foc, de apă și de pământ (1974), Marsilieza (1984). Procedează la fel și în scenariile de film: Serghei Lazo (1967), Viscolul roșu (1971) ș.a. Piesele - Nu mai vreau să-mi faceți bine (1963), Evadarea din rai (1964), Cel mai bun om (1974) ș.a. - au fost puse în scenă la teatrele din Chișinău. Retorismul grandilocvent este atenuat doar în cărțile pentru copii
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
din București în 1983). I s-au reprezentat numeroase alte piese: Concediu nelimitat (1984, Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești), Un loc pe terasă (1985, Teatrul Național din Timișoara), Într-o dimineață (titlul originar: Aprilie, dimineața, 1988, Teatrul Nottara), Arșița și viscolul (1992, Teatrul Nottara), Tehnica raiului (1997, Teatrul Național din București) ș.a. A fost distins cu Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor (1992), Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române (1992), Premiul Asociației Internaționale a Criticilor Teatrali (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
nelimitat, București, 1976; Ochelari, păpuși, podoabe, București, 1977; Într-o dimineață, București, 1983; La capătul firului, București, 1985; Lecția de zbor, București, 1986; Teatru, București, 1988; Tratat asupra vițeilor la poarta nouă. Lumea într-o luni, București, 1993; Arșița și viscolul, București, 1995; Tehnica raiului, București, 1997; Primăvara, când înmuguresc câinii, București, 1998; Petrecere într-un pian cu coadă, pref. Eugen Simion, București, 2001; La umbra crailor de ghindă. Dialoguri cu scriitorul Fănuș Neagu, București, 2002. Repere bibliografice: Horia Lovinescu, Trăsura
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
privirea admirativă a chelnerilor. Se ridică, se sărută, iar el zice: „Îmi pare rău, a apărut nevastă-mea...“ Nu. Încetează. Încetează, Becky. Dar nu pot. GÎndurile mi se Îngrămădesc În cap, tot mai multe și mai rapide, ca Într-un viscol. S-au Întîlnit În timpul fiecărei pauze de prînz. Și toți angajații lui Luke știu asta. De-asta se uitau așa aiurea la mine Karen și Dawn, de-asta au Încercat să scape de mine... Celălalt lift așteaptă cu ușile deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Barochist ori nu, G. mizează pe „truda” formei, dar și a elaborării de noi variante ori modulații lexicale (ce stau alături de zburdalnicele, mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan, N. Țincu, E. Bran, I.P. Coman, Traian H. Pop, A. Băliban, A. Papp și Iosif Vulcan. S-a tradus din Pușkin (Dama de pică, Viscolul, transpuneri de I.P. Coman), Turgheniev (A. Băliban și V. Pop), J.-J. Rousseau (A. Cosma), Alphonse Daudet (Tit Bud), Herder ș.a. G. a constituit un moment de vie activitate patriotică și culturală într-o zonă a Transilvaniei în care, până la
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
ilustrații de Constantin Plăcintă, București, 1956; De la Tian-Șan la munții de jasp..., București, 1958; Povești dunărene, cu ilustrații de Cristea Condacci, București, 1959; Pasărea măiastră, pref. Ion Vitner, București, 1961; Coiful de aur, cu ilustrații de Dumitru Ionescu, București, 1962; Viscolul, București, 1962; Întrunirea, București, 1963; O zi de august, București, 1965; Râul fierbinte, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1965. Antologii: Poezia muncii și a libertății, pref. Victor Eftimiu, București, 1946. Traduceri: Boris Polevoi, Atelierul de foc, București, 1948 (în colaborare cu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
se orientează frecvent spre condiția poeziei ca meșteșug laborios și fără istov. Umbre pe faleză (1991) face și mai clară neliniștea unei comunicări dificile, frustrante, care rămâne intactă și pentru că un creator trăiește și este trăit de poezie: „am și viscol în sânge - descărcări satanice/ am și flacăra poemului ce o să mă ardă de viu/ până la capăt” și adesea tinde să își manifeste orgoliul de stăpân al universului. Altă vârstă se înscrie în Poeme fără timp (1994), unde notele sumbre se
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
a scris Descriptio Moldaviae... tot astfel cum acest Antioh, feciorul Cărturarului, avea să devină, tot la ruși, primul poet cult al lor, de vază... Direcția noastră, nefericită, de totdeauna, a fost să fie Vestul; deși bătuți, veșnic, și troieniți de viscolul scitic.
