7,093 matches
-
școală primară, cât și de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericească. Programele oferite pentru începători sau avansați sunt atat de interpretare instrumentala, cât și de interpretare vocală. Elevi au oportunitatea să iși exerseze aptitudinile muzicale în cele 15 ansambluri corale și instrumentale pe care școală le are. Seriozitatea și munca riguroasă a profesorilor și a elevilor le-a oferit acestora din urmă șansă de a studia mai
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
române tratează astfel de cazuri, sfidează nu doar normele de drept dar și pe fiecare cetățean care populează sau vizitează țara natală. Pentru noi, cei care l-am cunoscut pe Ciprian, nu am pierdut doar un pianist, dirijor și solist vocal ci în primul rând un om cu un caracter excepțional. Dincolo de orice injustiții și eschivări omenești, Cipri a plecat cu sufletul imaculat în lumea celor drepți. Înainte cu câteva zile de-a pleca în România, ne-am întâlnit cu el
PLECAT DIN ARIZONA, MUZICIANUL CIPRIAN FODOREAN A FOST UCIS ÎN TIMPUL SUSŢINERII EXAMENULUI DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI ÎN CLUJ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348200_a_349529]
-
mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
din România, solistul de muzică populară Alexandru Brădățan din Bucovina și interpreta de muzică populară Vlăduța Lupău din Sălaj, formația de dans “Bucovina”, grupul de dans “ROYA”, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” îndrumați cu mult entuziasm de Marian State, soliștii vocali Dan Buturcă, Mircea și Livia Boian și foarte îndrăgitul artist local Victor Cepoi. O prezență dinamică a constituit-o grupul de dansatori bulgari “Roșa”. I-am simțit cu sufletul alături de noi, nu doar în dansurile de pe scena ci și alături de
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
sobriatate ce nu demască asumarea superiorității ermetizante, în niciun caz, dar au un ceva ales în tot, un ceva care subliniază o noblețe. O frumusețe a caracterului ce își are resorturile într-o educație aparte. Maia Morgenstern are un timbru vocal ce impune blând la tăcere și ascultare, vorbește rar, clar, lămuritor și nu înlocuiește gândurile cu vorbe false. Este sinceră, iubește viața și-o trăiește decent, frumos și roditor în primul rând cu fructele scenei, iubește oamenii și îi respectă
MAIA MORGENSTERN. UN CEVA CARE SUBLINIAZĂ NOBLEŢEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350131_a_351460]
-
din minte mi s-a șters. Surprins în larg de valurile furtunii, Nu m-am plecat în fața mâniei naturale, Cu toate că din adâncurile genunii, Întrevedeam sfârșitul în liniști abisale. Atunci a izbucnit un strigăt care, A detunat să-mi rupă coardele vocale, Simțind în fiecare val o dulce alinare, Și mângâieri în ale vântului rafale. O! Iarăși vise fanteziste șterse, Metafizice păreri tip Schopenhaur, Lăsându-le mereu să se reverse, Cuvintele ca flăcări în gură de balaur. Să nu mă-ntrebi ce
AM REGĂSIT ÎN TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350178_a_351507]
-
glas alinător, a plaiurilor argeșene ce-a urcat la cerul cantului și iubirii neamului românesc. A început să cânte la Corul Căminului Cultural Topoloveni, Călinești, participând la Concursul caminelor culturale pe țară, la care a câștigat locul I, ca solista vocală a corului. Următorul pas pe cărarea spre esplanada scenei de mai tarziu, căreia curând îi va deveni slujitoare pe viață și efigie a ei, va fi la Scoala Populară de Artă din București, unde va studia canto cu profesorii Gheorghe
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe în domeniu, pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
de același tratament și nu știu eu? Stupefiantă declarația: „Nu m-a ajutat nimeni și nu sunt dator nimănui!” Maistre, vezi să nu te-audă ăștia de la Antena 3! S-ar putea să se supere! Când se supără pun drujba vocală în funcțiune, scot dosarul negru și nu te mai spală toată Dâmbovița! Știu și ei că nu ești chiar Maica Tereza! S-ar putea să se supere și PSD! Însuși Ponta a declarat că te-a sprijinit în mod direct
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
