1,651 matches
-
cincizeci și șase de ani, adică o vârstă în orice caz înfloritoare, o vârstă la care începe cu adevărat viața. Sănătatea, culoarea feței, dinții puternici, deși înnegriți, constituția lui robustă, vânjoasă, expresia lui preocupată din timpul dimineții, la serviciu și voioasă seara la cărți sau la Luminăția Sa, toate acestea contribuiau la succesele prezente și viitoare și presărau drumul vieții Excelenței Sale cu trandafiri. Generalul avea o familie înfloritoare. Ce-i drept, aici nu erau peste tot numai trandafiri, însă existau multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
procesul de Îmbătrânire; Multă lume se preocupă În zilele noastre de ridurile de pe față. În fond, cea mai bună cale de a „netezi” aceste riduri este să rămânem În formă. De fapt, ceea ce face ca fața să arate rumenă și voioasă - oxigenul - o face și aspră și zbârcită. Pielea atleților este mai elastică decât a colegilor lor de generație sedentari. Savanții consideră că pielea noastră reflectă adaptarea la antrenamentul uzual de rezistență prin creșterea masei și Întărirea structurii. Aceasta ne ajută
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
notare: se acordă 1 punct din oficiu. CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Testul nr. 4 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Veni și ziua următoare, rece, dar foarte senină. Marea Sală mirosea îmbietor, a cârnăciori prăjiți, și răsuna de glasuri voioase, dornice să vadă un meci de Vâjthaț cât mai reușit. -Trebuie să mănânci ceva! -Nu vreau! Imposibil! Nu pot să înghit nimic! Harry se simțea groaznic. În aproximativ o oră, urma să intre în teren. -Harry, mănâncă, îl îndemnă și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
colindătorilor. Constat cu plăcere că deși au trecut aproape șapte decenii de când umblam și eu cu Steaua, colindele au rămas cam aceleași: Steaua sus răsare, Trei crai de la răsărit, Velerim și veler Doamne, O, ce veste minunată! ș.a. Îmbujorați și voioși, copiii se străduiesc să cânte cât mai frumos, animați de convingerea că ei sunt vestitorii nașterii lui Hristos. La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să mai sune la ușă, înfășurat în mantia singurătății, am dat curs îndemnului de a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
la sănătatea mediului. Care ar fi titlul ce l-ar putea găsi? Dați mai multe exemple. Soluții: Un virus atacă pământul! Cui îi pasă de suferința mediului?, Pădurea de ieri și de azi, Copiilor le pasă!, Mediul sănătos, mă face voios!, De la mic la mare, fără poluare! 6. Activitate individuală Alcătuiește un scurt text cu titlul „Pădurea strigă”. 7. Activitate în grup - Cvintetul Se realizează după model cvintete. Exemplu: Împărăție curată, reconfortantă înmiresmând, răcorind, relaxând tuturor ne oferă sănătate PĂDUREA. 8
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Ecaterina Grunichevici 51 Sfaturi înțelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai...frumoși Râsul e un excelent terapeut. Cu un pic de umor, încercăm și noi să vă prezentăm aceste căi simple și ușor de aplicat, de a vă menține în formă și de a vă regăsi sănătatea. Asta
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. Caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că în multe dintre lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în jumătatea inferioară a tabloului și dedesubtul punctului de fugă, pictorul conferă poveștii sale o ambianță lumească certă. Pe măsură ce privirea spectatorului, coincizând cu axa perspectivei, străbate spațiul pictural, versiunea tridimensională a compoziției modifică caracterul celor prezentate. Scena devine un banchet voios și spontan. Camera în formă de cutie, nemaifiind doar un fundal, îi înconjoară și protejează pe participanții la cină. Căminul reculează, făcând ca Mântuitorul să-și piardă din solemnitate, așezat acum în compania unor egali, grupați în jurul mesei. Toți sunt
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un inventar de priceperi limitat - e frapantă. Sugestia de feeric e obținută cu puzderie de puncte-flori (o descoperire a artistului) care ar trebui să obosească ochiul. Ciudat e că, până la urmă, obstinația stilistică se traduce în ceva insolit și aproape voios, în orice caz, de o decorativitate exultantă. O cercetare mai atentă te obligă să iei seama la darul de constructor al motivului, la suavitățile impresiei și nu în ultimul rând, la talentul de colorist.” (Tudor Octavian) Opriș Gheorghe 1912 2008
