2,638 matches
-
consonantice care se dezvoltă de-a lungul Orientului Mijlociu, pentru a ajunge la alfabet în Fenicia, poate chiar din secolul al XVI-lea sau al XV-lea î.e.n. În secolul al IX-lea î.e.n., grecii adoptă alfabetul fenician, îi adaugă vocalele și ordonează scrierea de la stînga spre dreapta; din acest alfabet au luat naștere alfabetul latin și alfabetele moderne. Apariția cărții este legată de suporturile scrierii. Cel mai vechi pare să fie piatra, de la pictografiile rupestre pînă la stelele și înscripțiile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pudibonderie înscorțoșată de tâmpenie, au fost ocolite de comentariile critice sau pe nedrept diminuate în importanță, zbenguielile și scamatoriile ortografice luându-se în derâdere, privite ca o bizarerie trilulilistică a autorului tumultuostaltic, dornic de a se elibera, de a respira vocala și consoana cu paișpe plămâni deodată, de a spune pe șleau socoteala plus daravela, de a se debarasa de pruderii inutile-n catifeaua frazei reiate hăisa, de a-și da uriașa lui măsură pe bune. Abia mai târziu, și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
pe nume Italieni - și nu-i greu de ghicit de ce se cheamă așa. Din punctul ăsta de vedere, îndrăznesc să spun că am putea să dăm o lecție, două. Xenofobia românilor, atâta câtă e, a fost întotdeauna mai degrabă una vocală decât concretă. Mai mult gura de noi - iar aici proverbul autodenigrator își arată partea lui bună. Ca să nu-mi nimicesc imaginea frumoasă pe care o am despre Italia, aș fi fost dispus să cred că problemele pe care le pun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
jucat Le Cocu imaginaire („soțul încornorat“), în versiunea lui Golgoțiu. I-ați cucerit pe bretoni? A fost o minune de spectacol, era așa o drăcie... Țin minte că Șerban Ionescu nu știa franceză. El a învățat rolul mai mult pe vocale: a avut un haz enorm. Cum vă gândiți la vocația de actriță, era ceva predestinat? Nu știu. Am ales teatrul pentru că mama mea a fugit de acasă și s-a făcut artistă. Eu aveam cinci ani. Jur că așa a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
copilului asupra sunetului, obținerea unui răspuns la prezentarea sunetelor și se observă răspunsul copilului la stimuli, intensitatea la care copilul semnalizează prezența sunetului. Materialul se poate prezenta fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
prezentarea sunetelor și se observă răspunsul copilului la stimuli, intensitatea la care copilul semnalizează prezența sunetului. Materialul se poate prezenta fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil să detecteze diferențele sau similitudinile
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
de la 4 ani, vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la fel sau diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
-oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea intensității: se utilizează vocale, silabe, onomatopee. b) Discriminarea elementelor segmentale • Discriminarea vocalelor; • Discriminarea diftongilor; • Discriminarea fonemelor; Discriminarea cuvintelor; -cuvinte cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
-discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
copiii preșcolari se utilizează imagini corespunzătoare cuvintelor și frazelor stimul. Cerința: copilul trebuie să aleagă/să indice acel item (cuvânt/propoziție) pe care l-a pronunțat profesorul și pe care copilul l-a perceput doar pe cale auditivă. Se urmărește: • Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
provine, în primul rînd, din dificultatea aplicării ei. 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice 165 4.3.1. Criterii fono-prozodice Din perspectiva fonetica limbile pot fi predominant vocalice (de pildă hawaiana, ca și alte limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și alte limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În aceste limbi consoana sau consoanele inițiale nu reprezintă o mora, nucleul reprezintă o mora în cazul unei vocale scurte și două more în cazul unei vocale lungi sau al unui diftong. La fel, o consoana scurtă reprezintă o mora, iar cele lungi două (slovaca, de pildă, are atît nuclee consonantice scurte, cît și lungi). În unele limbi și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În aceste limbi consoana sau consoanele inițiale nu reprezintă o mora, nucleul reprezintă o mora în cazul unei vocale scurte și două more în cazul unei vocale lungi sau al unui diftong. La fel, o consoana scurtă reprezintă o mora, iar cele lungi două (slovaca, de pildă, are atît nuclee consonantice scurte, cît și lungi). În unele limbi și coda reprezintă o mora (latină, arabă clasică, japoneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în variații de înălțime în rostirea silabelor dintr-un cuvînt. Aceste variații sînt determinate de numărul de vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote, în timp ce vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput, are nevoie de suportul unui fonem
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]