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân. De fapt, spune el, ar fi fost sarcina generației lui să exprime toată mizeria refugiaților din Prusia orientală: a convoaielor de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea drumului și în copcile din gheață, atunci când pojghița de gheață de pe Frisches Haff a început să cedeze în urma bombardamentului și sub povara căruțelor trase de cai, și totuși din Heiligenbeil porneau tot mai mulți
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
să ne tăiem cu dificultate cărare prin zăpada ce acoperea munții Asiei Mici. Caravana noului guvernator, Împreună cu care am călătorit, era formată din șaizeci de cai și catâri. În una dintre zile ne-am rătăcit deoarece fuseserăm prinși de un viscol puternic În munții Anatoliei. Am fost nevoiți să petrecem o noapte Îngrozitoare, până când am ieșit În cele din urmă din zăpada adâncă și am găsit un sat. În timpul acestei călătorii am Început să colecționez antichități (vechi monede grecești și pietre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ai lui Nawab-Kheiat, același bătrân cu barba căruntă care-i condusese odinioară pe Alexander Burnes și pe dr. Gerard În Buhara, și care era acum ghidul meu. Am părăsit orașul Kabul În noiembrie, pe o vreme extrem de friguroasă. Fiind un viscol puternic și o ninsoare pe măsură, doi dintre oamenii noștri se rătăciră În timp ce traversam cele mai Înalte piscuri ale munților Caucaz, dar ulterior i-am Întâlnit teferi și nevătămați la Bamyan. Proasta reputație căpătată În urma deschiderii mormintelor mi-o luă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
slaba profesionalizare sau absența acesteia în domeniul respectiv; - desfășurarea unor activități sau a altor forme de conduite în condiții schimbate de mediu sau climă, care presupun un efort suplimentar și un anumit antrenament (circulația pe timp de noapte, ceața, ploaia, viscolul etc.); - defectele tehnice ale mijloacelor de transport-circulație (auto, aeriene sau navale); - activitățile în condiții speciale (construcții, lucrul la înălțime, cu substanțe explozive sau radioactive, gaze toxice etc.); - oboseala fizică și/sau psihică, consumul de alcool, droguri, medicamente psihotrope, care modifică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea pierdută, București, 1982; Rubedenii..., București, 1983; Scrisori romantice, București, 1984; Caietele roz, București, 1985; Plicul verde, Cluj-Napoca, 1987; Mic dicționar hazliu despre
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
la subsol/ infirme, alterate în vată,/ lighean sau formol”). Critica a remarcat această lirică pe linia lui Ion Caraion, despre dematerializare, thanatos și vitalitate impusă prin erotism. De altfel, iubirea va polariza versurile sale ulterioare, strânse abia în 1967, în Viscolul și armonia. Volumul cuprinde și texte - multe din anii ’40 - despre a doua conflagrație mondială, războiul fiind privit ca un „joc de șah” în care se încalcă regulile. Amintirile sunt tragice („m-am temut că într-o zi/ ar putea
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
vibrând ca tropotul cailor și ca un izvor. T. crede că doar vitalismul erotic (Surâsul Elenei, un „scump adaos la infinit”) poate înfrânge scleroza unui timp oprit în loc. Cântecele vor să cucerească un vis, așezând forța armoniei (poetice) în calea viscolului (armelor). Eul liric încearcă întoarcerea spre sine („Am putea coborî în noi”), oprindu-se, în poemul cel mai reușit, Oglinzile, la Narcis: „Noi, pretutindeni oglinzi în jur/ întunecăm mocirlele diametral/ și ghemul de mătase din obscur/ desfacem, unduind misterul ancestral