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ale antichității nu ni s-a păstrat. Nu putem spune așadar dacă muzica grecilor ne-ar fi plăcut și nouă, dar știm Însă că a existat multă muzică În Grecia: muzică populară, care consta mai ales În dansuri și cântece voioase și pline de viață. Multă muzică se făcea și În templele zeilor. Exista chiar și un fel de teatru muzical În care muzica era compusă dintr-un acompaniament al cuvântului vorbit, apoi coruri și interludii. În foarte multe scrieri ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
gonește pe malul râului, la pădure, la ștrand, la munte sau la mare. Unde mergem cu părinți, frați, surioare. Fără griji, cu jocuri și cântece Copilăria veseli ne-o petrecem. Copiii se joacă afară, prin parcuri și grădini și culeg voioși flori din poienițele însorite. Câte plimbări nu putem face vara! Vară, vară! Am vrea să stai cât mai mult la noi! Ne place căldura razelor tale și ne bucurăm de bogăția pe care o aduci. De aceea, îți spunem bun
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
privesc cu fruntea încruntată și cu ochi răi! Acesta însă îi răspunse: Dumneata ești de vină! Cum așa? răspunse omul și mai posomorât și încruntat și aproape supărat. Foarte bine! Ia uită-te puțin în oglinda asta cu chip senin, voios și zâmbind. Acela privi. Credinciosul îl întrebă: Îți place? Sigur că-mi place! Acuma strâmbă-te, încruntă privirea și strânge buzele. Așa îți place? Cred și eu că nu-mi place. Nu-mi place chiar deloc. Atunci credinciosul, care era
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Cu atât mai mult atunci se simțeau cei doi soți stăpâni pe viața lor. Într-o zi, însă, se petrecu ceva nespus de simplu și totuși ciudat. Fiind dus în oraș, soțul avu de telefonat ceva acasă. 88 Îi răspunse voios nevasta. Îi spuse ce avu de spus și, când să închidă telefonul, femeia îl întrebă ca de obicei de unde vorbește. Lui îi veni în gând să glumească și-i spuse alt loc decât acela de unde vorbea la telefon. O minciună
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de lume din camerele vecine, când veni spre biroul meu o fetiță vioaie, îmbrăcată în alb și cu privirea cercetătoare. Când îi văzui privirea avui o cutremurare: Aceasta trebuie să fie Marta! Sigur că e ea! O chemai și veni voioasă. Tu nu ești Marta? Ea mă privi cu mirare, dar liniștită: Da, eu sunt Marta. Acuma ești bine, sănătoasă? Da, acum sunt sănătoasă, sunt foarte bine. Bravo, foarte bine apăsai eu cu adâncă mulțumire. Fetița se uită la mine cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
îți răspunde, după cum vorbești, întocmai ca și ecoul de adineauri. Cel rău de gură plecă ochii în pământ, nu mai zise nimic și se gândi serios la acest mare adevăr. 108. Comori pământești și comori cerești Trei prieteni se întorceau voioși de la târg după ce făcuseră treabă bună vânzând fiecare toate produsele. Ajunseră într-un sat tocmai când la biserică băteau clopotele pentru Sfânta Liturghie. Atunci unul dintre ei zise: Se cade să ne oprim la Sfânta Liturghie ca să ne rugăm și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
un inventar de priceperi limitat - e frapantă. Sugestia de feeric e obținută cu puzderie de puncte-flori (o descoperire a artistului) care ar trebui să obosească ochiul. Ciudat e că, până la urmă, obstinația stilistică se traduce în ceva insolit și aproape voios, în orice caz, de o decorativitate exultantă. O cercetare mai atentă te obligă să iei seama la darul de constructor al motivului, la suavitățile impresiei și nu în ultimul rând, la talentul de colorist.” (Tudor Octavian) Opriș Gheorghe 1912 - 2008
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
iar mulțimea mută habar n-are despre 2-3 idei de bază ale luteranismului. Așadar, criteriul religios nu funcționează conștient în mintea alegătorilor români din cauza necunoașterii și a lipsei de interes real față de minoritarii religioși. Pe aceștia, românii majoritari îi ignoră voioși și senini atât timp cât sunt lăsați în pace. În joc este motivul "toleranței pasive" (Constantin Cuciuc), o maladie bazată pe ignoranță și nepăsare. Să așteptăm alegerile din toamna anului 2014. Ele îmi vor da (sau nu) dreptate. 2. Magia manipulării fantasmelor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