mîngăiereși la pieptu-i te primiște.... VII. UNEI FETE CARE A URLAT LA LUNĂ DE HALLOWEEN, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1400 din 31 octombrie 2014. Nu urlă la lună, fata mea, Cînd poți cîntă cu-aceleași corzi vocale. Căci Creatorul tău ți-a dat , Și creier și gîndire,grăi articulat, Iar Biblia te-a învășat, Căci poți s-alegi,între-un frumos cîntat, Și-a lui Satan urlare. Citește mai mult Nu urlă la lună, fata mea,Cînd
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
dat , Și creier și gîndire,grăi articulat, Iar Biblia te-a învășat, Căci poți s-alegi,între-un frumos cîntat, Și-a lui Satan urlare. Citește mai mult Nu urlă la lună, fata mea,Cînd poți cîntă cu-aceleași corzi vocale.Căci Creatorul tău ți-a dat ,Și creier și gîndire,grăi articulat,Iar Biblia te-a învășat,Căci poți s-alegi,între-un frumos cîntat,Și-a lui Satan urlare.... VIII. TÎMPI TRECUȚI ȘI TÎMPI CE VIN, de Lucia Tudosa
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
cosmosul spectacolului folcloric e o lună ce albește drumul între umărul pământului și văzduh și împletește între ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte aceasta, spre mângâierea tuturor. Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
de jurizare condusă de doamna Maria Marinela Istici, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, alături Insp.Prof. Nicolae Dăian, insp.Prof. Beniamin Marius Chira, dr. Mircea Cîmpeanu. Concursul s-a desfășurat pe trei secțiuni:1) Interpretare vocală, având două grupe de vârstă: 1). 10-14 ani și 15-18 ani, 2).Interpretare instrumentală, două grupe de vârstă:10-14 ani și 15-18 ani, 3).Dans popular- o grupă de vârstă-10-18 ani. Concurenții de la primele două secțiuni au trebuit să prezinte
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
comisia de jurizare, urcată pe scena Festivalului, având alături pe cei doi soți Ionel și Dorina Pop au înmânat premiile, constând în Diplome și cadouri reprezentând lucrări artizanale din zonă, inclusiv materiale didactice, nu puține la număr, concurenților: Categoria: 1. Vocal I (10-14 ani) Locul I: Ana Teodora ANUȚOIU - Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, jud. Hunedoara Locul II: Alexandra Diana MARIȘ - Școala Primară Stolna, com. Săvădisla, jud. Cluj Andreea Cosmina CHIȘE - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea, jud. Bihor Locul III
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Gimnazială „Corneliu Coposu” Zalău, jud. Sălaj Rareș Vlăduț MĂCINICĂ - Școala Gimnazială Iernut, jud. Mureș Premii speciale: Alexandra Georgiana ȘOFRON - Școala Gimnazială „George Coșbuc” Sighetu Marmației, jud. Maramureș Bogdan Florian HURBAN - Liceul Tehnic Nr. 1, Suplacul de Barcău, jud. Bihor 2. Vocal 2 (15-18 ani) Locul 1: Daniela Bianca PETREAN - Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, jud. Cluj Locul 2: Daria GĂDEA - Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj-Napoca, jud. Cluj Ecaterina DUȚĂ - Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” Sibiu Locul 3: Diana Lavinia
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
Pitești și județul Argeș, fragezi și puri, costumați după chipul lalelelor, intr-o diversitate de culori: verde, alb, galben, roșu, purtând pe cap pălăriuțe împodobite cu flori, ca niște mici zeități ale florilor, și de grupuri de dansatori și soliști vocali și instrumentiști din România, Letonia, Serbia, îmbrăcați în costume populare tradiționale și intonând cântece specifice țării și zonei lor sau dansând în ritmuri autohtone. Au fost rostite alocuțiuni de reprezentanți ai orașului și țării noastre, cât și de către reprezentanți ai
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
prezentare de modă, întreceri sportive și foc de artificii. Ele, florile, care ne împodobesc viața, au reușit să ne încânte timp de trei zile prin frumusețea, puritatea, frăgezimea și coloritul lor, prin mulțimea vizitatorilor, a meșteșugarilor, artiștilor populari, pictorilor, soliștilor vocali și instrumentiști, sculptorilor, ceramiștilor pe care i-au atras aici. Prin „Simfonia lalelelor” de la Pitești, omul a adus un omagiu florilor, dragostei de frumos, sensibilității, creativității, prieteniei, un semn de recunoștință față de Cel care le-a creat și l-a