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
sau în parcuri. Cartea este interesantă mai ales pentru partea de analiză a fenomenelor sociologice, de limbaj și de mitologie pariziană. SCRIERI: Cartea cu sânge, pâine și cocs, București, 1945; Franța în patru anotimpuri, București, 1967; ed. 2, Cluj-Napoca, 1980; Viscolul și armonia, București, 1967; Zbor prin subcuvinte, Cluj-Napoca, 1974; Artere de taină, Cluj-Napoca, 1979; Cânepa iubirii, București, 1982. Repere bibliografice: Emanoil Radian, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Tribuna Transilvaniei”, 1946, 14; Al. Piru, „Cartea cu sânge, pâine și cocs
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
cu sânge, pâine și cocs”, „Tinerețea”, 1946, 35; Dan Petrașincu, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Dreptatea nouă”, 1946, 232; Ion Oarcăsu, „Franța în patru anotimpuri”, TR, 1967, 21; Al. Piru, După douăzeci de ani, GL, 1967, 49; Constantin Cubleșan, „Viscolul și armonia”, TR, 1967, 52; Florin Muscalu, „Viscolul și armonia”, TMS, 1968, 2; M. N. Rusu, Cosmicitatea, LCF, 1968, 15; Piru, Panorama, 157-158; Constantinescu, Scrieri, V, 131-135; Caraion, Duelul, 163-166; Piru, Poezia, I, 317-322; Caraion, Pălărierul, 312-316; Manu, Eseu, 99-104
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Dan Petrașincu, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Dreptatea nouă”, 1946, 232; Ion Oarcăsu, „Franța în patru anotimpuri”, TR, 1967, 21; Al. Piru, După douăzeci de ani, GL, 1967, 49; Constantin Cubleșan, „Viscolul și armonia”, TR, 1967, 52; Florin Muscalu, „Viscolul și armonia”, TMS, 1968, 2; M. N. Rusu, Cosmicitatea, LCF, 1968, 15; Piru, Panorama, 157-158; Constantinescu, Scrieri, V, 131-135; Caraion, Duelul, 163-166; Piru, Poezia, I, 317-322; Caraion, Pălărierul, 312-316; Manu, Eseu, 99-104; Lit. rom. cont., I, 378-380; Francisc Păcurariu, Un
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1972; Poezii, îngr. și pref. Al. Piru, cu un desen de Marcela Cordescu, București, 1966; Poezii, I-II, îngr. Ion Voiculescu și Victor Iova, pref. Aurel Rău, București, 1968; Viscolul, București, 1969; Zahei orbul, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1970; ed. îngr. și pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1986; ed. îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1996; Poezii, îngr. și postfață Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Teatru, îngr. Mircea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
gheață și le șuiera lugubru pe la urechi. Înaintau foarte greu, aplecați în față, ca să nu-i dărâme vântul puternic, abia mișcându-și picioarele. Dacă nu ajungeau destul de repede la refugiu, mureau înghețați. Cu inima cât un purice și orbiți de viscol, pelerinii ajung lângă o râpă și aud, cu greu, strigătele unui om, care căzuse acolo. Cineva cerea ajutor. - Acel om este sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim ca el! A spus primul pelerin, continuându-și grăbit drumul. Al
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
o jumătate de an. O jumătate de an nu mai răsare soarele. Sclipesc numai stelele pe cerul înghețat și câteodată luna. Dar de cele mai multa ori, domnește o beznă adâncă, fiindcă luna și stele sunt acoperite de nori, iar viscolul poartă zăpada în vârtejuri, hohotește și chiuie și geme; sloiurile trosnesc de ger; e o spaimă și o urgie de ți se zburlește părul.” (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]