întâi este o dare de seamă despre înstrăinare. Captiv într-un spațiu aproape ermetic, protagonistul caută prilejuri de a evada. Își face prieteni la Paris, dar îi păstrează nostalgic pe cei din Moscova studenției sale. Prietenii de acasă, o gașcă voioasă însetată de povești despre fabuloasele aventuri erotice ale amicului călător în țări străine, rămân singurul reper ce îi motivează acestuia întoarcerea. Între Paris, Tirana și Moscova există rețele nevăzute prin care se transmit euforia libertății, neputința și deznădejdea, așa cum între
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și suita sa, Încarcă ființa umană cu calități și prerogative nebănuite, calități care nu rareori În istorie puteau trece drept tot atâtea limite, „defecte grave”, pulsiuni negative etc. Omul, În optica nietzscheniană, devine aproape un zeu, asumându-și, Încărcându-se voios de elemente, de „calități” ce trăiesc Într-o continuă confruntare, Într-o luptă ne-antagonică, creînd pur și simplu - și explicând, În cheie hegeliană mai ales - viul! Ceea ce se naște și poate dura doar din această confruntare, luptă eternă, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-au comportat În afara „normelor”, a „bunului-simț”, a logicii necesităților curente” etc.? Mai mult: oare, amintindu-și, totuși, de aceste „vacanțe ale spiritului social” și de bun-simț, nu au simțit „adierea altei primăveri”, a Poeziei, a neînțelegerii”? „Neînțelegerea” voită, Încăpățânată, voioasă, eliberatoare? Într’ adevăr, „neînțelegerea” ca o formă a libertății, individuale, bineînțeles, a „desprinderii” de rigidele convenții, limbaje, necesități, o pregătire, În sfârșit, pentru acea postură ce se apropie de prostrația (aparentă!Ă a sfințeniei sau de veselia nemotivată, „stridentă” a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ce e, la urma-urmelor, acest eu care mi-a apărut de la o vreme și care mă sâcâie?... Eu...? Ce fel de eu...? s-a arătat mirat profesorul, ridicând sprâncenele și privindu-i fals interogator pe colegii mei, care se pregăteau voioși pentru un „ospăț Petrașcu”, spectacol umoristic, ușor sadic, În care unul dintre noi trebuia să joace pe victima persiflajului sau erudiției sale nu rareori inteligente, reale. - Nu știu... m-am bâlbâit eu, simțind cu spaimă că am pășit pe un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cam intempestiv de partea echipei staliniste a lui Dej și Leonte Răutu: Paul Georgescu - descoperitorul și susținătorul la primii, dificilii pași „În arenă” ai lui Nichita Stănescu -, N. Tertulian și Ov. S. Crohmălniceanu, care, În deceniului șase, au pus umărul voioși și Încruntați la interdicția unui Maiorescu sau Blaga, calomniindu-i (alături de netrebnicul Mihai Beniuc, care-i incita, o vedem acum la deschiderea dosarelor securității, pe conducătorii politici să-l pună sub observație pe poetul și filozoful clujean, pregătindu-i arestarea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lumea literară adică, vârfurile ei păreau mai resemnați ca niciodată; ba apăruse un simptom ciudat pe care puțini Îl vor mai recunoaște azi și mult mai puțini și-l vor reaminti: o stare de apatie psihică, un fel de „lehamite voioasă”, de „acceptare fatalistă” a „realității”, o apatie despre care citisem În Der Spiegel și În alte reviste occidentale, ce domnea curent, de decenii, În mediile culte ale Uniunii Sovietice. Era, bineînțeles, o formă a adaptării, deoarece, cum o spuneam mai sus
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se vorbește mereu despre acesta, despre fondul lucrurilor și despre „idei”! Dar totul se năruie În formă, În purele și fixele tipare, care până la urmă se reduc la unul singur: ascultarea, supunerea, dar nu orice fel de supunere, ci una voioasă! Deși, chiar și această „voioșie” nu trebuia să fie una afundă, reală; nu, nimic nu trebuia să devină grav, real, singura certitudine admisă fiind aceea că individul se lăsa despovărat, „dezbrăcat” de orice răspundere și inițiativă, evacuat de „vechile” sentimente
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de tine, îți mărturisesc că m-am despărțit cu atâta mulțumire și mai ales cu atâta ușurință, întocmai ca un soț ce pleacă dimineața la oraș și are speranță că seara la întoarcere își va găsi scumpa-i jumătate mai voioasă și mai înfloritoare în frumusețea-i sufletească și trupească. Siguranța că ne vom revedea și mai ales că acum mai mult ca oricând suntem în apropierea unui fapt capital ce va deveni o plăcută realitate. O simt pentru mine și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]