1,403 matches
-
Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar; * patruzeci, despădurit, fiecare, de prin, doctorat, vice-prim-ministru, doarme buștean, copăcel, pieptiș, inuman; * treisprezece, careva, dezamăgit, Cluj-Napoca, chirurgie, al patrulea, tace chitic, Prâslea cel Voinic, încetinel, de pe la; * cărticică, PC, cineva, hard-disk, medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire, matematician, vice-președinte, a cârmi, a binevoi, milanez, înăltuț; * mărișor, descrețit, oricine, brădet, ex-președinte, ineluș, conform planului, a binecuvânta, SC, Ion Marin; * sensibilitate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom, mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta, să-mi încerc și eu norocul. Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. Frații tăi cei mai mari, atâți și atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Uitasem însă că soarele nu e alcătuit de Cel Atotputernic numai ca să-și facă zilnica sa călătorie de la răsărit spre apus, ci că i s-a mai dat și menirea de a însemna, din înaltul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) "Eu aș socoti, domnule, zise călugărul oprindu-se în drum, să tăiem de-a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde socoți sfinția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
concretizează: (a) "Stăpâne, te văz trist că nu poți să faci furca ce ți-a poruncit împăratul, iată, mai sunt trei zile până să se împlinească sorocul ce ți-a dat; lasă-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Ii, Rodico, te-ai făcut mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și avioanele" (Spiridon
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
am putut gusta niciodată din ele; acum a dat în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește. Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Și zicând aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește. Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Și zicând aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce poate fi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
l aduseră, să poruncească a-i face și a-i aduce la odoare o furcă cu caierul și fusul cu totul de aur și să toarcă singură, fiindcă așa îi făcuse și zmeul și asta îl plăcea mult." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într-un clește. De la o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea din marginea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi spuse că se duse să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (d) "Și, deși eram încredințat că, în cele din urmă, biruința va cumpăni spre partea Pisicuței, mă hotărâi totuși să intru la mijloc, în această epopee măreață și crâncenă ce se desfășura ochilor mei, și dezlegând
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară, și-l lăsară, până ce văzură că frânghia nu mai sta întinsă, cum este când are ceva atârnat de capătul ei." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (g) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Construiți fraze în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și frații tăi cei mai mari. Pentru mine n-are să fie așa mare rușine, zise el; fiindcă nu numai că sunt mai mic, dară nici nu mă leg ca să prinz pe tâlhari, ci numai o cercare să fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că dacă te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?" (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "Nu te grăbi, că n-am gătit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și altul la spate ca, dacă îi va veni somn și ar moțăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui și dacă ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (c) "Dacă ai să cauți Numărul Șaptesprezece și este foarte probabil că ai să-l cauți, deoarece în cartea de față se vorbește numai despre această casă , ai să-l găsești numaidecât. Mai întâi, pentru că este
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de raze pre pământ, / Și pân-în faptul zilei crescut-au flori din ele, / Odoare-a primăverii: Rochiți-de-rândunele!..." (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Identificați propoziile subordonate apozitive din textele de mai jos: (a) "Dar să-ți dau un lucru, dacă ești voinic și vrei să mi-l faci, grăi Sfânta Vineri cam pe când începură a fi somnoroși. Este la Zâna Zorilor o fântână. Cine bea din apa ei, acela înflorește ca trandafirul și ca viorelele. Să-mi aduci un ulcior din această
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
da parale nouă." (g) " Atunci se învoiră să se ia la luptă dreaptă, / și se luptară / și se luptară, / zi de vară / până seară; iară când fu pe la nămiez, se făcură amândoi două focuri și așa se băteau" (Prâslea cel voinic și merele de aur) (h) "Țăranul e pe câmp, / Țăranul e pe câmp, / Ura, drăguța mea, / Țăranul e pe câmp. / El are o nevastă, / El are o nevastă, / Ura, drăguța mea, / El are o nevastă..." (i) " În vremea veche, pe când
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ni se încredințează și de poeți, pentru că li se dusese vestea că misii sînt cei mai fericiți dintre locuitorii continentului și pentru că grecii se temeau ca nu cumva misii să fie chemați mai tîrziu în ajutorul Troadei. Dar Telefos fiind voinic și domnul unei țări cu oaste puternică, nu putea suferi acestea. El pregăti multă cavalerie și multă oaste. El a adunat ostași din Misia supusă domniei sale(și mi se pare că el domnea peste toată Misia cea dinspre mare) și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai crîncenă decît toate luptele ce au urmat sub Troada și cîte au fost vreodată în-tre barbari și între greci, căci oștirea lui Telefos era grozavă și vitează nu numai în totalul ei dar și în fiecare luptător, fiind copii voinici ai Istrului din Sciția. Misii lăsau pe greci să debarce, aruncînd de pe uscat săgeți și sulițe cu mare furie. Misii veneau de dincolo de Istru se zice că și femeile misilor se băteau de călare contra grecilor ca amazoanele și că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oferi tot atâtea citate ca și cărțile. Umanist al științei sătești, Creangă scoate din erudiția lui un râs nestins, citând neostenit și cu o viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a noastră cântare. În cântarea ei tremură viața înăbușită. Și se piaptănă la oglindă. Și adesea am văzut-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului cum se nasc miturile în popor e făcută cu un fin umor, căci spectatorul asistă și la drama reală a Zmeului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]