34,796 matches
-
lăuntrica a acestei expoziții funcționează pe ideea unui mariaj, a unei polarități formale și simbolice. Într-o accepțiune foarte largă, Panaite Chifu este un teluric, un poet al germinației și al materiei fatal determinate de gravitație, în timp ce Vasilica Chifu are viziunea eterului, a marilor spații vide și a stărilor de imponderabilitate. Fie că sînt bronzuri sau forme cioplite, integrate în ambientul larg ori gîndite la scară unor spații interioare, lucrările lui Panaite Chifu refac traseul unor procese formative naturale. Materia genuina
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara oricăror constrîngeri mecanice. Lupta ei acerbă și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi siderale. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga viziune plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se profilează volumele. Absența oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele, o plasează pe artistă în vecinătatea creatorilor de
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
precum cea descrisă de Malaparte, par a fi doar miniaturi ale adevărului, desi alcătuiesc în fond substanță istoriei, despre care ce și cît știm? De-a lungul ultimelor decenii s-a mințit mult și sistematic, deci nu avem, încă, o viziune completă, nuanțata, ireproșabila, în așa fel încît să-i putem judeca pe oamenii care n-au scris, ci au făurit istoria, așa cum au fost, cu meritele și defectele lor, nicidecum un fel de chibiți la masa de joc a sorții
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
ea nu poate fi menționată nici măcar în trecere. Ar fi nevoie de câteva tomuri. Și iată-l acum, în fața noastră, tremurând că varga, făcând pe mortul în păpușoi. Unde e eroul ce voia să ne salveze de ceea ce reprezintă, în viziunea lui încețoșata, relele pământului: democrația de tip occidental, drepturile omului, vecinii de la apus, economia de piață, libertatea. Iată-l ascunzându-se, ca un zmeu de hartie creponata, îndărătul certificatului medical! Să fie, oare, umbră această bolborositoare, păunul fără piuit, "glicemicul
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni despre structurarea spațiului și a lumii în care trăim), dar înclin să susțin că izolarea arhitecturii de celelalte discipline e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
discipline e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și să concepi dimensiunile spațiale, modul tău de articulare și plasare în lume depinde, pînă la urmă, o întreagă viziune teoretică aplicabilă la o mulțime de alte concepte din diverse domenii. Acesta și este motivul pentru care arhitectură, prin anumiți reprezentanți ai ei, a determinat direcții interesante de cercetare în postmodernism. Pentru o aducere a arhitecturii în peisajul contemporan de
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în special în scurtmetrajele franțuzești -, bifări "politic corecte" ale temelor la modă, monotonie și lipsa de imaginație. Uneori, în plină "tema", sinceritatea unei viziuni personale care nu te lasă să căști (că în Patterns al irlandezei Kirsten Sheridan) sau care te-amuză de-a dreptul (că în Surveiller leș tortues al belgiencei Inès Rabadan). Alteori filmul promite (La Réserve al franțuzoaicei Pascale Breton), dar
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
epistola sa către Louis Bouilhet, că nu există prostie mai mare decât dorința de a încheia ("la bêtise consiste à vouloir conclure")? Notațiile din Proximități (1) dezvăluie stranii legături, afinități sau coincidențe, care îl conduc pe Alexandru Călinescu spre o viziune a literaturii că un imens sistem de vase comunicante, permițându-i, în același timp, să guste deliciile unor "scene imaginare din viața literaturii". Afirmând că, în ceea ce-l privește pe Flaubert, "viața trece în opera, dar nu ca să moară, ci
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
și timpuri extinse mult, la veacuri și lumi cu istorii paralele, Schmitt nu devine niciodată stufos în chip epuizant, nici măcar pentru cititorul profan. Istoria să e pasionanta. Dacă am înțeles-o eu bine, ea nu încearcă atît să reconstituie o viziune asupra unei lumi oricum apuse, aparținînd celor care au trăit în ea, ci mai curînd un parcurs de semnificații și rosturi ale unui fenomen foarte general, gestul, insistînd asupra felului în care acesta dezvăluie o structură internă, altminteri poate insesizabila
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Tele 7abc există un realizator al carui palmares de pînă la această oră constă în amorsarea așa-numitului scandal Rona Hartner, provocat de Corneliu Vadim Tudor. Tot acest realizator a amorsat un scandal de presă al carui obiect era, în viziunea unui fost șef al securității, Petre Român, taxat drept agent KGB. Același fost șef din securitate făcea o pledoarie pasionala împotriva lui Mihai Pacepa și împotriva, azi, a trădării de țară în raport cu patriotismul securității lui Ceaușescu. Acest realizator de televiziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Constantinescu Cunoscutul poetician Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la intrarea în Delfi" (Elegia italica). Așadar adorația divinului în lume devine tot mai mult senzorială, aidoma celebrelor viziuni ale Sfintei Tereza de Avila. Misticismul poetului cade în materia vizionara vîscoasa, devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în lumina întunecată, debordanta de humus expresiv, a acelor "zei chtonieni", a căror supremație