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
-Alo! Cu Geraldine aș vrea! Se poate?! -La telefon! Cine sunteți?! Cerui precizarea fiindcă urechile-mi, adevărate motoare, turau la maxim sub injecția bănuitului glas. -Sunt Arthur! Arthur! -Cine?! răcnii speriată. -Tata! Ultimele vorbe, bubuituri adevărate, parcurseră traiectul urechi-glotă, corzile vocale și se metamorfozară într-un sughiț înverșunat care mă strangula. Intrai într-un acces de panică pe loc. Eram fără speranță, ce mai! Simțeam și ochii cum holbați asteaptau să vină sfârșitul sau ce?! Salvarea îmi veni pe dată de la
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
este precedată de pregătirea darurilor de pâine și vin aduse de credincioși, în cadrul unui ritual pe care preotul îl săvârșește în taină, înainte de începerea Liturghiei propriu-zise. Ritualul Liturghiei euharistice este foarte bogat și plin de simboluri, iar cântarea este numai vocală. Atmosfera bisericii este plină de mister, invită la interiorizare, la contemplarea Tainei vieții Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care Sfânta Liturghie o reactualizează, începând cu Nașterea Sa, până la Înălțarea la cer. Se știe că Biserica Ortodoxă are un simț deosebit
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
da Trmbițată de vânt, biruința și gloria. În țara mamei, cu legende și mituri Cu mînăstiri și mulțime de schituri Găsești cărarea ce sigur te conduce Spre Poarta Paradisului, prin cruce. În limba mamei e veșnic primăvară, În poiana graiului vocale cântă, zboară În graiul mamei, te rogi smerit mereu În graiul mamei vorbești cu Dumnezeu! Elena Armenescu 2013 Referință Bibliografică: Graiul matern / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 978, Anul III, 04 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
fiecare (iarăși!) era zaua din lănțicul ce țintuia sau lega fedeleș întunericul „aurit”, ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm coardele vocale pe inflexiunea aritmică a echivocului, pentru a ne impune crezul, un anumit crez care simulează năzuința organică și plurivocitatea, un fel de „vox populi” în numele căruia vrem să dădăcim, să (ne) aliniem sau să tronăm. Balistica noțiunilor și conceptelor democratice - nu
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
apoi în revista „Tribuna”, condusă de D.R. Popescu și mai apoi de Vasile Sălăjan. În anul 2004 am înființat cenaclul literar „Vasile Sav”, în cadrul unei secții a Primăriei Cluj-Napoca. Cu acest cenaclul, împreună cu Asociația Județeană a Artiștilor Plastici și Grupul Vocal „Speranța” am organizat nenumeroase spectacole de muzică, poezie și artă plastică, pe diferite teme, mult apreciate de numerosul public.Despre toate aceste activități presa locală a scris deseori. Acest cenaclu funcționează și azi și îl conduc. Toate aceste cenacluri au
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
de doamna Maria Bobină, coordonatoarea Centrului, care a dat cuvântul scriitorului Al.Florin Țene, președintele cenaclului. Acesta a invitat Grupul vocal-instrumental “Speranța “, condus de prof. Modest Vișoiu, să deschidă ședința cu un grupaj de colinde. După concertul susținut de Grupul vocal”Speranța “, poeții Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Vasile Gădălin, Emil Tătaru și Al.Florin Țene au citit din creațiile lor dedicate Sfintei Sărbători de Crăciun. În continuare profesoara Doina Mărghitaș a citit un reportaj despre Sărbătoarea Crăciunului dintr-un sat
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365760_a_367089]
-
Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor și nu numai își lansează cu succes noile creații literare, aducându-și un aport deosebit la dezvoltarea culturii...Tot în cadrul acestui cenaclu au fost organizate recitaluri de poezie cu concursul Grupului vocal Speranța. De asemeni s-au organizat medalioane literar-muzicale, plastice, în colaborare cu Asociația Artiștilor Plastici Cluj, la Galeria de Artă. Sub egida Ligii Scriitorilor Români, s-a organizat concursul de poezie și pictură „Dor de Dor”, în trei ediții, premianții
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]