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
diversitatea inventarului sau, un larg cîmp de tentații, căruia orice organizator îi poate rezista cu greu. Prima dintre ele ar fi aceea de a selecta lucrările în funcție de ideea preexistenta a unei sincronii între cele două școli, a unei comuniuni de viziune, de temperament artistic și, eventual, de comportament stilistic. Cea de-a doua ar putea fi așezată la extremă cealaltă: a diferențierii nete, a unei evoluții specifice în contexte socio-politice, economice, culturale, morale și chiar climatico-peisagistice ireductibile. Cea de-a treia
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
semenii; puștiul și peșteră îl așteaptă, să trăiască unde-o vrea." Schopenhauer că educator e un text fundamental pentru cine vrea să înțeleagă opera lui Eminescu, Slavici, Blaga. Lenea și frica, pericolele care îi vânează pe aproape toți oamenii (în viziunea lui Nietzsche) nu-i amăgesc pe ei. Ei trăiesc lecția. Trei mari evenimente, scrie Schopenhauer în 1840, au marcat vremea noastră: gândirea lui Kant, descoperirile științifice, masivă traducere de texte budiste și hinduiste, care ne-au oferit șansă de a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pe care nu o avem, că am vrea să-l "demolam" pe autorul Biletelor de papagal, că am intenționa, Doamne, să-l "excludem" din literatura română. Indiscutabil, Arghezi rămîne unul din cei cei mai mari scriitori ai noștri, întemeietor de viziune și de limbă, comparabil cu Eminescu, însă, din păcate, nu și un mare caracter, împrejurare ce nu rămîne fără efect în substanță operei, prin mijlocirea căreia s-au produs compromisurile, astfel cum o materie poluanta se scurge printr-un strat
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
lor de forme, este complicată, pentru că ea presupune o răstălmăcire a noțiunii de estetică. Pentru a putea ajunge la sufletul ce trebuie salvat, morală se deghizează în estetică. Dar e un deghizament provizoriu, și tocmai de aceea neconvingător. Căsătoria, în viziunea moralistului-estet, include iubirea romantică și o depășește, plasînd cuplul într-un spațiu transcendent, la care nu poate avea acces pe cont propriu, ci doar prin mijlocirea divinității. O asemenea definiție are avantaje imense, mai ales în economia unei convertiri radicale
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
aplicate și consecvențe, activitatea să desfășurîndu-se în principal în domeniul istoriei și al esteticii literare." În continuare, i se impută îndepărtarea de spiritul călinescian, erezie gravă care se manifestă - citez - "printr-o anumită disperare (sic!) a discursului critic și o viziune livresca asupra fenomenului investigat." Adică, ce mai încoace și încolo, dl Marino se lasă surprins în flagrant delict de abordare livresca... a literaturii. După ce se fac uitate monografia despre Eliade și Hermeneutica ideii de literatură, e amintită în grabă Biografia
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
e una din marile ironii ale sorții post-decembriste. Personajele de care el și-a legat, în ultimii zece ani, numele, își văd liniștite de treburi, mulțumite că au știut să scoată maximum de profit din acțiunile acestui desperado lovit de viziuni dictatorial-imperiale. Fără a avea cine știe ce noțiuni de drept, e totuși suspect că un singur individ, fie el și Miron Cozma, a putut submina, în 1991, puterea de stat! Cu atat mai mult cu cât această "subminare" s-a produs în
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
Andreea Deciu TOȚI filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
de l'erreur a iesit din havuzul celor 1001 nopți. Autorul ei construiește ăntr-adevăr o poveste numai că, după ce a reunit imaginile care-i compun desenul complicat, o sparge an bucăți pentru a discuta despre condiția literaturii. Nimic altceva decat viziunea postmodernă a ieșirii din literatura prin intermediul ei. El este povestitorul ciung Dahman, care alegea o povestire (din ciclul "Nopților") și "o transformă sau, mai exact, o adapta la epoca modernă", conștient că "oamenilor le place să li se povestească lucruri
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
istoriei imediate, este compoziția întoarcerea de la înmormîntare (1948). Fără a fi vreo legătură directă, de natură epică sau de oricare alta, între această lucrare și studiile din 1954 și 1956 pentru proiectul 1907, o anumită solidaritate a expresiei și a viziunii există cu certitudine între ele.
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
se străduiesc (deseori în van) să fie și corecte gramatical, si dezbat, cu un aer important și responsabil, situația politică a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din '60 a lui Nicolae Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70 în proza scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
-i defini să spun, repetăndu-mă, că nu avem an față un exercitiu demonetizat, posibil pe timpul Junimii, gruparea ce opunea golului spiritual voința de construcție. Cred că lucrurile cele mai grave au nevoie de atari exemple de complementaritate unită cu ănalta viziune a ordinii artistice. A realizării interioare deschisă către simpatii ce devin simbolice.
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]